Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-08-07 / nr. 761
IACO Imiul mo R " Devenită de acum tradiţională, data de 9 august, s-a înscris în filele de calendar ca sărbătoare a minerilor. Momentul se înscrie ca un prilej de retrospecţie şi bilanţ. Se analizează realizările. Se revăd greutăţile întîmpinate. Se stabilesc măsurile, care vor veni să înlăture anumite deficienţe. Celor care nu şi-au precupeţit eforturile, înscriindu-şi lună de lună nume-G. MINODOR (Continuare în pag. a 3-a) REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN DE MINĂ PRIN FOLOSIREA ÎNLOCUITORILOR Pe măsura dezvoltării industriei miniere, a crescut şi consumul de lemn de mină necesar la lucrările de susţinere în galerii şi abataje. Or, se ştie că folosirea lemnului în industria mobilei şi a celulozei este mai avantajoasă pentru economia naţională. De aici, necesitatea acţionării continue în direcţia reducerii consumului de lemn de mină, fie pe calea reducerii consumului specific, fie pe calea folosirii înlocuitorilor. In urma indicaţiilor date de organele de partid şi de stat, privind reducerea consumului de masă lemnoasă, în cadrul întreprinderii miniere Harghita s-au format comisii, la nivelul întreprinderii şi al secţiilor, pentru buna desfăşurare a acestei acţiuni. Procedîndu-se la o analiză, s-a avut în vedere întregul flux al procesului de producţie : deschideri, pregătiri, metode de exploatare cu scopul extinderii înlocuitorilor de lemn. Totodată, a fost analizată şi posibilitatea recuperării şi refolosirii Hotărîrile Congresului al X-lea programul nostru de acţiune lemnului din lucrările abandonate, prin răpirea lor pe baza unui program stabilit şi mărirea vitezei de înaintare în abataje, pentru a putea reduce reparaţiile preabatajelor şi, implicit, consumul de lemn. Rezultatele nu au întîrziat să se arate. Luînd ca bază şi notînd cu 100 cantitatea de lemn şi cherestea folosită în anul 1966, acest consum a ajuns în 1969 la 85 (minereuri feroase) şi la 80,8 ( minereuri nemetanifere). Pentru obţinerea acestor rezultate s-au efectuat cercetări în direcţii diferite ca: aplicarea metodelor de exploatare moderne, cu consum redus de material lemnos, căutarea înlocuitorilor lemnului de mină, repro- LAZAR IOSIF, tehnician principal I.M. Harghita (Continuare în pag. a 3-a) Progrese evidente RED. : Considerăm necesar sa începem cu aprecierea unanim recunoscuta ca activitatea desfăşurata de O.C.L. Mixt din centrul judeţului nostru a înregistrat în ultima perioadă, importanţi paşi pe linia dezvoltării şi modernizării sale, că majoritatea covîrşitoare a lucrătorilor acestei întreprinderi se străduiesc să satisfacă într-o măsură tot mai corespunzătoare exigenţele mereu crescînde ale consumatorilor. BENCZE ADALBERT : Mă voi referi la rezultatele obţinute de organizaţia noastră în primele şase luni din acest an. Planul de aprovizionare a fost realizat în proporţie de 104,2 la sută. Am procurat, pe lîngă repartiţii mărfuri în valoare de circa 10 milioane lei, prin aprovizionare directă de la furnizori. RED. : La cit poate fi estimată creşterea desfacerii de mărfuri către populaţie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut? BENCZE ADALBERT : La circa 13 milioane lei. Rezultă deci o dezvoltare considerabilă a activităţii noastre din acest punct de vedere. SZATMÁRI FRANCISC : Creşterea activităţii comerciale din Miercurea- Ciuc, Băile Tuşnad şi Bălan e reflectată şi de alţi indicatori. Viteza de circulaţie a mărfurilor este de circa 8 zile, productivitatea muncii pe cap de salariat a ajuns, după primul semestru, la circa 90.000 lei. Acestea sunt realizări frumoase în comparaţie cu cifrele de plan şi cu alte O.C.L.-uri din judeţ. RED. : Perfect de acord cu cele spuse. Ne propunem ca în discuția noastră, pentru a găsi un răspuns competent la întrebarea ce ne-am înscris-o ca temă, să ne referim pe rînd la principalele domenii ale comerţului din Miercurea-Ciuc. Să punem mai întii in discuţie aprovizionarea unităţilor cu mărfuri. Depăşiri ale planului de contractări Inţelegînd rolul ce le revine în procesul de aprovizionare a populaţiei, în lumina Hotărîrii conducerii de partid şi de stat privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare la animale şi produse animaliere, ţăranii individuali din comuna Sărmaş au depăşit planul de contractări predînd către fondul centralizat al statului 527 capete tineret bovin, cu 63 mai multe decît era planificat. Totodată, au fost predaţi 148 hectolitri lapte de oaie, peste prevederile contractelor iniţiale. CORESPUNDE COMERŢUL DIN MIERCUREA-CIUC EXIGENŢELOR MEREU CRESCÂNDE ALE CONSUMATORILOR ? MASĂ ROTUNDĂ Faţa în faţa, comercianţi si consumatori Dezvoltarea economică şi social-culturală a oraşului Miercurea-Ciuc, creşterea continuă a numărului populaţiei, a exigenţelor şi necesităţilor cetăţenilor din reşedinţa judeţului, pun în faţa comerţului sarcini mereu sporite în domeniul aprovizionării şi deservirii populaţiei, pe linia modernizării şi perfecţionării reţelei comerciale. După doi ani şi jumătate de cînd Miercurea-Ciuc a devenit reşedinţă de judeţ, am considerat necesar să punem întrebarea : „Corespunde comerţul din Miercurea-Ciuc exigenţelor mereu crescînde ale consumatorilor ?“ Pentru a găsi un răspuns competent la această întrebare, redacţia ziarului nostru a invitat la masa rotundă lucrători din comerţ şi consumatori din oraş. Au dat curs invitaţiei noastre tovarăşii :Bencze Adalbert, directorul O.C.L., Szatmári Francisc, contabil şef, Fabian Francisc, şeful compartimentului de organizare, Márton Ştefan, şeful serviciului de transport, Gyenge Attila, merceolog, Cosma Clara, tehnolog pe linia alimentaţiei publice, Tamás Ludovic, inspector comercial la Consiliul popular al oraşului Miercurea-Ciuc, gestionarii de magazine : Borbély Samuel, Carabiber Tiberiu, Szigethi Dezideriu, Bakó Ladislau, Szabó Ida, Solyomi Ghizela, Benkő Margareta, Szopos Iolanda şi consumatorii Hollică Adela, Rusu Ioan, Nagy Benedek şi Bakcsy Gavril. Mărfuri există, dar nu in cantităţi suficiente RED. Toţi locuitorii oraşului nostru sunt de acord, credem noi, cu aprecierea că magazinele comerciale sunt din ce în ce mai bine aprovizionate. Totuşi, au existat şi mai există perioade, cînd aprovizionarea a suferit. Ne referim nu numai la sectorul alimentar, unde au lipsit deseori uleiul, untul, mezelurile, sortimente de biscuiţi, dar şi la sectorul textil-încălţă-Discuţie consemnată de: T BONDOR, GH. CHIPER (Continuare in pag. a 3-a) r l_ LA C.M. BĂLAN Concentrarea tuturor factorilor muncii educative spre întărirea disciplinei de producţie I Ne-am referit adeseori la realizările de fond ale muncii politico-educative, fie semnalînd rezultatele bune, fie cerînd înlăturarea deficienţelor ce se mai manifestă. Mai sînt însă unii dintre factorii muncii cultural-educative, care îşi concep limitativ activitatea, rezumîndu-se la planuri de activitate formale şi lacunar întocmitela Clubul „Minerul” din Bălan programul de activitate pe luna iulie e încărcat cu seri ale tineretului şi informări mai mult sau mai puţin importante, restul acţiunilor fiind neglijate aproape total) uitînd un lucru esenţial şi anume, că munca politico-educativă este chemată să vină în sprijinul împlinirii la timp, şi în mod eficient a sarcinilor profesionale, a planului de producţie. De curînd am vizitat Combinatul minier Bălan. In incinta lui ne întîmpină pretutindeni panouri, (unele ingenios concepute), aşezate în locurile cele mai vizibile (şase în faţa combinatului, şase la vestiare şi două la gurile de exploatare). Am remarcat caracterul mobilizator şi instructiv la cîteva din ele (un vagonet încărcat pe jumătate = un minut pierdut zilnic , anual = 4.912 ore. Valoric = 262.000 lei, altele vizează înlăturarea absenţelor nemotivate, respectarea protecţiei muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor cuprifere, necesita- tea creşterii productivităţii muncii etc.). „Agitaţia vizuală, ne spune secretarul comitetului de partid, Neag Victor, este una din căile, care influenţează promovarea interesului general pentru mărirea producţiei, prin stimularea iniţiativei întregului colectiv de mineri. Pînă acum trei luni totul se limita la nişte table fără aspect estetic, neinstructive şi deficitar întocmite. Am analizat posibilităţile materiale de reînnoire a agitaţiei vizuale şi am programat confecţionarea, a 18 panouri, dintre care sunt gata şi expuse privirilor 14". Celelalte se află în atelierul de pictură al clubului, dar peste cîteva zile vor fi puse şi acestea în diferite puncte ale combinatului. In faţa clubului „Minerul", gazeta de perete este bine pusă la punct. Articolele şi caricaturile au fost schimbate recent, de departe se poate citi: „Cinste fruntaşilor”, „La zi" şi „Panoramic". „Am căutat să dăm acestui factor al muncii culturaleducative, menţionează Barabás Ladislau, directorul clubului, un caracter permanent şi, cînd spun acestea, nu mă refer la panouri cu valabilitate îndelungată, ci la faptul că agitaţia vizuală trebuie să fie în continuă mişcare şi să răspundă operativ nevoilor fiecărui moment". La poarta combinatului am găsit însă, o altă gazetă de perete, deasupra căreia stă scrisă urarea tradiţională a minerilor „Noroc bun". Dar, starea în care se află ne-a făcut să spunem cu jumătate de gură, un anemic „noroc bun !”. In prima vitrină intitulată ca şi dincolo, „Panoramic", sunt lipite trei caricaturi, de altfel, bine realizate, care au ca subiect disciplina la locul de muncă, întreţinerea civilizată a locuinţelor şi abaterile de la program. E bine prins în vîrful peniţei Popa Pavel care a intrat în incinta combinatului în stare de ebrietate. Nu sunt iertaţi nici Mihai Moga, Barabás Vilhelm, Mircea Malagiac, Szilágyi Ludovic şi alţii, care deteriorează apartamentele ce li s-au dat în folosinţă, transformîndu-le în crescătorii de găini, pisici, căţei, ori în cel mai bun caz în magazii de lemne! Nici absenţele nemotivate nu au scăpat de săgeţile criticii. Grigore Ignat, Bara Atila, Petru Cîrdei, Răcu Iosif, Vasile Vultur sunt campionii acestui „sport" nesănătos. Preşedintele comitetului sindicatului, Fülöp Acaţiu, se declară oarecum mulţumit (!) de uşoara îmbunătăţire a situaţiei faţă de anul trecut, cînd LIVIU CUSNEVICIU (Continuare în pag. 2..J Proletari d din toate tarile uniti-vă! ANUL III, nr. 761 VINERI 7 august 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN P . R. La C.A.P. Feliceni se dă bătălia pentru terminarea urgentă a recoltării griului. AU TERMINAT RECOLTAREA GRÎULUI Alte unităţi agricole din judeţul nostru au terminat sau se află în curs de terminare a recoltării griului. Pînă în prezent, alături de Cooperativa agricolă din Eliseni s-au situat şi alte unităţi agricole: Ocna de Jos, Ocna de Sus, Şimoneşti, Tărceşti, Daia, care deja au terminat recoltarea griului, in imediata lor apropiere se află şi cooperativele agricole de producţie din Atid, Cristuru Secuiesc, Firtănuş, Şoimuşul Mare, Şoimuşul Mic, Olcani şi Zetea, unde lucrările de recoltare a griului se apropie de finiş. Astfel, prin terminarea secerişului, se va putea urgenta, nu numai treieratul, ci şi însămînţarea culturilor duble şi pregătirea terenului destinat recoltei anului viitor. De pe cuprinsul patriei COMBINATUL TEXTIL - Galaţi. Vedere de ansamblu a secţiei laminoare calde a unităţii B. 2. O Munca editurilor trebuie să fie o primă garanţie a valorilor autentice • Recenzie : Din tainele profesiunilor • Note : Cui să-i mulţumesc ? (pag. a 2-a) • Comentariu : Vacanţa întîrziată • Din telegramele zilei In ziarul de azi: (pag. a 4-a) r Fără carnet ) \ de reporter \ \ | TEAMA \ \ DENOTI | Celebra replică a lui i , Farfuridi „Ori să se re- , 1 vizuiască primesc, dar să T / să nu se schimbe nimic, ori ^ \ să nu se revizuiască, dar i i atunci să se schimbe pe 1 ! ici pe colo“, își găsește ) I uneori şi în zilele noas- i \ tre un foarte prielnic te- } 1 ren de afirmare. Trăieşte \ / în mentalitatea unora ^ t ideea că schimbările sînt i i bucuria nebunilor. „Aşa 1 ! a fost pînă acum, aşa \ l trebuie să rămînă“. Chiar l ^ dacă situaţia respectivă / l e de mult depăşită de re- ) ) alitate ! ^ t Ce se ascunde, de fapt, i i în spatele acestei temeri 1 ■ faţă de nou ? Pe de o t I parte incompetentă, pe 1 ^ de altă parte prudenţă J 1 excesivă, rău înţeleasă. ) 1 Şeful unei instituţii a că l I rei activitate nu cores- ipunde cerinţelor actuale, l J preferă să se scalde în ^ 1 aceeaşi apă, devenită tul- l I bure, a trecutului apro- ? i piat, decît să ia o mă- sură radicală, definitivă, prin care să se schimbe lucrurile în bine. Nu vrea V. AVRAM \______________________( ^ (Continuare în pag. a 2.a) | PENTRU RECOLTA 70 CAP. SINTIMBRU: 452 hectare funete naturale nerecoltate La întrebările noastre privind asigurarea bazei furajere, inginerul agronom al Cooperativei agricole de producţie din Sintimbru, ne spunea : „Am fost obligat să sistăm recoltatul finului din cauza îmburuienirii cartofilor, ceea ce a determinat concentrarea tuturor forţelor disponibile în această direcţie. Din cauza timpului nefavorabil, nu am putut administra la timp ierbicidele, pe de o parte, pe de altă parte, nu avem nici forţele de muncă necesare. Acum, ca urmare a începerii recoltării griului, vom fi obligaţi să insistăm mai mult asupra acestei lucrări". Din spusele inginerului agronom reţinem că ritmul cosirii fîneţelor naturale în loc să se intensifice, va fi redus în mod substanţial. Situaţia actuală a recoltării furajelor nu vădeşte o preocupare satisfăcătoare a consiliului de conducere pentru organizarea acestei lucrări. Cooperativa agricolă din Sintimbru dispune de 792 hectare fineţe naturale, din care nu s-au putut recolta decît 340 hectare. Deci pe cîmp, se mai află fînul a 452 hectare. Cu aceeaşi acuitate se pune şi problema recoltării finului din locurile unde se obţine otava. Pe aceste terenuri procentul de cosire se ridică numai la 75 la sută. Or, dacă fînul nu se coseşte, cînd va mai putea creşte otava — atît de indicată în alimentarea tineretului bovin?! La Sintimbru, cu toate că s-au dat indicaţii privind eliberarea de către brigadier a bonurilor de transport pentru fînul adus de la cîmp, pentru a se putea evita cărăuşiile clandestine în scopuri personale, acestea nu se respectă. Bonul de transport se eliberează de către cantaragiu după efectuarea transportului, ceea ce e o simplă formalitate. O astfel de situaţie trebuie remediată. Din planul de însilozare nu s-a făcut nimic. „Folosim borhoturile pe care le aducem de Ia Sînsimion - caută să justifice inginerul agronom. De acord. E o modalitate chiar indicată în cazul unei furajări raţionale. Insă, cînd am vizitat sectorul bovin, am constatat că borhoturile erau administrate fără a se folosi şi fibroase, ceea ce face ca sporul în T. BISTRIŢEANU (Continuare în pag. a 3-a)