Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-11-25 / nr. 854

ANULUI, nr. 854 MIERCURI 25 noiembrie 1970 4 pag. 30 bani nmm La trei luni de la înfiinţare indeplineşte ! Printre explicaţiile da­te de constructorii din ju­deţul n nostru ori de cite ori erau întrebaţi despre cauzele care determină mersul nu tocmai satisfă­cător al lucrărilor de con­strucţii se numără şi faptul că nu exista un sector propriu de proiec­­ tare. Se considera nece­ sară înfiinţarea unui ast­fel de sector care să sa­tisfacă nevoile judeţului. Zis şi făcut. S-a da­t sfoa­ră in ţară pentru specia­lişti. S-au studiat legile şi dispoziţiile in vigoare referitoare la organizarea şi funcţionarea acestuia. In sfîrşit, s-a hotă­rit în­fiinţarea unui sector de proiectare, pe baza nu­cleului vechi (filială a C.S.A.P.C. Tg. Mureş) pe lingă I.C.M.J.H. din Mier­­curea-Ciuc, începînd cu data de 1 septembrie a.c., prin decizia de înfiin­ţare nr. 202 dată de Con­siliul popular judeţean. Au trecut de atunci trei luni. Ce face şi Ce a fă­cut intre timp sectorul de proiectare ? Înainte de a răspunde, se cuvine să amintim cî­teva din prevederile H.C.M. 547/4 mai 1970, care reglementează orga­nizarea activităţii de pro­iecta­re. Sectorul de proiectare este obligat să încheie contracte cu beneficiarii de lucrări şi să elaboreze documentaţia tehnico-e­­conomică, indiferent de beneficiar, să întocmeas­că, schiţe de sistemati­zare pentru localităţile rurale, să dea detalii de sistematizare, , inclusiv pentru zonele industriale, pentru lucrările de con­strucţie a locuinţelor, pen­tru lucrările de alimentare cu apă, canalizare şi ter­­moficare etc. Prin decizia de înfiin­ţare s-a aprobat statul de funcţiuni al sectorului, fondul de salarii şi s-a stabilit angajarea arhi­ tectului Vitéz Corneliu în funcţia de şef de sector. Pînă aici totul e bine. Dar numai pe hîrtie. Să ve­dem partea faptică a lu­crurilor. Stăm de vorbă, cu to­varăşa Inczs,­Sim­elia, şe­fa contabilă a I.C.M.J.H. din Miercurea-Ciuc. lată spusele sale : — Ca la orice început, şi în cazul sectorului nos­tru de proiectare au apă­rut o serie de greutăţi. Sectorul nu dispune de un local corespunzător. Un birou funcţionează aici, iar alte două s-au mutat de curînd de la I.J.E.M.C. Miercurea-Ciuc, la „cetate". Faţă de sta­tul de funcţiuni sunt încă 17 locuri neocupate. Com­partimentul financiar-con­­tabil nu are nici un om. Nu este asigurat mobili­erul necesar, în special planşetele. La toate aces-,­tea se mai adaugă şi fap­tul că nici acum nu s-a stabilit şi definitivat planul de producţie. Pe deasupra, fostul şef de sector, Vitéz Corneliu, a renunţat la funcţie datorită faptului că conducerea întreprin­derii a fost pusă în impo­sibilitate de a îndeplini promisiunile pe care le făcuse.,­ Deocamdată, s-a admis un provizorat. Func­­­­ţia­ d­e şef i-a fost întcredin­ţată tehnicianului Nagy Va­sile. Ne-am adresat şi altor salariaţi ai sectorului de proiectări, cerîndu-le pă­rerea despre activitatea desfăşurată. Toţi, fără ex­cepţie, ne-au vorbit de­spre lipsa condiţiilor de lucru, despre lipsa lu­crurilor absolut nece­sare desfăşurării acti­vităţii : hîrtie de calc, ozalid, mese-planşete, us­tensile de desen, bibliote­că documentară etc. Mulţi dintre interlocutorii noştri au afirmat că nici nu ştiu practic ce au de făcut şi că 70 pină la 90 la sută din timpul de lucru nu este folosit. Toate acestea ne-au de­terminat să întrebăm pe cîţiva dintre salariaţii sec­torului ce au lucrat de la 1 septembrie şi pînă acum. Iată cîteva răspunsuri : Ursu Eugenia, arhitect proiectant . M-am docu­mentat. Din dispoziţia Di­recţiei de Investiţii a Con­siliului popular judeţean m-am deplasat la Cirţa pentru a perfecta contrac­­tu­l in vedereaa construirii unui dispensar şi la Co­­rund să fac acelaşi lucru în legătură cu construcţia unei grădiniţe. De altfel, în nici unul din cele două © .5 . 0. IU. J. U. Dlr-SÎ care a fost creat cazuri nu am rezolvat ni­mic. In ultimele două săp­tămâni am lucrat la două proiecte care se află în fa­za avizării soluţiilor. Radu Marinescu, arhi­tect proiectant stagiar: Din dispoziţia Direcţiei de investiţii a Consiliului popular judeţean am fost la Cirţa pentru a perfecta contractul în vederea con­struirii unui dispensar — acelaşi pentru care a fost şi tovarăşa Ursu. Intrucît din anumite motive dis­pensarul nu poate fi con­struit — acest lucru ar fi trebuit să se ştie fără să ne mai deplasăm noi aco­lo ! — organele locale au cerut să le proiectăm o popicărie şi o sală de dans ... pentru care nu au fonduri, în rest, am stu­diat. Octav Popianaş, inginer proiectant stagiar: Am perfectat zece contracte pentru executarea unor proiecte (în fine, s-a găsit și cineva care să realize­ze ceva concret !), care trebuie să fie gata pînă la VI decembrie”a.c. Dar nu M. GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) Utilaje ultramoderne la Amiliemn Sînsimion Aşezată, pe o suprafaţă întinsă — de o parte şi de alta a pîrîului Putna pînă la confluenţa cu Bistri­­cioara — pe o distanţă de peste 20 km, comuna Tulgheş cu satele aparţi­nătoare a cunoscut în a­­nii puterii populare pro­funde prefaceri. Sub con­ducerea consiliului popu­­lar comunal, sprijinit şi îndrumat de organele de partid, locuitorii, în frun­te cu deputaţii, au con­tribuit la ridicarea comu­nei lor pe noi trepte ale civilizaţiei şi prosperităţii. Noul îşi face tot mai mult simţită prezenţa. E suficient un succint bilanţ pe linie economică ca să­­observi un evident pro­­gres; un fapt relevant in această privinţă îl ar fabrica de cherestea, de­şi şantierele întreprinderii de explorări geoloaie. Această schimbare in via­ţa comunei n-a rămas fără repercusiuni în struc­tura ei demografică. Dacă în urmă cu 20 de ani majoritatea populaţiei se ocupa cu creşterea animalelor şi cu unele munci agricole spe­cifice zonei de munte, azi majoritatea locuitorilor lucrează în dom­e­niul ex­­ploatării lemnului. Prefacerile de natură socială sînt atît de pro­funde încît ele au dus la o totală schimbare a vie­ţii din comună. Sînt, ca exemple concrete de a­mintit: înfiinţarea Sana­toriului T.B.C. unde lu­­crează peste 300 de ca­dre calificate, noua cir­cumscripţie sanitară uma­nă deservită de doi me­dici, farmacia, noul ca­­binet stomatologic etc. Dar şi căminul cultural, biblioteca, precum şi coo­­ perativa de consum din comună cu noul sediu, cu m­agazine alimentare şi de aprovizionare a muncitorilor forestieri, co­fetăria, unităţile de pres­­tări servicii pentru popu­laţie — sunt realizări care contribuie prin existenţa şi activitatea lor, la creş­­terea nivelului cultural şi de trai al locuitorilor. Pot fi amintite şi cabanele pentru muncitorii ce lu­crează le cele peste ze­ce guri de exploatare a materialului lemnos. Să nu uităm insă că acum, comuna, cu întinderea ei pe o suprafaţă destul de mare, are cîteva şcoli nou construite, iar pentru ca părinţii să primească un sprijin material în şcolari­zarea copiilor lor statul acordă burse de şcolari­zare, iar o mare parte din­tre elevi sunt cazaţi în in­ternatul Şcolii generale de 10 ani. Acum două decenii s­­au două şcoli, azi sunt cinci, dintre care una es­te şcoală generală, de zece clase, în fiecare sat, aparţinător comunei func­ţionează cite o şcoală peste 700 de fii ai sătenilor, instruiţi de 44 cadre didactice, descifrind înţelesul bu­­chiilor tipărite şi pătrun­­zînd tainele scrisului şi cititului. Peste 50 la sută din foştii elevi au plecat la şcoli de specializare, în­­torcîndu-se, an de an, pe meleagurile natale, ca ingineri, medici, profesori, sau calificaţi într-o me­serie. Profesori şi învăţă­tori ca: Sabina Roman, Safta Imre,­ Grigore Co-­ dreanu, Muha Attila s-au evidenţiat în nobila şi de­licata muncă de dascăli, dar şi-n aceea de cetă­ţeni, împreună cu elevii, a­­ceşti oameni şi alţii ca ei, au participat la acţiu­nile iniţiate, organizate şi conduse de comunişti, de deputaţi, pentru a face comuna pe zi ce trece mai frumoasă. La planta­rea pereţilor, la acţiuni­le de curăţire a păşuni­lor, copiii au fost printre primii. Dar nici cei aproa­pe 500 de utecişti nu s-au lăsat mai prejos. în activitatea de înfru­museţare a­ comunei, de­putaţii au fost la loc d frunte, Ioan Dobrilă, Gri­gore Anahelescu, Gerge Ştefan, Hajnal Ioan, Vir­gil Ţepeş, Olga Cotlon, Aurelia Ţepeş, Horia Iosif, Moha Attila, Tudor Gheor­ghe şi alţii sunt numa cîţiva din cei care au an­trenat masele de cetăţen la muncile patriotice prin care s-a ridicat nou cămin cultural, s-au con­struit poduri şi podeţe distruse, în această pri­măvară de ape, au fost plantaţi arbuşti ornamen­tali etc., valoarea tuturor acestor lucrări ridicîndu-se la peste 300.000 lei. Activitatea deputaţilor este mult mai vastă. In cadrul celor 57 de cir­cumscripţii electorale, la întrunirile cu alegătorii, de­­putaţii au prezentat in­formări şi s au sfătuit cu cei ce i-au desemnat ca reprezentanţi în cadrul consiliului popular comu­nal, asupra tuturor mă­surilor care au trebuit să fie luate pentru ridicarea­­nivelului de trai al locui­torilor. Privind prin prisma ce­lor două decenii de la primele alegeri de depu­taţi, vom observa că în comuna situată pe văi­le Putnei şi Bistricioarei, prefacerile de natură e­­­conomică, social-cultura­­lă şi demografică se află în firul obişnuit al lucră­rilor cotidiene, de infru­museţare a comunei, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai ale locuitorilor. Privind retrospectiv a­­ceastă comună, nu putem V. RUSU (Continuare în Caa az­ NI SUB PUMA DA DECENII DE EVOLUTIE -‘I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA_ ___ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN INTILNIRE CU SCRIITORII în sala festivă a Li­ceului din Miercurea- Ciuc a avut loc o întîl­­nire a cititorilor din lo­calitate cu scriitorii Pe­tre Sălcudeanu şi Domo­kos Géza Scriitorii au vorbit cu multă căldură despre meşteşugul scri­sului, dînd in încheie­rea întîlnirii autografe unui mare număr de solicitatori. PENTRU „LUNA CADOURILOR"' i O.C.M.A.D. (Organi- ţ ' zaţia de aprovizionare l I şi desfacere a mărfuri- ■ ^ lor) se pregăteşte­­ în a- 1 ‘­ceste .zile, premergătoa- ^ t re „Lunii cadourilor" - l i luna decembrie — în ve- \ ? derea unei prezenţe cit , t mai reprezentative în | ţ vitrinele magazinelor. In I­­acest scop, sunt pregă- ' r ti­te, cu mult gust, cado- | t uri alcătuite dintr-un i ţ sortiment bogat de o­ , I biecte de­­artă populară­­ şi de artizanat, care se I \ vor afla, fără îndoială,­­ I în atenţia tuturor soţilor ^ şi părinţilor. I ■BR DE PE CUPRINSUL PATRIEI " Silueta îndrăzneaţă a hotelului „Intercontinental" din Bucureşti care-şî va pri­mi în curînd primii oaspeţi, dă frumoasei noastre Capitale un plus de pito­resc. -------------------------------- - Consfătuirea judeţeană a activului de propagandă şi cultură de masă La Casa de cultură din Miercurea-Ciuc, a avut loc o consfătuire cu acti­vul de propagandă şi cultură de masă din judeţ, la care a participat tova­răşul Szekeres Alexandru, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. Referatul privind sarcinile muncii politico-educative de masă din întreprinderi, instituţii, de la oraşe şi sate, în perioada de iarnă, a fost prezentat­ de tova­răşul Ioan Oprea, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de par­tid. Expunerea a constituit o bună bază de plecare pentru ample dezbateri şi discuţii referitoare la necesitatea continuei îmbunătăţiri a muncii politice şi cultural-educative, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a ma­selor. Participanţii la consfătuire au relevat rezultatele bi­ne înregistrate pînă acum, făcînd propuneri şi sugestii preţioase pentru îmbunătăţirea continuă a muncii politice şi cultural-educative. în încheierea primei zile a consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Szekeres Alexandru care a subliniat principalele direcţii în care trebuie să se desfă­şoare munca în viitor, reliefînd eforturile deosebite ce se impun în perioada imediat următoare, în întîmpinarea cu rezultate frumoase a celei de-a 50-a aniversări a partidului nostru, pentru entuziasta abordare de către toţi oame­nii­ muncii din judeţ a noului cincinal. Astăzi, consfătuirea continuă cu activişti­ culturali, care vo­r participa la acţiuni organizate de Consiliul Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Vio B identifică pasmma Există oameni a căror vi­aţă se identifică cu profe­siunea. De obicei spunem despre aceşti oameni că şi-au găsit vocaţia, şi-au el­les acea meserie al cărei fir de aur e ţesut de mina mă­iastră a providenţei în miezul imensei şi contorsi­onatei pînze a existenţei. Principalul criteriu de recu­noaştere — pasiunea, acea flacără lăuntrică ce topeşte în incandescenţa ei idei şi fap­te, comportamente­­ - şi caractere. Un astfel de om e directorul Şcolii generale din Bilbor, Eugen Moraru. Cînd l-am cunoscut — în urma cu mulţi ani pe cori­doarele Facultăţii de filolo­gie din Cluj, îi­ focul ma­rilor idealuri care animă incomparabila în frumuseţe viaţă ■ de student, îmi măr­turisea aprins şi convingă­tor, crezul său spiritual. „Vreau în primul rînd să fiu util oamenilor­,­­indife­rent unde voi merge —spu­nea. Cred cu tărie în me­nirea intelectualului, în da­toria lui de a fi „om-dra­ţei“, cum spunea Goga, al năzuinţelor spre progres şi civilizaţie ale unei comuni­tăţi sociale. De aceea voi fi bucuros să primesc numirea într-un sat de oameni de treabă, dornici să progrese­ze, să muncească pentru a-şi face viaţa mai frumoa­să, şi cărora eu, profesorul, să le fiu frate şi sfătuitor, părtaş în necazuri şi bucurii“. Dorinţa i s-a împlinit în­tru totul. De trei ani, de cînd a terminat facultatea, Eugen Moraru îşi desfăşoa­ră activitatea de profesor şi îndrumător la Bilbor vechi sat de oameni vred­nici şi inimoşi, munteni, a­­plecaţi cu auzul, deopotrivă, spre zvonul codrilor nesfâr­şiţi de brad şi spre tendin­ţele de înnoire ale satului contemporan. De doi ani e director, un director care, deşi încă tînăr, a imprimat o sănătoasă tentă de matu­ritate procesului de învă­ţământ desfăşurat aici, s-a distins prin pasiune şi dă­ruire, prin voinţa de a fa­ce totul în scopul nobil al instruirii şi educării nu nu­mai a elevilor, ci şi a săte­nilor vîrstnici. Sprijinit în muncă de ceilalţi învăţători şi profesori la fel de tineri şi de inimoşi , a ci­şti­gat stima şi încrederea tuturor bilborenilor­. — E omul pe care ni l-am dorit întotdeauna — îl ca­racteriza un sătean. Mo­dest şi îndatoritor, gata mereu să ne asculte şi să ne ajute, cunoscător al tu­turor treburilor comunei şi participant efectiv la împli­nirea lor. Noi îl iubim şi-l preţuim ca pe un fiu veri- A. VASILE (Continuare în pag. a 3-a) In pag. a 2-a Brevial cultural Instructaj pe ţară Pentru dezvoltarea sportive şi a turiş­tii în rîndul pionierilor Zilele acestea s-a încheiat instruirea pe ţară a şefilor comisiilor de sport şi turism din cadrul Co­mitetelor judeţene ale Organizaţiei Pionierilor, iniţi­ată de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Instruirea situată la nivelul unui schimb de expe­rienţă, a avut ca temă amenajarea şi întreţinerea bazelor sportive, organizarea şi desfăşurarea com­petiţiilor, stabilirea unor posibilităţi de lărgire a ba­zelor sportive cu resurse locale. Desfăşurată în mai multe etape, instruirea a în­ceput sîmbătă în municipiul Bucureşti, continuindu-se în judeţul Braşov şi Covasna. Ultima etapă s-a des­făşurat în judeţul Harghita, unde participanţii au vizitat baza sportivă a Liceului din Miercurea-Ciuc, a Şcolii generale din Mădăras şi a Liceului din Dă­­neşti. Directorii şcolilor respective au arătat felul în care au reuşit să asigure baza materială pentru sporturile de iarnă. în încheierea lucrărilor tovarăşul Szekeres Alexan­dru, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. a vorbit despre modul de realizare a obiec­tivelor în discuţie, despre sarcinile pe care consiliile judeţene ale Organizaţiei Pionierilor le au in amenajarea si asigurarea bazelor sportive din şcoli. La lucrări au participat şi tovarăşii Florin Moraru din partea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pio­nierilor, şeful comisie, sport-turism, Ilyés Ladislau inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Harghita, Ioan Tompea vicepreşedinte al Consiliului judeţean al Organizaţiei Pionierilor, Agneta Caraba, redactor la revista „Educaţia pionierească”. Iii ZIADINI iu lmkul HARGHITEI

Next