Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-10-14 / nr. 818
REDUCEREA CONSUMULUI DE MATERIAL LEMNOS în centrul activităţii novatoare în ultimii ani, industria lemnului a cunoscut o dezvoltare impetuoasă, ilustrata prin producţia globală a anului 1970 care este de 2,6 ori mai mare decit în 1960, în condiţiile exploatării unui volum de marsă lemnoasă egal cu cel de acum 10 ani. Acest lucru demonstrează că sporul de producţie globală se realizează printr-o valorificare superioară a materiei prime, prin diversificarea produselor şi ridicarea nivelului lor calitativ, cu precădere în producţia de mobilă care are un înalt grad de prelucrare industrială. Considerăm interesant de relevat că în cadrul producţiei şi comerţului mondial de mobilă, România ocupă astăzi locuri de frunte, situîndu-se pe locul 12 ca producătoare şi pe locul 6 ca exportatoare de mobilă. Această poziţie a fost cucerită în ultimul deceniu, cînd exportul de mobilă a crescut de aproape 8 ori, circa 40 la sută din totalul producţiei actuale fiind destinat exportului. în toate unităţile noastre au fost întreprinse ample măsuri pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţie şi obţinerea unei rentabilităţi sporite. Diminuarea costurilor de fabricaţie, reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, mai cu seamă de lemn, au fost urmărite cu perseverenţă pe toată filiera producţiei, începînd de la doborîrea arborilor şi pînă la prelucrarea finală a lemnului. In anul 1975 Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Miercurea-Ciuc, va înregistra, o dată cu scăderea cu circa 8 la sută a cantităţii de masă lemnoasă dată în producţie, o creştere a valorii producţiei globale cu 17 la sută, faţă de anul 1970. Această sarcina se va realiza prin valorificarea la un grad superior faţă de prezent a materialului lemnos în toate domeniile de prelucrare și utilizare îndeosebi în industria mobilei. Pe această linie, sarcini deosebite revin tuturor consumatorilor de lemn și produse din lemn, pentru reducerea consumurilor specifice şi promovarea cu mai multă iniţiativă şi perseverenţă a înlocuitorilor lemnului. Paradoxal la prima vedere, combinatul din Miercurea-Ciuc, cunoscut fiind ca mare producător şi furnizor de material lemnos, îşi impune, în calitate de consumator, o serie de măsuri pe linia reducerii consumurilor de lemn. Astfel, s-au întreprins o serie de acţiuni privind îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, prin adoptarea de soluţii constructive adecvate, ca de exemplu: înlocuirea bordurilor din lemn masiv prin furniruirea canturilor de panouri, abordarea parţială a noului tip de ambalaj din carton stratificat, substituind lemnul, proiectarea unor noi tipuri de mobilier cu consumuri reduse de material lemnos, menţinînd însă aceleaşi condiţii fuincţioniabilitative. O dată cu apariţia plăcilor fibro-lemnoase înnobilate, în producţia de bucătării au fost create premisele economisirii de material lemnos, fiind posibilă eliminarea totală a consumului de placaj şi cherestea de răşinoase. Şedinţa de lucru ţinută la începutul lunii septembrie sub auspiciile Ministerului Industriei Lemnului a subliniat încă o dată importanţa majoră a reducerii consumului de material lemnos în producţia de mobilă şi a elaborat, totodată, un proiect de plan de măsuri menite să faciliteze atingerea scopului. Specialiştii combinatului din Miercurea-Ciuc, ţinînd cont de stadiul avansat în care se găsesc alte Ing. LIVIU PAIU, C.E.I.L. Miercurea-Ciuc (Continuare in pag. a 3-a) Ca C. E. I. L. Miercurea-Ciuc ii iciiiiiiiii ii ii I « Iii iiiiiiiiiiiiiii ii i Satisfacţia datoriei îndeplinite Imi sint încă proaspete, în minte, cuvintele medicului Toro Árpád din Odorheiu Secuiesc. „De 12 ani practic profesia de medic, pe care am îndrăgit-o atît de mult, incit, dacă o zi nu sint la căpăuiul bolnavilor, parcă nu-mi găsesc liniştea, simt că-mi lipseşte ceva“. Ascultam şi cîntăream fiecare cuvînt in care puteam desluşi adevărata pasiune, care pentru omul din faţa noastră se transformase în însăşi existenţa de zi cu zi. „Îmi amintesc cum, cu aproape 12 ani, în urmă păşeam cu timiditate, dar cu încredere în forţele mele, pe noul drum al vieţii. Primul loc de muncă şi cel de unde am cules multe satisfacţii a fost circumscripţia sanitară din Cîrţa. Era un început greu, ce-mi solicita aplicarea tuturor cunoştinţelor, tot timpul. Prin sate■ pe atunci nu dispuneam de utilaje dintre cele mai perfecţionate Dar cunoştinţele însuşite pe băncile facultăţii au constituit un sprijin de nădejde“. Retrăind amintirile, faţa i se luminează, iar in privirile lui ghicesc nu numai satisfacţia visurilor împlinite, dar şi dorinţa de a obţine alte succese în muncă. Cu 6 ani în urmă medicul Toro Árpád şi-a manifestat dorinţa de a intra în rîndurile comuniştilor. Hărnicia şi dăruirea cu care muncea îl recomandau de a face parte din rîndul celor mai buni. Iar medicul Toro nu i-a dezamăgit pe cei care au avut atîta încredere în el. Nu s-a „îmbătat“ cu primele satisfacţii, cum se mai întîmplă uneori. A continuat să muncească cu şi GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a) !$5CF Metan din toate țările, mnîțiva 4 pag. 30 baniHARGHITEI ANUL III, nr. 818 MIERCURI 14 octombrie 1970 PENTRU EXPORT O mare parte a produselor Fabriații de confecţii din Miercurea- Ciuc iau drumul exportului, între 1i şi 10 octombrie a.c., au fost livrate oraşelor Taşkent, Telinograd, Kemerovo, Baku, Aşhabad, Odesa şi Chişinău (Uniunea Sovietică), 10.400 sacouri şi 2.600 costume bărbăteşti, în 13 octombrie oraşului Moscova i-au fost trimise 1.000 de costume bărbăteşti. Pînă în 30 octombrie, aceeaşi unitate va livra. Libiei 9.000 halate şi 7.200 combinezoane de protecţie, confecţionate din diagonal Rucăr. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Incandescența unei noi şarje vine să confirme hărnicia metalurgiștilor vlăhiţeni. TIMPUL ESTE PRIELNIC RECOLTATULUI ŞI SĂ-L FOLOSIM. Cartofii ctt mai repede în siloz început să se îmbunătăţească. Avînd în vedere faptul că ne aflăm în a doua decadă a lunii octombrie, cînd pe zi ce trece există posibilitatea înrăutăţirii timpului, salutăm cu satisfacţie această tendinţă, 140 de hectare. La atît se cifrează suprafaţa însămînţată cu cartofi la Cooperativa agricolă de producţie din Sîndominic, recoltatul cărora se află în aceste zile pe prim pian. In hotarul comunei Sîndominic, în ziua vizitei I. D. KISS Se pare că în ultima vreme şi la Cooperativa agricolă de producţie din Sîndominic treburile cu : • 'y ■ r- ■' ■ ■' . . Se insămințează griul de toamnă. Reînnoiţi-va abonamentele la ziarul (KV ) HARGHITEI în fiecare marţi o pagină SPORT (Continuare in pag. a 3-a) Revizia de vagoane C.F.R. Ciceu s-a mutat într-o clădire nouă, unde, în prezent, se află in fază înaintată, unele lucrări de mecanizare şi autoutilare, care vor conduce la uşurarea substanţială a operaţiunilor ce solicită un mare efort fizic, redarea în termen a vagoanelor în exploatare. Concomitent, s-a dat în folosinţă centrul automat de probă a frînei — instalaţie care a micşorat substanţial durata proceselor tehnologice de probare a frînelor la vagoane. De asemenea, a început mecanizarea liniei de reparaţii a vagoanelor — lucrare care, deja, este într-un stadiu destul de avansat. Cu această ocazie, la linia de reparaţii a vagoanelor, se amenajează un canal de vizitare, avînd o capacitate de 2 vagoane, unde se va pune în funcţiune un grup de vinciuri cu o putere de 80 tone. La linia de repa- HOTĂRIRILE AU DEVENII FAPTE raţii a vagoanelor se montează, la ora actuală, instalaţia de aer comprimat şi de forţă, cu prize, pentru maşini pneumatice şi sudură electrică, în vederea mecanizării operaţiei de încărcare-descărcare. Pentru a se asigura respectarea normelor de protecţia muncii, toate drumurile de acces pentru muncitori şi electrocare au fost pavate cu dale de beton. Atelierul de sudură electrică a fost dat deja în folosinţă, iar la fierărie urmează a se monta un ciocan pneumatic. De reţinut este faptul că, toate acestea s-au făcut şi se fac prin muncă patriotică a întregului colectiv de muncitori, avînd în frunte pe harnicul comunist Lucaci Eugen, şeful unităţii, şi din fonduri de mică mecanizare. BORS ANTON, corespondent ÎN ZIARUL DE AZI: 0 Breviar cultural • Note: Echivalenţe nu numai pecuniare (pag a 2-a) Informaţii partid Sport (pag. a 3-a) Două capodopere ale tehnicii (pag. a 4-a) de S ţ Azi vă 1 t prezentăm ! Pavilioanele U.R.S.S.I j Bulgariei şi J I I (De la trimisul nostru , special.) _ ) Strecurindu-ne prin mul- I ţimea vizitatorilor, intrăm in pavilionul „O“, rezervat exponatelor prezentate de Uniunea Sovietică. In prima sală a pavilionului sint expuse fotografii ale staţiei automate „Luna 16“ care, in luna , septembrie 1970, fără om I la bord, a efectuat in zbor o serie de manevre com- I plete, a aselenizat lin, a luat mostre de rocă lunară, iar racheta lansată de i pe staţie le-a adus pe Vă’mint. In secţiile industriale ale pavilionului sunt prezentate realizări ale industriei sovietice constructoare de maşini-unelte, maşini energetice, aparate şi utilajeelectrotehnic, instalaţii şi a- aparate de control şi automatizare, utilaje pentru industria uşoară şi fabricarea anvelopelor. Circa 1800 de întreprinderi sovietice au trimis la T.I.B. peste 1.000 de exponate. Alături de ele, participă 9 socie- t taţi sovietice de comerţ ex- tenor, Academia de Ştiinţe ^ a U.R.S.S. şi Societatea„Intu- nională pe acţiuni rist". La parter pot fi văzute trei interesante machete în funcţiune: un sector dintr-o secţie de convertizoare cu oxigen, o instalaţie de tur- i nare continuă a oţelului, care permite să se obţină direct din metal lichid semifabricate pentru lami- Sumarele de tablă şi de pro- filuri, un cuptor cu arc e- electric pentru topit oţelul. ? Sunt prezentate maşini- unelte (strunguri semiauto- mate, maşini de prelucrat roţi dinţate, freze, strun- guri pentru prelucrarea lemnului, utilaj de forjare şi presare, maşini de rectifi- J cat, maşini automate de tricotat, de ţesut, de filat şi răsucit etc.) pe care Uniunea Sovietică le expor- tă în prezent in peste 60 de ţări, printre care şi Ro- mânia. Un interes deosebit pre- zintă maşinile electronice de calcul cu diferite desti- naţii, pentru autorizarea calculelor inginereşti din birourile de proiectări şi institutele de cercetări şti- inţifice, pentru determina- 1 C. ŞTEFAN ^ (Continuare în pag. a 3-a) ( Promisiuni neonorate La Cooperativa agricolă de producţie din Cîrţa s-au însăminţat, în acest an, 130 hectare cu cartofi, recoltatul cărora a început cu săptămîni în urmă, la ora actuală, aflîndu-se într-un stadiu avansat. Cum era şi firesc, consiliul de conducere al cooperativei, îndrumat de comitetul comunal de partid s-a gîndiit că pentru urgentarearecoltării celor 25 de hectare rămase încănerecoltate, să apeleze şi la ajutorul forţelor din afara unităţii agricole, adică la ajutorul cadrelor didactice, al elevilor, al salariaţilor cooperativei de consum din localitate. ,,Da' se poate să nu venim?! E de datoria noastră să ajutăm! Vom fi acolo negreşit, numai voi să daţi din timp drumul plugurilor, ca nu cumva să n-avem ce recolta!“ Duminică, 11 octombrie 1970, în zorii zilei, plugurile zoresc intens la scoaterea cartofilor. Intr-un tîrziu pe drumul ce duce în direcţia hotarului, apar nişte siluete, îndreptîndu-se agale spre parcele cu cartofi. Erau doar cîţiva profesori şi învăţători, precum şi cîţiva salariaţi a cooperativei de consum. Mai bine zis, o mică parte dintre ei, cărora le-a mai rămas dorul de muncă, fiindcă celor mai mulţi le-a pierit entuziasmul. întrebăm acum, împreună cu consiliul de conducere al cooperativei, in numele a mii de kilograme de cartofi de pe aproape 5 ha ameninţate de îngheţ, ce părere au despre respectarea cuvintului dat, despre responsabilitate şi seriozitate? I. ARADEANU V DE PE CUPRINSUL PATRIEI Noul Institut politehnic București, Privire generală a corpului principal al institutului. Cinematograful „Transilvania“ în stadiul ultimelor finisări Sub ochii noștri, noul cinemascop din Miercurea-Ciuc, care va purta frumosul nume de „Transilvania”, prinde conturul prevăzut în proiecte. Constructorii care au terminat de curînd montuirea marmurei în holul de la intrare, execută în prezent ultimele finisări interioare şi exterioare, iar specialiştii efectuează proba aparatelor de protecţie şi a instalaţiilor electrice. Sperăm ca în curînd să putem ura locuitorilor reşedinţei de judeţ, vizionare plăcută la noul cinematograf ! Usi nou aparat Röntgen Spitalul din Sînmartin a fost dotat recent cu un aparat Röntgen în valoare de 140.000 lei. Punerea în funcţiune a aparatului îmbunătăţeşte activitatea de ocrotire a sănătăţii populaţiei din satele din jur,