Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-10-14 / nr. 818

REDUCEREA CONSUMULUI DE MATERIAL LEMNOS în centrul activităţii novatoare în ultimii ani, industria lemnului a cunoscut o dezvoltare impetuoasă, i­­lu­strata prin producţia globală a anului 1970 care este de 2,6 ori mai mare decit în 1960, în condiţiile exploatării unui volum de marsă lemnoasă egal cu cel de acum 10 ani. Acest lucru demonstrea­ză că sporul de produc­ţie globală se realizează printr-o valorificare supe­rioară a materiei prime, prin diversificarea produ­selor şi ridicarea nivelu­lui lor calitativ, cu precă­dere în producţia de mo­bilă care are un înalt grad de prelucrare indus­trială. Considerăm interesant de relevat că în cadrul producţiei şi comerţului mondial de mobilă, Ro­mânia ocupă astăzi locuri de frunte, situîndu-se pe locul 12 ca producătoare şi pe locul 6 ca exporta­toare de mobilă. Această poziţie a fost cucerită în ultimul deceniu, cînd ex­portul de mobilă a cres­cut de aproape 8 ori, cir­ca 40 la sută din totalul producţiei actuale fiind destinat exportului. în toate unităţile noas­tre au fost întreprinse am­ple măsuri pentru reduce­rea cheltuielilor materiale de producţie şi obţinerea unei rentabilităţi sporite. Diminuarea costurilor de fabricaţie, reducerea con­sumurilor specifice de ma­terii prime şi materiale, mai cu seamă de lemn, au fost urmărite cu per­severenţă pe toată filiera producţiei, începînd de la doborîrea arborilor şi pînă la prelucrarea finală a lemnului. In anul 1975 Combinatul de exploatare şi indus­trializare a lemnului din Miercurea-Ciuc, va înre­gistra, o dată cu scăderea cu circa 8 la sută a can­tităţii de masă lemnoasă dată în producţie, o creş­tere a valorii producţiei globale cu 17 la sută, fa­ţă de anul 1970. Această sarcina se va realiza prin valorificarea la un grad superior faţă de prezent a materialului lemnos în toate domeniile de prelu­crare și utilizare îndeo­sebi în industria mobilei. Pe această linie, sarcini deosebite revin tuturor consumatorilor de lemn și produse din lemn, pentru reducerea consumurilor specifice şi promovarea cu mai multă iniţiativă şi per­severenţă a înlocuitorilor lemnului. Paradoxal la prima ve­dere, combinatul din Miercurea-Ciuc, cunoscut fiind ca mare producător şi furnizor de material lemnos, îşi impune, în ca­litate de consumator, o serie de măsuri pe lin­ia reducerii consumurilor de lemn. Astfel, s-au între­prins o serie de acţiuni privind îmbunătăţirea teh­nologiilor de fabricaţie, prin adoptarea de soluţii constructive adecvate, ca de exemplu: înlocuirea bordurilor din lemn masiv prin furniruirea canturilor de panouri, abordarea parţială a noului tip de ambalaj din carton strati­ficat, substituind lemnul, proiectarea unor noi ti­puri de mobilier cu consu­muri reduse de material lemnos, menţinînd însă a­­celeaşi condiţii fuincţioniab­­­ilitative. O dată cu apariţia plă­cilor fibro-lemnoase în­nobilate, în producţia de bucătării au fost create premisele economisirii de material lemnos, fiind po­sibilă eliminarea totală a consumului de placaj şi cherestea de răşinoase. Şedinţa de lucru ţinută la începutul lunii septem­brie sub auspiciile Minis­terului Industriei Lemnu­lui a subliniat încă o dată importanţa majoră a re­ducerii consumului de ma­terial lemnos în producţia de mobilă şi a elaborat, totodată, un proiect de plan de măsuri menite să faciliteze atingerea scopu­lui. Specialiştii combinatu­lui din Miercurea-Ciuc, ţi­­nînd cont de stadiul avan­sat în care se găsesc alte Ing. LIVIU PAIU, C.E.I.L. Miercurea-Ciuc (Continuare in pag. a 3-a) Ca C. E. I. L. Miercurea-Ciuc i­i­ iciiiiiiiii i­i ii I « Iii iiiiiiiiiiiiiii ii i Satisfacţia datoriei îndeplinite Imi sint încă proaspete, în minte, cuvintele medicu­lui Toro Árpád din Odorheiu Secuiesc. „De 12 ani practic profesia de medic, pe care­­ am îndrăgit-o atît de mult, incit, dacă o zi nu sint la căpăuiul bolnavilor, parcă nu-mi găsesc liniştea,­­ simt că-mi lipseşte ceva“. Ascultam şi cîntăream fiecare cuvînt in care puteam desluşi adevărata pasiune, care pentru omul din faţa noastră se transformase în însăşi exis­tenţa de zi cu zi. „Îmi amintesc cum, cu aproape 12 ani, în urmă păşeam cu timiditate, dar cu încredere în forţele mele, pe noul drum al vieţii. Primul loc de muncă şi cel de unde am cules multe satisfacţii a fost circumscrip­ţia sanitară din Cîrţa. Era un început greu, ce-mi solicita aplicarea tuturor cunoştinţelor, tot timpul. Prin sate■ pe atunci nu dispuneam de utilaje dintre cele mai perfecţionate Dar cunoştinţele însuşite pe băncile facultăţii au constituit un sprijin de nădejde“. Retrăind amintirile, faţa i se luminează, iar in pri­virile lui ghicesc nu numai satisfacţia visurilor împli­nite, dar şi dorinţa de a obţine alte succese în muncă. Cu 6 ani în urmă medicul Toro Árpád şi-a manifes­tat dorinţa de a intra în rîndurile comuniştilor. Hăr­nicia şi dăruirea cu care muncea îl recomandau de a face parte din rîndul celor mai buni. Iar medicul Toro nu i-a dezamăgit pe cei care au avut atîta încredere în el. Nu s-a „îmbătat“ cu primele satisfacţii, cum se mai întîm­plă uneori. A continuat să muncească cu şi GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a) !$5CF Met­an din toate țările, mnîțiva 4 pag. 30 baniHARGHITEI ANUL III, nr. 818 MIERCURI 14 octombrie 1970 PENTRU EXPORT O mare parte a pro­duselor Fabriații de con­fecţii din Miercurea- Ciuc iau drumul expor­tului, între 1i şi 10 oc­tombrie a.c., au fost li­vrate oraşelor Taşkent, Telinograd, Kemerovo, Baku, Aşhabad, Odesa şi Chişinău (Uniunea So­vietică), 10.400 sacouri şi 2.600 costume bărbă­teşti, în 13 octombrie oraşului Moscova i-au fost trimise 1.000 de costume bărbăteşti. Pînă în 30 octombrie, aceeaşi unitate va li­vra. Libiei 9.000 halate şi 7.200 combinezoane de protecţie, confecţio­nate din diagonal­ Ru­­căr. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Incandescența unei noi şarje vine să confirme hărnicia metalurgiștilor vlăhiţeni. TIMPUL ESTE PRIELNIC RECOLTATULUI ŞI SĂ-L FOLOSIM. Cartofii ctt mai repede în siloz început să se îmbunătă­ţească. Avînd în vedere faptul că ne aflăm în a doua decadă a lunii oc­tombrie, cînd pe zi ce tre­ce există posibilitatea în­răutăţirii timpului, salutăm cu satisfacţie această tendinţă, 140 de hectare. La atît se cifrează suprafaţa în­­sămînţată cu cartofi la Cooperativa agricolă de producţie din Sîndominic, recoltatul cărora se află în aceste zile pe prim pian. In hotarul comunei Sîndominic, în ziua vizitei I. D. KISS Se pare că în ultima vreme şi la Cooperativa agricolă de producţie din Sîndominic treburile cu : • 'y ■ r- ■' ■ ■' . . Se insămințează griul de toamnă. Reînnoiţi-va abonamentele la ziarul (KV ) HARGHITEI în fiecare marţi o pagină SPORT (Continuare in pag. a 3-a) Revizia de vagoane C.F.R. Ciceu s-a mutat în­­tr-o clădire nouă, unde, în prezent, se află in fa­ză înaintată, unele lu­crări de mecanizare şi autoutilare, care vor con­duce la uşurarea substan­ţială a operaţiunilor ce solicită un mare efort fi­zic, redarea în termen a vagoanelor în exploatare. Concomitent, s-a dat în folosinţă centrul automat de probă a frînei — insta­laţie care a micşorat sub­stanţial durata procese­lor tehnologice de proba­re a frînelor la vagoane. De asemenea, a început mecanizarea liniei de re­paraţii a vagoanelor — lucrare care, deja, este într-un stadiu destul de a­­vansat. Cu această oca­zie, la linia de reparaţii a vagoanelor, se amena­jează un canal de vizita­re, avînd o capacitate de 2 vagoane, unde se va pu­ne în funcţiune un grup de vinci­uri cu o putere de 80 tone. La linia de repa- HOTĂRIRILE AU DEVENII FAPTE raţii a vagoanelor se mon­tează, la ora actuală, in­stalaţia de aer comprimat şi de forţă, cu prize, pen­tru maşini pneumatice şi sudură electrică, în vede­rea mecanizării operaţiei de încărcare-descărcare. Pentru a se asigura res­pectarea normelor de pro­tecţia muncii, toate dru­murile de acces pentru muncitori şi electrocare au fost pavate cu dale de beton. Atelierul de sudură e­­lectrică a fost dat deja în folosinţă, iar la fierărie urmează a se monta un ciocan pneumatic. De reţinut este faptul că, toate acestea s-au fă­cut şi se fac prin muncă patriotică a întregului colectiv de muncitori, a­­vînd în frunte pe harnicul comunist Lucaci Eugen, şeful unităţii, şi din fon­duri de mică mecaniza­re. BORS ANTON, corespondent ÎN ZIARUL DE AZI: 0 Breviar cultural • Note: Echiva­lenţe nu numai pecuniare (pag a 2-a) Informaţii partid Sport (pag. a 3-a) Două capodo­pere ale tehnicii (pag. a 4-a) de S ţ Azi vă 1 t prezentăm ! Pavilioanele U.R.S.S.I j Bulgariei şi J I I (De la trimisul nostru , special.) _ ) Strecurindu-ne prin mul- I ţimea vizitatorilor, intrăm­­ in pavilionul „O“, rezer­­­­vat exponatelor prezenta­­­­te de Uniunea Sovietică.­­ In prima sală a pavilio­­­­nului sint expuse fotogra­­­­fii ale staţiei automate „Luna­ 16“ care, in luna , septembrie 1970, fără om I la bord, a efectuat in zbor­­ o serie de manevre com- I plete, a aselenizat lin, a­­ luat mostre de rocă luna­­­­ră, iar racheta lansată de i pe staţie le-a adus pe Vă­­’­mint.­­ In secţiile industriale ale­­ pavilionului sunt prezentate­­ realizări ale industriei so­­­­vietice constructoare de­­ maşini-unelte, maşini ener­getice, aparate şi utilaj­e­­e­lectrotehnic, instalaţii şi a- a­parate de control şi auto­­­­matizare, utilaje pentru­­ industria uşoară şi fabrica­­­­rea anvelopelor. Circa 180­0 de întreprinderi sovietice­­ au trimis la T.I.B. peste­­ 1.000 de exponate. Alături­­ de ele, participă 9 socie- t taţi sovietice de comerţ ex-­­ tenor, Academia de Ştiinţe ^ a U.R.S.S. şi Societatea­­­„Intu-­­ nională pe acţiuni rist".­­ La parter pot fi văzute­­ trei interesante machete în­­ funcţiune: un sector dintr-o­­ secţie de convertizoare cu­­ oxigen, o instalaţie de tur- i nare continuă a oţelului,­­ care permite să se obţină­­ direct din metal lichid se­­­­mifabricate pentru lami- S­umarele de tablă şi de pro-­­ filuri, un cuptor cu arc e- e­lectric pentru topit oţelul. ? Sunt prezentate maşini-­­ unelte (strunguri semiauto-­­ mate, maşini de prelucrat­­ roţi dinţate, freze, strun-­­ guri pentru prelucrarea­­ lemnului, utilaj de forjare­­ şi presare, maşini de rectifi- J cat, maşini automate de­­ tricotat, de ţesut, de filat­­ şi răsucit etc.) pe care U­­niunea Sovietică le expor-­­ tă în prezent in peste 60­­ de ţări, printre care şi Ro-­­ mânia.­­ Un interes deosebit pre-­­ zintă maşinile electronice­­ de calcul cu diferite desti-­­ naţii, pentru autorizarea­­ calculelor inginereşti din­­ birourile de proiectări şi­­ institutele de cercetări şti-­­ inţifice, pentru determina- 1 C. ŞTEFAN ^ (Continuare în pag. a 3-a) ( Promisiuni neonorate La Cooperativa agrico­lă de producţie din Cîrţa s-au însăminţat, în acest an, 130 hectare cu car­tofi, recoltatul cărora a început cu săptămîni în urmă, la ora actuală, a­­flîndu-se într-un stadiu a­­vansat. Cum era şi firesc, con­siliul de conducere al co­operativei, îndrumat de comitetul comunal de pa­r­­tid s-a gîndiit că pentru urgentarea­­recoltării celor 25 de hectare rămase în­că­­nerecoltate, să apeleze şi la ajutorul forţelor din afara unităţii agricole, a­­di­că la ajutorul cadrelor didactice, al elevilor, al salariaţilor cooperativei de consum din localitate. ,,Da' se poate să nu venim?! E de datoria noas­tră să ajutăm! Vom fi a­­colo negreşit, numai voi să daţi din timp drumul plugurilor, ca nu cumva să n-avem ce recolta!“ Duminică, 11 octombrie 1970, în zorii zilei, plugu­rile zoresc intens la scoa­terea cartofilor. Intr-un tîrziu pe drumul ce duce în direcţia hotarului, apar nişte siluete, îndreptîndu-se a­­gale spre parcele cu cartofi. Erau doar cîţi­­va profesori şi învă­ţători, precum şi cîţiva sa­lariaţi a cooperativei de consum. Mai bine zis, o mică parte dintre ei, că­rora le-a mai rămas do­rul de muncă, fiindcă ce­lor mai mulţi le-a pierit entuziasmul. întrebăm acum, împreu­nă cu consiliul de condu­cere al cooperativei, in numele a mii de kilogra­me de cartofi de pe a­­proape 5 ha ameninţate de îngheţ, ce părere au des­pre respectarea cu­vin­tu­lui dat, despre responsa­bilitate şi seriozitate? I. ARADEANU ­­V DE PE CUPRINSUL PATRIEI Noul Institut politehnic București, Privire generală a corpului principal al institutului. Cinematograful „Transilvania“ în stadiul ultimelor finisări Sub ochii noștri, noul cinemascop din Miercu­rea-Ciuc, care va purta frumosul nume de­ „Tran­silvania”, prinde conturul prevăzut în proiecte. Con­structorii care au terminat de curînd montuirea mar­murei în holul de la in­trare, execută în prezent ultimele finisări interioa­re şi exterioare, iar specia­liştii efectuează proba a­­paratelor de protecţie şi a instalaţiilor electrice. Sperăm ca în curînd să putem ura locuitorilor re­şedinţei de judeţ, vizio­nare plăcută la noul cine­matograf ! Usi nou aparat Röntgen Spitalul din Sînmartin a fost dotat recent cu un aparat Röntgen în valoa­re de 140.000 lei. Punerea în funcţiune a aparatului îmbunătăţeşte activitatea de ocrotire a sănătăţii populaţiei din satele din jur,

Next