Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-10-25 / nr. 828
Pag. 2 ^ «IHMMIMI fllHIBIIHilBilBIIIHIHIIHitflilHUIHUIMIBilMilHi|| ■ File din istoria artei \ln monument mai\ ! ! puţin cunoscut I Acolo unde Mureşul în- I cepe să sufere Încleştarea I munţilor, în sudul oraşului 5 Topliţa, sub cununa Cilimanilor, ne Intlmpină un I monument arhitectonic, u- I nul din cele mai faimoase • din partea locurilor — mă- I năstirea ,£. llie“. Biserica acestei mănăstiri I a fost construită din lemn ie molid In anul 1647, de către Gheorghe Urzică, im• I preurtă cu fiii săi, loan şi I Ştefan, la Stinceni. In 1910, I parohia de aici îşi zideşte o I biserică nouă, iar patriarhul Miron Cristea, cu gîndul de a salva un frumos monument al arhitecturii de I lemn, transportă materialul de construcţie la Topliţa, pentru a-l reclădi pe pămintul unde s-a născut. Lucrările de edificare au început abia in anul 1973. î S-a împrejmuit terenul, s-au amenajat ariile, s-au plan- S tat pomi fructiferi şi ar- I bori ornamentali, apoi a I fost zidită clopotniţa, sta■ reţia şi clădirile anexe. Un lucru interesant reţine atenţia vizitatorilor. Clădirea I stareţiei a fost ridicată din I lemnul casei In care s-a născut Miron Cristea. Du- I pă acestea a urmat înzes- I trarea bisericii cu strane, I mobilier, odoare, veştminte, I trei clopote, cărţi eu. Planul bisericii mărtăşti- reşti este simplu, compus din pronaos şi absida al- •tarului, plan caracteristic tuturor construcţiilor de a-1 cest fel Formele dreptun-1 ghiulare, ori cele poligon*• le Îmbinate cu pricepere şi z un desăvlrşit simţ estetici de către meşterii lemnari se I intllnesc in numeroase lo-1 calităţi din această regiu- j ne: Bilbor, Tulgheş, sau tn: partea de răsărit a Topii- iţei, în locul denumit „Mă- * năstire“ Ca decor pot fi aminti-1 te picturile, din păcate, de- | teriorate şi repictate de pic- J torul Belizarie, care a ne-1 glijat nuanţele iniţiale ale* culorilor, şi icoanele pe lemn, de o autentică strălu-S cire, păstrate în muzeul mă- * tăstirii. Pentru frumuseţea şi ori-1 ginalitatea formelor arhi- tecturale, oarecum specifi- 2 ce acestor locuri şi care se încadrează perfect in siste-1 mul construcţiilor eclezias-1 tice de lemn, pentru ele-1 mentele ornamentale, care I emană un rafinat gust ar-1 tistic, mănăstirea topliţea-1 nu face parte din mom-1 mentele istorice de o valoa-1 re certă ale județului nostru. | î prof. EUGEN HIRIŞCAuj IIMiaMMIMIM ■ ■«■■MIMII* VARIETATI La München, oraş pe malul rîului Isar, considerat drept „metropolă inimoasă", o tinără pereche de studenţi a reuşit să depăşească un record mondial, stabilit anterior la Londra. Este vorba de un record in săruturi. In timp ce David Atkinson şi-a sărutat colega Jenny Winmill timp de 93 de minute şi 40 de secunde, münchenezii Frederic Arroyo şi Monika Schaaf au rezistat timp de 101 minute. „Drăgăstosul“ concurs a fost instituit de un ziar bulevardier din München, îndată după aflarea succesului repurtat la Londra. SEMNALE PREŢIOASE DIN EPOCA BRONZULUI Răsfoind ultimul număr (nr. 3/1970) al revistei „Studii şi cercetări de istorie veche", ne oprim instantaneu la un titlu, ce se ocupă cu obiecte găsite în zona Ciucului, şi care se află la posesia Muzeului din reşedinţa de judeţ. Autorul comunicării intitulate : „Depozitul de obiecte de bronz de la Miercurea-Ciuc” este savanta! arheolog Székely Zoltán, directorul Muzeului din Sfîntu Gheorghe. Se relatează în introducere, cum în vara anului 1966 cu ocazia exploatării carierei „Suta” din hotarul oraşului Miercurea- Ciuc, explozia a adus la suprafaţă un depozit de obiecte de bronz, adică patru celturi, o seceră, un vîrf de lance cu tub de înmănuşare şi o daltă. Colţurile cu corp înalt şi zvelt, cu secţiune ovală şi cu toartă, au nişte guri drepte şi puţin îngroşate. Pare interesant, cum s-au întăjit feţele late cu benzi groase, care pornesc de la muchiile tăişului, ingustîndu-se spre margine. Aceleaşi benzi întărite se găsesc şi pe părţile laterale, care prezintă urme de ciocănire, de la finisare. Lungimea celor patru celturi variază între 10,2-15,3 cm., iar lăţimea tăişurilor intre 4,2 şi 5,4 cm. Secera este mare şi are cîrlig ; lama ei este arcuită şi este netedă pe dos. Piesa a fost turnată într-un tipar. Lama virfului de lance găsită, are forma unei frunze, lăţindu-se spre tubul de înmănuşare. Are nervură mediană puternică, iar marginile lamei sunt ciocănite. Tubul de înmănuşare are o gaură, ca lemnul să se poată fixa cu un cui. în sfîrşit, dalta este lucrată dintr-o bară cu secţiune dreptunghiulară care se înmănuşează , un capăt este ascuţit şi îndoit, iar celălalt are secţiune ovală şi se termină cu două faţetări de daltă. Pe tot corpul se observă urme clare de ciocănire şi de pilire. Patina verde-închis este de foarte bună calitate. Lungimea daltei este de 21 cm. încadrarea cronologică a depoziului de bronz din hotarul orașului Miercurea-Ciuc se poate face pe baza analogiilor pe care le prezintă mai ales celturile, cu alte depozite de bronzuri descoperite pe teritoriul ţării noastre. Prin aceste analogii autorul comunicării afirmă, că originea acestor obiecte trebuie fixată la sfîrşitul epocii bronzului, în faza de trecere spre prima vîrstă a fierului (Hallstatt), în culturile Wietenberg şi Noua. Ca o confirmare a datării, autorul menţionează faptul, că în apropierea locului de descoperire au mai fost găsite resturi de aşezări ale culturii Wietenberg, ca de exemplu pe vîrful aceluiaşi deal „Şuta", pe altă movilă de pe malul drept al Oltului, pe locul numit „Capătul digului“, precum şi pe terasa de deasupra „Băii” din Miercurea-Ciuc. NAGY BENEDEK muzeograf Caricatura B Mijloc practic de transport duminicali „ILLUSTRE” (Lausane) Spirite inventive. „POLSKOE OBOZRENIE” (Varşovia) Fără cuvinte. „WELT AM SONNTAG" (Hamburg) Voltaire, întîrziind 15 minute la un spectacol, plasatoarea i-a spus : «- Vă rog, umblaţi in vîrful picioarelor ! - Cum ? Aşa de repede au şi adormit?, ii răspunse Voltaire. Ducele Ducas, întîlnind intr-o zi pe Descartes, la Caruso, invitat la un dineu, a întins paharul cel mic, in loc de cel mare, valetului care voia să-i servească vin, la care acesta i-a şoptit: — Scuzaţi, domnule, — e vorba de vin obişnuit. — Tocmai de aceea — i-a răspuns Carusso. — Păstrez paharul cel mare pentru vinul de desert, pe care îl prefer. o masă pe care se aflau numeroase și apetisante trufandale, i se adresă : — Cum, și filozofii consumă delicatese ? — De ce nu ? — i-a răspuns Descartes — crezi d-ta că natura a făcut bunătăţile numai pentru ignoranți. U ntîlnire cu eleganţa Cum să asortăm accesoriile ? Ultimele cerinţe ale modei nu impun ca poşeta, pălăria şi mănuşile să fie de aceeaşi culoare. lată citeva sugestii în imagini pentru asortarea lor din ciuda acestei diferenţe coloristică. ÎMPOTRIVA IMBATRINIRII HIRTIEI Hirtiie vremurilor moderne, fabricate din celuloză prelucrată mecanic şi chimic, se alterează mai repede decit hirtine din timpurile mai vechi, realizate pe bază de cîrpe şi zdrenţe. Un studiu efectuat în U.R.S.S. arată că acest fenomen se datoreşte faptului că celuloza absoarbe gazele sulfuroase prezente în atmosferă. In continuare are loc o reacţie catalizată de ionii metalelor grele conţinute de celuloză (fierul, cuprul, cromul şi cobaltul), rezultatul fiind îngălbenirea. Unii cercetători români au propus utilizarea unui inhibitor, axolotul, de amoniu, care ar putea neutraliza acţiunea acestor metale. Un alt remediu ar putea fi înlocuirea produselor acide cu produse alcaline sau neutre la operaţia de încleiere a hîrtiei. Oamenii de ştiinţă sunt în căutarea unui remediu care să împiedice hîrtia să îmbătrînească. HIRTIE ŞI FAINA DIN COCENI DE PORUMB Cercetătorii iugoslavi au pus la punct o metodă care permite să se obţină din coceni de porumb celuloză şi făină furajeră de înaltă calitate. Pentru preparare se foloseşte o maşină care macină cocenii, eliminind concomitent celuloza pe care o conțin. Analiza chimică a arătat că cocenii de porumb conțin 34,14 la sută celuloză pură, care poate fi folosită la fabricarea hîrtiei. Separînd această celuloză de restul componentelor cocenilor, se obține făina furajeră. III II Munţii Harghitei consti-r I tuie o verigă importană a lanţului vulcanic, format către -.fineleepocii terţiare, şi adăposteşte numeroase puncte turistice, 9 izvoare cu ape mine- I rale, mofete, zăcămin- I te de minereuri, pe lingă întinsele păduri de răşinoase, bogate în floră şi faună specifică localităţilor. Toate acestea constituie pentru ţara noastră, pe lîngă frumuseţile sale feerice şi o bogăţie naturală de mare valoare. Pentru judeţul Harghita, se remarcă staţiunea Băile Tuşnad, cu lacul Ciucaş, şi lacul Ana ale cărui ape argintii atrage numeroşi vizitatori şi cercetători ştiinţifici, biologi, geologi şi geografi. Pe panta superioară a acestui lac se găseşte o rezervaţie naturală a mlaştinilor de la I Mohoş. Ca origine şi această mlaştină a fost tot un lac vulcanic, care în timp îndelungat şi-a schimbat structura sa şi configuraţia şi apoi sub influenţa muşchilor şi altor vegetaţii acvatice a devenit o mlaştină întinsă. Ea a atras curiozitatea multor cercetători bioloo încă de mai bine de 150 de ani, fiind studiat cu pasiune de botaniştii renumiţi din timpul Imperiului austro-ungar, de la Viena, Budapesta, dar şi din alte ţări. In timpurile noastre, cele mai interesante cercetări ştiinţifice au fost întreprinse de academicianul prof. Pop Emil (Universitatea Cluj), precum şi de naturaliştii catedrei de botanică a Universităţii din Bucureşti. Curiozitatea acestei mlaştini constă în vegetaţia sa cu totul deosebită ; există acolo mici asociaţii de plante mărunte care trăiesc într-un mediu umed, păstrat de muşchi, între ele existînd specii care nu se găsesc în altă parte, rarităţi ale naturii, ca de exemplu: un afin tîrîtor cu frunze pitice, plante carnivore, printre care o plantură cu floarea frumoasă şi imaculată, cu 8 petale albe ca zăpada, numită Andromeda şi multe altele. Flora microscopică din această mlaştină este şi mai curioasă şi deosebită ; ea a fost studiată prima dată de Traian Săvulescu, fostul preşedinte al Academiei Republicii Socialiste România, unul dintre renumiţii noştri savanţi de notorietate mondială. Cercetările lui au fost continuate de alţi biologi. Menţionăm cercetările de floră microscopică efectuate între anii 1963—1964 de dr. Al. Negru în colaborare cu ing. Sándor Mozes și cu un profesor din Italia (Onorato Verona) de la Universitatea Pisa, cu care au descoperit la Mohoş cîteva specii de ciuperci parazite, noi pe plan mondial, între care una este foarte interesantă. Este vorba despre specia numită „Benedektella oxycocci", care parazitează micile frunze ale afinului tîrîtor şi trăieşte în celulele acestei plante în care produce fructificaţii microscopice, care, sub lentile, apar ca nişte pungi de argint, închizînd fiecare cîteva sute de spori, care au înfăţişarea unor monede de aur, dantelate pe margini. In excursiile noastre, am studiat şi noi flora microscopică a acestor mlaştini şi au găsit că mesteacănul pitic al mlaştinei supravieţuieşte o ciupercă parazită (numită Gloeosporium betulae) care pînă acum a fost găsită numai pe mesteacănul obişnuit. La fel, pe afin am găsit parazitul comun al smeurului (numit Coleroa chaetomium), la care corpul de fructificaţie are sub razele microscopului înfăţişarea unor mingi de fotbal şi altele. Cercetările noastre ne confirmă schimbările veşnice care apar în natură sub influenţa factorilor de mediu, care, de asemenea, sunt şi ele supuse variaţiilor, a schimbărilor care, în mod dialectic se supun legilor generale ale naturii. Considerăm că aceste studii dacă în prezent prezintă doar un interes ştiinţific, acestea îşi găsesc şi legătura cu practica prin viitoarele exploatări ale turbăriilor, zăcăminte naturale de preţ. De asemenea, considerăm că rezultatul cercetărilor sunt încă modeste şi că în viitor vor creşte în amploare. Prof. V. POPESCUII Interesante descoperiri din flora microscopică a judeţului Harghita HAHGHITEI Simfonia plaiurilor românești — o simfonie gravă, profundă, unde tulnicele îngemănează meleaguri și oameni. Din lumea medicinei - Echilibrul biologic dintre starea de somn şi cea de veghe este determinat de acţiunea a trei substanţe chimice — serotonina, noradrenaline şi dopamina, care intră in componenţa neuronilor din zona centrală a creierului mare. Această descoperire — rezultatul cercetărilor prof. dr. Michel Jouvet, care conduce Facultatea de medicină experimentală de la Universitatea din Lyon — considerată a fi una dintre cele mai importante în neurologie, a fost prezentată la simpozionul de neuropsihologie de la Montreal. Jouvet a descoperit că în centrul creierului mare există un sistem de neuroni ale căror celule conţin aceste substanţe chimice. Prin lezarea acestei regiuni, echilibrul biologic între somn şi veghe se deteriorează, rezultatul ei fiind o stare permanentă de insomnie. Experienţele au dovedit că serotonina joacă un rol foarte important în asigurarea echilibrului biologic între starea de somn şi cea de veghe. Noradrenalina are rol important în menţinerea sistemului nervos în stare de veghe şi la provocarea emoţiilor. Visele şi în general somnul agitat sunt provocate de prezenţa noradrenalinei în cantitate mai mare. Echilibrul între starea de veghe şi cea de somn este asigurat în special de interacţiunea dintre serotonină şi noradrenalină. Se cunoaşte faptul că chiar în cazul unei stări de somn profund activitatea cerebrală nu încetează. Deşteptarea propriu-zisă survine ca urmare a acţiunii acestei substanţe. Cea de-a treia substanţă chimică, dopamina, reglează la rîndul său şi coordonează activitatea motorie a sistemului nervos. Prezenţa dopaminei a fost pusă recent în legătură cu boala lui Parkinson. Existenţa în cantităţi insuficiente a dopaminei are drept urmare încetinirea mişcărilor corpului sau o rigiditate caracteristice suferinzilor provocate de boala lui Parkinson. In sprijinul acestei ipoteze este citat faptul că administrarea medicamentului L. Dopa, realizat de curînd în Statele Unite, pe bază de dopamină, la bolnavii de Parkinson, a dus la înlăturarea acestei maladii. CUVINTE INCRUCISATE PRIMII FULGI DE NEA ORIZONTAL : 1. In anturajul Albeica-Zăpada - A aluneca pe zăpadă ; 2. Ii tot plouă și-i tot ninge — Trag la săniile nordicilor; 3. Merg pe zăpadă — „Fata de zăpadă" de Rimski-Korsakov ; 4. Aici (pop.) - Zăpadă ; 5. Coverte — Sunt de la ţară ; 4. Coada şoricelului I — Culoarea zăpezii (mase.) 7. Blana de hermină a iernii — Pe el s-a prezentat „Vremea zăpezilor" şi „Avalanşa" ; 8. A sta în calea cuiva — Ascuţiţi ; 9. Are iarna aleile înzăpezite — la viaţa de la început I - Ninge puţin I 10. Păstăi — Metalul din care se fac patinele ; 11. Unu, bis I — Te învaţă să schiezi ; 12. Aşa cum este zăpada proaspăt căzută - A face lectură. VERTICAL:1. Celebră compoziţie pentru pian de Debussy (3 cuv.) ; 2. Albă ca zăpada - Intrare în ofsaid I 3. Substanţă întrebuinţată la tăbăcitul pieilor — Drumuri deschise prin zăpadă ; 4. Riu pe care era aşezată Sparta — Bulboane ; 5. Sînt înhămaţi la săniile nordicilor — La omul de zăpadă ! — Iarbă braziliană ; 6. Spetează — Semnul mirării - Spulberă zăpada ; 7. Eroul nuvelei „Ningea în Bărăgan" de Fănuș Neagu — Cu tichie în cap ! — O fată... văzută din spate ! 8. Ultimele rînduri — A-şî astîmpăra setea - Opere ! 9. Mulatru — „Cînd cade primul fulg de nea" de Aurel Giroveanu, de pildă ; 10. Soţia lui Zeus (mit.) — A se înzăpezi ; 11. Producători de in — Schior neîntrecut — Grup de schiori ; 12. Subiect pentru un pisălog — Poet sovietic, autorul poeziilor „Vînturi, vînturi pline de zăpadă" şi „Pe-ntîia zăpadă păşesc în neştire" — Esteri ! Cuvinte rare :IRI, CAA, HERA, ADAM STOICA ANUL III,nr.828 Ştiaui că... ... noţiunea de „cultură enciclopedică“ aparţine marelui scriitor francez Rabelais, fiind cuprinsă pentru prima oară în textul scrisorii adresate de Gargantua fiului său, scrisoare ce conţine un întreg program de educaţie şi care rămâne cea mai elocventă mărturie a realizărilor şi idealului de cultură al umanismului francez ? ... conceptul de „literatură universală" a fost formulat pentru prima dată în 1827 de către Goethe, denumind prin aceasta fenomenul circulaţiei mondiale a bunurilor culturii ? ... primul care a folosit cuvîntul de „geografie“ a fost astronomul şi filozoful grec Eratostene (sec. III-II î.e.n.) ? ... cuvîntul „milion“ este creaţia lui Marco Polo, care, cu prilejul călătoriei pe care a făcut-o în secolul al XIII- lea în Extremul Orient, pentru a putea descrie mai bine imensele bogăţii văzute, a compus acest cuvint din franţuzescul „rpille“ (o mie) şi sufixul augmentativ „one“, folosindu-l drept titlu la o carte de impresii pe care a scris-o ? ... primul care a folosit expresia de „opinie publică" a fost scriitorul şi filozoful iluminist Jean Jacques Rousseau? ... „dicţionar“ este un cuvînt care a fost întîlnit pentru prima oară încă de pe vremea regelui Assurbanipal, fondatorul bibliotecii din Ninive ? ... expresia rămasă celebră „artă pentru artă“ este o creaţie a scriitorului englez Os. (^)r Wilde ? ... termenul de „folclor“ a fost creat de învăţatul englez W. J. Thomas în 1846, pentru a indica „ansamblul obiceiurilor oamenilor din popor“ ? ... iniţiatorul teoriei „teatrului epic“ a fost Bertolt Brecht ? ... modelul caracterelor tipografice cunoscute sub denumirea de „aldine“ a fost dat de scrisul elegant al celui dintîi dintre umanişti, poetul Petrarca ? ... prima virgulă într-o carte a apărut la cumpăna secolelor XV— XVI, a fost introdusă de tipograful şi editorul veneţian Aldo Manzio, pînă la el utilizîndu-se numai două semne de punctuaţie : punctul şi două puncte ? ... termenul de „metaforă regizorală“, care a făcut carieră în publicistica noastră actuală, a fost lansat de către reputatul poet și om de teatru Radu Stanca (1920—1962) ? .