Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-01-26 / nr. 905

Pag. 2 IMENSA HORĂ A UNI (Urmare din pag. 1) slăvind „cele trei culori" de pe stindardul patriei, iar orchestrele reunite ale întreprinderilor din oraş au intonat în centrul oraşului acordurile celebrei „Hore" care a fost încinsă de m­i de cetăţeni. In localităţile din zona Ciucului şi a Cheorghenilor, unde s-a desfăşurat etapa de masă a concursului artiştilor ama­tori, momentul aniversării Unirii a fost cinstit cu mul­tă dragoste, tineri şi vîrst­­nici, români şi maghiari, o­­magiind în cîntec şi joc ac­tul de la 24 ianuarie. Mun­citori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deo­sebire de naţionalitate au întins mari hore ale înfră­ţirii. Serate literare dedica­te patrioţilor anului 1859, secvenţe din binecunoscute­le povestiri ale lui Crean­gă, concursuri „cine ştie ciştigă" pe tema Unirii principatelor (ca cel de la Topliţa, la Casa de cultură, examinator prof. Eugen Hi­­rişcău), un vast repertoriu de acţiuni a aniversat această măreaţă filă de istorie a poporului nostru. Pe Valea Ghimeşu­­lui, elevii din Păltiniş, au organizat o serbare deose­bit de bogată consacrată e­­venimentului După ex­punerea făcută de prof. Aurel Popovici, corul şi grupul recitatorilor artistici, au completat cadrul săr­bătoresc al acestei zile ani­versare. Panoramicul de mai sus al acţiunilor prilejuite de împlinirea a 112 ani de la Unirea principatelor, redă doar în mică măsură exu­beranţa generală cu care locuitorii aşezărilor noas­tre urbane şi rurale, s-au acordat la ritmurile celor­lalte zone ale patriei, aşa incit putem afirma că in ziua de 24 ianuarie 1971, pe întinsul României a fost dansată frăţeşte, din toată inima, o imensă horă a unirii. * In fiecare an la 24 ia­nuarie elevii Şcolii gene­rale d­e Gălăuţaş au orga­nizat ziua Unirii. Păstrînd tradiţia, şi în acest an e­­levii şcolii noastre s-au a­­dunat in sala mare a clu­bului din localitate pentru a sărbători evenimentul. După ceremonialul pionie­resc, tovarăşul profesor Constantin Duşa, coman­dantul unităţii de pionieri, a făcut o scurtă incursiune în istorie, vorbind despre înfăptuirea Unirii şi despre însemnătatea acesteia. De asemenea, tovarăşul pro­fesor Nicolae Natea s-a referit la ecoul Unirii în literatură, la poeţii şi scrii­torii care au cuprins în o­­pera lor acest important act istoric. Partea a doua a programului a fost compu­să din recitări destinate U­­nirii, patriei şi partidului, precum şi din cintece popu­lare. Sărbătoreasca mani­festare s-a încheiat cu „Ho­ra Unirii", cintata cu înflă­cărare de toţi cei prezenţi. SABIN URZICA - elev - Şcoala generacă Gălăuţaş * In fața Căminului cultu­ral din comuna Subcetate s-au adunat peste 500 de locuitori, tineri şi vîrstnci, pentru a sărbători ziua de 24 Ianuarie. Profesoara Maria Cotfas a ţinut o expunere dedicată măreţului act istoric al U­­nirii, după care echipa ar­tistică a liceului din locali­tate a susţinut un frumos program cultural. In înche­iere, sutele de participanţi şi-au înlănţuit braţele în gestul emoţionant al înfră­ţirii în „Hora Unirii". DUMITRU ŞAIGU,­­ corespondent - „Călătorie in jurul craniului meu“ In jurul anului 1930, scriitorul maghiar Karinthy Frigyes, a început să aibă halucinaţii vizuale şi au­ditive stranii ! Soţia sa, medic, îi diagnostichează o tumoare a craniului şi Karinthy pleacă să se o­­pereze la Stockholm, în clinica renumitului profe­­sor-specialist Olivecrona, celebra somitate a neuro­chirurgiei vremii, însănătoşit, dar puternic traumatizat în urma celor petrecute, Karinthy­­, pe atunci unul dintre cei mai reputaţi autori ai Unga­riei,­­ scrie o carte pe care o intitulează : „Călă­torie in jurul craniului meu". Operă curioasă, cartea nu se limitează numai la descrierea faptelor, a cir­cumstanţelor clinice şi a introspecţiei pacientului. Scrisă pe un ton sarcas­tic şi cu un umor propriu autorului, cartea a furni­zat subiectul unui film, care se distinge net de cele recent turnate în stu­diourile din Budapesta. Regizorul filmului — Révész György - încear­că cu acest film să facă un lucru considerat im­posibil pînă acum : să transpună pe ecran lumea de idei a genialului „out­sider" al literaturii ma­ghiare, care „nu admitea gluma în ale umorului" . .. Tratată pe trei planuri, care se interferează intim, trama filmului o urmăreş­te pe cea discontinuă a lucrării literare, derulîn­­du-se ca relatarea unei maladii — marcată de ha­lucinaţii fantasmagorice, împletiri de epoci şi supra­puneri de personaje — apoi diagnosticul şi vin­decarea acestor tulburări generate de o tumoare frontală. Cele trei planuri de reprezentare sunt : simptomele bolii, evocate într-o manieră suprarealis­tă; pe al doilea plan ţîş­­neşte personalitatea scrii­torului, iar pe al treilea plan sunt înfăţişate sec­­venţe-document, care prin forţa autenticităţii lor, su­gerează viziunea unui a­­pocalips ameninţător, in care momente ale războ­iului revin cu valoare de leit-motiv. In rolurile principale a­­le flmului găsim actori de primă mînă, ca: Zoltán Latinovits, Éva Ruttkai, Mari Törőcsik şi Imre Sinkovits. NAGY BENEDEK MARJI, 26 IANUARIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Rebus muzical. 14.00 Compozitorul săptămînii — Frédéric Chopin. 14.40 Noi înregistrări de muzică populară. 15.05 Agroșcoa­­lă. 15.20 Concert de es­tradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Cîntecul săptăminii. 16.30 Muzică uşoară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Ra­­dioenciclopedie pentru ti­neret. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece me­lodii preferate. 20.40 Biju­terii muzicale. 20.55 Ştiin­ţa la zi. 21.00 Romanţe in­terpretate de Lia Crăciu­­nescu şi Ionel Ba­nu. 21.25 50 de cini de la înfiinţarea P.C.R. Consemnări de Marcel Breazu. 21.30 Re­vista şlagărelor. 22.00 Ra­diojurnal. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Cavalcada ritmurilor (continuare). 0.03-6.00 Estrada noctur- RPOGRAMUL II 13.00 Concert de con­certe. 14.08 Cintece şi jo­curi populare. 14.30 Me­moria pămîntului româ­nesc. 15.00 Muzică uşoară de Gherase Dendrino. 15.20 Muzică populară. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Orches­tra Sergiu Maragamba. 16.30 Aplauze pentru mîine. 16.55 Sfatul medi­cului. 17.00 Muzică popu­lară. 17.30 Tezaure. 17.50 Muzică uşoară. 18.00 Pu­blicitate radio. 18.20 Mu­zica de-a lungul veacuri­lor. 18.55 Partidului, ini­ma şi versul. 19.05 Cînte­cul e pretutindeni. 19.30 Ediţie radiofonică. Mihail Sadoveanu, 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Mic dic­ţionar de operă. 20.30 Mo­dernizarea economiei în noul cincinal. 20.50 Au cîntat pe scenele noastre : Eva Demarczik şi Hugues Aufray. 21.10 Simfonia a X-a de Mihail Andricu. 21.30 Atenţiune, părinţi ! 21.50 Uvertura la opereta Frumoasa Galathea de Suppé. 22.00 Virtuozi ai jazzului. 22.30 Evocări lite­rare. 22.50 Cîntă Jean Păunescu. 23.05 Sunt com­pozitor — Rimski Korsakov. 23.45—1.00 Concert Fran­­ţois Couperin. MIERCURI, 27 IANUARIE PROGRAMUL I 6.00 De la 6.00 la 9.30 9.30 Viaţa cărţilor. 10.05 Muzică populară din Do­­brogea. 10.30 Vreau să ştiu. 11.05 Cîntă Ion Ul­­meanu. 11.15 Tribuna ra­dio. 11.35 Frumoasă Şi li­beră ne eşti, Românie ! 11.50 Cotele apelor Dună­­­rii. 12.00 Pate! muzical. 12.10 Un interpret şi rolu­rile sale. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi inter­pretul preferat. 13.00 Ra­diojurnal. PROGRAMUL II 6.00—8.10 Program mu­zical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot îna­inte . 8.25 Mari interpre­ţi : Wihelm Furtwängler. 9.10 Curs de limba ger­mană. 9.30 Orchestre de muzică populară. 10.00 Preludio simfonic şi Suita a lll-a de Ion Dumitrescu. 10.35 Melodii care străbat lumea. 11.00 Cîntă Florica Bradu, Ion Bălăşoiu Şi Sil­vestru Lungoci. 11.20 Pa­rada soliştilor şi a orches­trelor de muzică uşoară. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Muzică uşoară. 12.30 Pagini din opereta „Po­veste din Cartierul de Vest” de Leonard Berns­tein. 13.00 Concert de prinz. Scenă din film. *- HARGHITEI j Revista „Tînă- j j rul leninist“ j I într-o nouă ji serie \ î Luna ianuarie 1971 mar­ t \ chează apariția primului i t număr din noua serie a ’ I revistei de cultură social- 1 ' politică pentru tineret „Ti- \ ’ năru| leninist", ţ ? Revista își propune să 1 1 trateze probleme au ca­ i L racter filozofic, etic şi­­ ţ profesional care frămîntă ţ i tînăra generaţie, să se i / constituie într-o tribună a l­­ dezbaterilor şi confruntă- t ţ rilor de opinii competen­ ţ­a te. Paginile ei vor aborda t i probleme ale vieţii politi-­i­­­ce de organizaţie, expe- l­­­rienţa muncii activului i­n U.T.C., insistindu-se asu- \ t pra perfecţionării conţi- ț ^ nutului şi eficacităţii a­ t­­­cestei munci, făcînd în a- / j cest scop cunoscute me- * 1 todele şi tehnicile cele \ ) mai actuale privind inves- ^ \ tigaţia sociologică Şi psi- t­­­ho-sociologică, valorificîn- / I du-se concluziile ultimei \­r lor cercetări în domeniul­­ ) sociologiei tineretului.­­ -----------------------------------------------------------------------------------^ Mozaic cultural - art­is­tic . Membrii Societăţii de ştiinţe istorice — Filiala Miercurea-Ciuc, au analizat într-o adunare generală ac­tivitatea pe perioada 1969—1970, alegînd cu această ocazie noul comitet de conducere pe următorii doi ani. Preşedinta filialei, prof. Hajdú Ingeborg a prezentat raportul de activitate, pe marginea căruia s-au purtat numeroase discuţii, menite a impulsiona activitatea de viitor a filialei. In funcţia de preşedinte al filialei a fost realeasa prof. Hajdú Ingeborg, iar ca secretar a fost ales prof. Alexandru Nistor, directorul arhivelor statului din Miercurea-Ciuc. A fost prezentat adunării și planul de activitate al filialei in perioada imediat următoare, în cinstea semicentenarului partidului.­­ La Muzeul din Cristuru Secuiesc a fost deschisă expoziţia „Sculptura în crengi şi rădăcini“, reunind lucrări ale artiştilor amatori din localitate. Expun lu­crări cîţiva pasionaţi profesori — Pavai Francisc (pro­fesor de muzică şi de limba română), Gagyi Venczel (profesor de sport), Veress Francisc (directorul Şcolii generale nr. 1), Lorcher Carol (prof. din Moglăneşti). Este expus un variat „sortiment‘‘ de obiecte artiza­nale, atrăgînd atenţia în mod special un mobilier „sculptat“ în rădăcini. Salonul, care ar mai putea fi denumit şi un „salon al pasiunii extraprofesionale“, atestă existenţa pe aceste locuri a unor oameni deosebit de talentaţi. Ml Notăm desfăşurarea celui de-al X-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori din zona Ciucului şi a Cheorghenilor, care a constituit un mare succes. Totodată, pe scena Casei de cultură din municipiul Odorheiu Secuiesc s-a desfăşurat faza judeţeană a con­cursului de teatru IL. Caragiale (zona Odorheiu Se­cuiesc şi Cristuru Secuiesc. (Relatări mai ample in ziarul de mîine). 10.00-11.00 Teleşcoală. 18.00 Deschiderea emi­­siunii. Melodii vechi şi noi. 18.30 Mim, fermecate — film documentar. 18.45 Toate pînzele sus­t - emi­siune pentru pionieri. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România ’71. Azi - judeţul Bistriţa-Nă­­săud. 20.30 Seară de tea­tru Tv, Dramatizarea schi­ţelor „Sîmburele", „Un om in toată firea", „Pe drezină" de LA. Bassara­­bescu. 21.30 Concurs In­ternaţional de schi. 22.00 Prim plan. 22.30 Invitata noastră Julie­ Saget. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. MARȚI, 26 IANUARIE Handbal feminin divizia A O victorie mai mult decît preţioasă Duminică, în sala spor­turilor din Cluj, au înce­put partidele din cadrul ultimei tape a turneului de sală a campionatului feminin de handbal. Intil­­nirile s-au ridicat la un bun nivel tehnic şi spec­tacular, iar rezultatele sunt în general cele scon­tate. Capul de afiş l-a deţinut, cum era ei nor­mal, partida derbi a cam­­pionatului, confruntarea dintre Cele două preten­dente la titlu : Universita­tea Bucureşti şi Universi­tatea Timişoara. Campi­oanele s-au impus mai u­­şor decît ne-am fi aştep­tat, obţinînd o victorie clară la scorul de 16-11. Cu acest rezultat Univer­sitatea Timişoara a trecut din nou in fruntea clasa­mentului. Timişorencele au dat dovadă de o formă excelentă, care ne îndrep­tăţeşte să credem că ne vor reprezenta cu cinste ţara şi in Cupa Campi­onilor Europeni. In trei partide s-au înre­gistrat surprize , este vor­ba, în primul rînd, de re­zultatul de egalitate ob­ţinut de Mureşul în com­pania Rulmentului Bra­şov. In această partidă handbalistele din Tîrgu- Mureş au fost net supe­rioare şi nu lipsea mult să părăsească terenul în­vingătoare. O nesperată victorie a obţinut şi C.S.M. Sibiu la scorul de 11-6 in faţa Textilei Buhuşi. In ur­ma acestor rezultate, se poate aprecia că lupta pentru evitarea retrogra­dării devine din ce in ce mai acerbă, mai palpi­tantă. Surpriză este şi re­zultatul de egalitate din­tre echipele I.E.F.S. şi Confecţia Bucureşti Voinţa Odorheiu Secu­iesc a avut o sarcină difi­cilă în compania Con­structorului Timişoara. Handbalistele din Timi­şoara, aflindu-se în zona periculoasă a clasamen­tului, era de aşteptat să forţeze nota jocului. Cu toate că acestă echipă nu mai e formaţia de a­­cum 2-3 ani, mai dispune încă de citeva jucătoare rutinate, bine dotate. Pen­tru Voinţa, victoria însem­na încă un pas spre con­solidarea locului patru în clasament. Partida nu s-a ridicat la un nivel tehnic şi specta­cular deosebit, dar a plă­cut totuşi prin dirzenia cu care au luptat toate cele 14 jucătoare. Iniţiativa a aparţinut mai mult jucă­toarelor din Odorheiu Se­cuiesc, care au condus în­că din prima repriză. In repriza secundă, ele joa­că ceva mai relaxat, per­­miţind timişorencelor să reducă din handicap. Scor final : 9-6 (7-3). Prin jocul practicat for­maţi din Odorheiu Se­cuiesc şi-a dovedit forma bună în care se află de un timp încoace. S-a­­re­marcat în mod deosebit, portarul Bartók. ZENO HERESCU In partida de aseară, Voinţa a fost întrecută de Rulmentul Braşov, la sco­rul de 16-12 (11-7). ANUL III, nr 905 a Hochei divizia A S-a încheiat turul al treilea Avîntul Miercurea-Ciuc, pe locul trei Dinamo şi Steaua reiau lupta pentru titlu Avîntul Gheorgheni în pericol de retrogradare Ca niciodată (la ho­chei !), patinoarul „23 August” din Capitală a atras sîmbătă după-amia­­ză aproape două mii de spectatori, veniţi să asiste la unul din cele mai inte­resante cuplaje hocheis­­tice : meciul dintre Avin­­tul Miercurea-Ciuc şi I.P.G.G. şi derbiul cam­pionatului, meciul dintre veşnicele rivale, Steaua şi Dinamo. 1. Dinamo 2. Steaua 3. Avîntul Miercurea-Ciuc 4. I.P.G.G. 3. Agronomia Cluj 6. Avintul Gheorgheni Prima partidă a plăcut pentru dirzenia cu care s-a dus lupta, pentru nu­meroasele faze frumoase create in faţa ambelor porţi. După o primă­­re­priză albă, in care I.P.G.G., a deţinut o u­­şoară iniţiativă, Avîntul s-a impus categoric, ho­­cheiştii din Miercurea- Ciuc răspunzînd jocului individual al studenţilor printr-o concepţie colec­tivă, avînd în Basa Şi Papp doi excelenţi orga­nizatori de joc. Ei au stră­puns apărarea studenţior prin combinaţii subtile, marcînd goluri de toată frumuseţea. Victoria la scorul de 5-0 (0-0 ; 3-0 ; 2-0) a Avîntului Miercurea-Ciuc, îi consolidează locul trei în clasament. In mod in­discutabil, în meciul cu I.P.G.G., Avîntul a făcut cea mai frumoasă partidă din actualul campionat. Au marcat Csiszár, Bal­ló, Dénes, Basa şi Oswath. Derbiul dintre Dinamo şi Steaua a fost un ade­vărat... derbi, prin ten­siunea excepţională a partidei, prin angajamen­tul fizic şi spectaculozi­tate. Jocul a început în nota de dominare a dinamo­­viştilor, care deschid sco­rul, ca să conducă cu 2-0 pînă aproape de finalul 15 13 0 2 119-35 26 13 12 0 1 123-15 24 13 5 2 6 57-77 12 13 3 3 7 41-64 9 9 3 0 6 38-64 6 15 0 1 14 33-156 1 reprizei ciad Gheorghiu reuşeşte să reducă din handicap. La­­reluare, di­­namoviştii continuă să controleze pa­rtida, mărin­­du-şi avantajul cu încă un gol. Repriza ultimă a fost de-a dreptul inferna­lă , mai mulţi jucători di­­namovişti sunt eliminaţi de pe teren, totuşi în pli­nă ofensivă a militarilor, tot ei sunt cei care mar­chează. Scor final 4-2 in favoarea lui Dinamo, care a depăşit astfel cu două puncte pe Steaua, reluind lupta pentru titlu.­­Dina­mo are jucate în plus fa­ţă de Steaua, două me­ciuri, cele contînd pentru turul doi şi trei cu Agro­nomia Cluj). Privin-d în ansamblu e­­voluţia celor două echipe din judeţul nostru în acest al treilea tur, putem spu­­ne că ea a fost mulţumi­toare. Victoria Avîntului Miercurea-Ciuc în meciul cu I.P.G.G., i-a asigurat un avantaj de trei puncte asupra studenţilor, fapt ce a făcut să-şi consoli­deze locul trei in clasa­ment. E drept, într-o oa­recare măsură a fost „aju­tată" şi de Avîntul Gheor­gheni care a acumulat primul e­ punct, în meciul cu aceiaşi studenţi bucu­­reşteni. Dar, cu o floare nu se face primăvară ! A­­vîntul Gheorgheni se află la o diferenţă de cinci puncte de penultima cla­sată (Agronomia Cluj), fapt ce face să o pască spectrul­­retrogradării. To­tuşi, privind numai acest al treilea tur, Avîntul Gheorgheni a evoluat mult faţă de tururile preceden­te, fapt ce ne face să cre­dem că munca lui Tomor Zoltán in antrenarea a­­cestei echipe, a dat roa­de. (Ne miră totuși fap­tul că in meciul amical disputat sîmbătă în com­­­pan­ia Tîrnavei Odorheiu Secuiesc, Avîntul Gheor­gheni a pierdut la scorul de 5-4 !). Cel de-al patrulea tur al campionatului se va dis­puta in luna martie la Miercurea-Ciuc, VALERIU CHIOSE­T. RAZVAN Clasamentul la zi Fază din meciul inaugural.Primele meciuri de hochei la Topliţa Pe patinoarul natural din Topliţa (construit prin muncă patriotică şi dat recent în folosinţă) au a­­vut loc, duminică, primele jocuri de hochei disputa­te în acest oraş. Cuplajul a atras un nu­meros public, dovadă că şi în acest oraş jocul cu crosa Şi pucul ciştigă mulţi simpatizanţi. Partida inaugurală s-a disputat între echipele de copii ale A.S. Olimpia din localitate şi Şcolii gene­rale din Suseni. Jocul a plăcut pentru dirzenia cu care s-a dus lupta, pen­tru frumoasele faze create la ambele porţi. Victoria a revenit oaspeţilor la sco­rul de 3-0 (2-0 ; 1-0 ; 0-1). în jocul „vedetă" s-au întîlnit echipele de seniori ale A.S. Mureşul Topliţa şi Mureşul Susen­i. Expe­rienţa jucătorilor oaspeţi (o parte evoluează la A­­vîntul Gheorgheni) şi-a spus cuvîntul, victoria re­­venindu-le la scorul de 8-0 (3-0 ; 3-0 ; 2-0). Duminică, 31 ianuarie, vor avea loc partidele re­vanșă, care se vor dispu­ta la Suseni. V. PAȘCANU hT/4wi ilfw HARGHITEI MARȚI, 26 IANUARIE 1945 A avut loc primul Congres legal al sin­dicatelor din Româ­nia (26-30 I), 1788 întemeierea primei colonii engleze în Australia. Sărbătoa­re naţională. 1950 Proclamarea Repu­blicii India. Sărbă­toare naţională. /wwwwwwwvvwvwwvwwwAA wwvNA/wwvwvvwvw« wwwwvwywvwwwvwvwvw Studioul Tg. Mureş 6.30—7.00 — Jurnal de dimineaţă. Ştiri, caleidos­cop muzical. 16.30—18.00 — Cronica actualităţii. Simfonia D/E de Siegfried Geissler. Pe dealul cu flo­rile : Turca. Prelucrări folclorice. De vorbă cu ascultătorii. Muzică u­șoară. SCHI Campionatul republican al juniorilor Duminică, pe pîrtia de pe dealul Zăpode de lin­gă Topliţa, pe o vreme însorită şi o temperatură destul de ridicată, s-a desfăşurat faza pe locali­tate a campionatului re­publican de schi (juniori), probe de fond şi alpine, întrecerea a reunit la start 80 de concurenţi din To­­pliţa, Bilbor, Subcetate şi Gălăuţaş. Concursul a fost dominat de schiorii de la Şcoala sportivă din Topli­ţa, pregătiţi de prof. Cor­neli Bîră, care au ocupat toate locurile întîi. LIBERE Campionatul şcolilor profesionale In zilele de 23 şi 24 ia­nuarie, în sala de sport a Şcolii profesionale din Gheorgheni s-a disputat etapa judeţeană a cam­pionatului naţional de lupte libere, rezervat şco­lilor profesionale, in afa­ra categoriei 52 kg., elevii Şcolii profesionale din O­­dorheiu Secuiesc au do­minat întrecerea, califi­­cîndu-se pentru faza fina­lă a concursului. Iată şi primii clasaţi pe categorii : Categ. 48 kg. : Kala­pács Árpád (Şcoala pro­fesională Odorheiu Secu­iesc) ; categ. 52 kg. : Kăiță Emeric (Şcoala pro­fesională Gheorgheni) ; categ. 56 kg. : Csók Tibe­­riu ; categ. 60 kg. : Papp Ladislau ; categ. 65 kg. : Téglás Alexandru ; categ. 70 kg. : Téglás Eugen ; categ. 75 kg. : Vékony Ioan ; categ. 85 kg. : Ja­­ kab Ödön (toţi de la Şcoala profesională Odor­heiu Secuiesc). E. SZENTJOBBI coresp.

Next