Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-10-24 / nr. 1139
Pag 2 1 DDD aGGGGa aaG DGo G0 Q0 nOO aG Dooo D GoQ Q Q D G O «••••«»•••••••••••••••••••ei Investigaţii la 1.000 km altitudine... Din totdeauna, starea vremii l-a preocupat pe om. Cu milenii în urmă îndrăzneţii corăbieri se întrebau, înainte de a porni pe întinsul necunoscut al apelor, dacă „cerul“ îi va ajuta cu „vînt bun la pupa“. Locuitorii zonelor bîntuite de uragane pustiitoare, deşi au învăţat din experienţă să se ferească din calea lor, au fost şi mai sînt încă surprinşi de urgii. Regiuni întinse ale globului suferă şi astăzi imense pagube din cauza calamităţilor naturale. Toate acestea au făcut ca, în zilele noastre problema cunoaşterii evoluţiei vremii să capete o importanţă deosebită. Dar cum poţi face investigaţii eficiente într-un atît de vast domeniu cum este oceanul aerian, care se înalţă deasupra scoarţei terestre la 1.000 de km, cum pot fi urmărite nenumăratele fenomene petrecute în acest imens strat atmosferic şi mai ales cum pot fi prevăzute formele lor de manifestare şi locul unde se vor produce ? La toate acestea oamenii de ştiinţă au un singur răspuns: printr-o largă colaborare internaţională. Concluzia aceasta s-a materializat prin înfiinţarea linei organizaţii meteorologice specializate, a cărei arie de activitate a cuprins mai întîi continentul european, iar în prezent întreaga lume, încă din 1878 cînd a fost creată Organizaţia Meteorologică Internaţională, la care s-a afiliat, de la început şi ţara noastră, s-au obţinut rezultate încurajatoare. Eficienţa tot mai mare a „avertizărilor“ meteorologice furnizate de această instituţie, ca şi nevoia imperioasă de a institui un „control general“ asupra mişcărilor atmosferice au dus la crearea, în 1950 a Organizaţiei Meteorologice Mondiale, o instituţie afiliată la O.N.U., care numără astăzi 108 ţări membre. In programul său vast, ca şi aria în care-şi desfăşoară activitatea au fost înscrise teme privind nu numai stabilirea prognozei, dar şi asigurarea securităţii transporturilor aeriene şi navale, extinderea cercetărilor în zonele polare şi ecuatoriale, observarea fenomenelor geofizice,, lupta împotrivazgomotului, a poluării atmosferei şi apelor etc. în acest din urmă domeniu rolul organizaţiei devine din ce în ce mai însemnat ţinnînd cont de gradul ridicat de nocivitate al mediului înconjurător în zilele noastre. Cercetări atente au demonstrat, de pildă, că industria contemporană „aruncă“ în atmosferă, în fiecare an, peste două milioane tone de cărbune, subformă de particule, iar aşa numitul „smog“ — nori de bioxid de carbon, formaţi din gazele emanate de motoarele cu explozie — fac adevărate ravagii în centrele umane aglomerate. Pentru rezolvarea acestor multiple preocupări sunt folosite mijioce de cercetare şi observare din cele mai moderne, inclusiv sateliţi meteorologici şi calculatoare electronice de ultimul tip. In ceea ce priveşte organizarea acestei activităţi în ţara noastră este de remarcat faptul că, în ultimul timp specialiştii români îşi aduc o contribuţie tot mai mare la cercetarea imensului ocean aerian, datorită unor mijloace tehnice de mare eficacitate pe care le au la dispoziţie. La Institutul de meteorologie şi hidrologie de la Băneasa, de pildă, a fost dată în folosinţă, recent o modernă staţie de recepţionare a imaginilor transmise de sateliţii meteorologici. Ea poate reda fotografii ale stratului aerian pe un careu cuprins între Golful Persic, Siberia Centrală şi nordul Oceanului Atlantic, cu ajutorul staţiei putînduse obţine informaţii ul-trarapide despre formaţiile noroase şi mişcarea maselor de aer , din această imensă zonă. La fiecare trecere a satelitului prin zona amintită staţia recepţionează 3—4 imagini, ceea ce înseamnă cu 15 —20 de fotografii pe zi. Răspîndite în întreaga lume, centrele şi punctele de observaţii a fenomenelor produse în marele înveliş al scoarţei terestre — atmosfera — confirmă estimările specialiştilor O.N.U. care arată că, în raport cu investiţiile făcute pentru dotarea serviciilor meteorologice, în ţări dezvoltate din punct de vedere economic avantajele sunt, în medie de 20 la 1. In acest raport mediu aeronautica atinge proporţia de 10 la 1, iar agricultura — cel mai mare beneficiar al meteorologiei — impresionanta relaţie de 100 la 1. Cu toate că prognozele stabilite în prezent nu au încă o totală exactitate, serviciile incontestabile pe care le aduce ştiinţa meteorologiei omului, mediului său înconjurător vor face ca în viitor „veghea meteorologică mondială“ să cunoască o şi mai mare dezvoltare, prin colaborarea strînsă dintre savanţi, completată continuu cu tehnica cea mai modernă de observare, cercetare şi calcul a fenomenelor petrecute în atmosferă. COSTICA TIMIŞ lic ita GGD D GDD D GD GD GGB ÎMPOTRIVA PIRATERIEI AERIENE Măsurile de securitate împotriva răpitorilor, de avioane devin din ce în ce mai perfecţionate pe aeroporturile din Republica Federală a Germaniei. Astfel, se experimentează actualmente la Stuttgart — Behiterdingen, un detector realizat în Finlanda (ilustraţia noastră), care acţionează pe bază electromagnetică şi face să se aprindă o lumină roşie, de îndată ce obiecte de metal intră în raza ID sa de acţiune. Dat fiind că orice pasager care călătoreşte în străinătate trebuie să treacă prin acest aparat în formă de ou, nu este de presupus că vreun pirat al aerului va mai reuşi să aducă la bordul unui avion o armă, ori o bombă. Alte aeroporturi au renunţat şi ele la îndelungata şi neplăcuta vizită corporală, instalînd în schimb noul aparat, cu titlul experimental. Deocamdată, „alarma“ a fost declanşată la Stuttgart de brichete, chei şi anumite bijuterii. P! I cm i=21 mmmmmvssrmKzif i DD DD D D G D G D DtMD D D D D D DD D D D D D D D GD Im mm a u LA BtCOmiCE In primele zile ale anului 1945. Batalionul 7 vinători de munte pătrunsese, după lupte grele, pe teritoriul Cehoslovaciei. Era un ger cumplit, iar zăpada de aproape un metru făcea foarte anevoioasă înaintarea noastră prin defileul dintre Carpaţii Albi şi Carpaţii Mici, aşa-numită poartă strategică a Moraviei. La toate acestea se adăuga rezistenţa încăpăţînată a inamicului pe artera de comunicaţii Morava—Brno. Din tranşeele sale bine fortificate se dezlănţuie asupra noastră un foc ucigător. Trebuia totuşi să-i străpungem apărarea şi să dăm asaltul decisiv pentru ocuparea comunei Bogonice. In timpul pregătirii şi desfăşurării acestei lupte, caporalul T.R. Vasile Cadaru, înlocuitorul comandantului de pluton, rănit in ajun, avea să fie pentru ostaşi o adevărată pildă de eroism. Tiris, el trecea pe la fiecare cuib de armă autotrăgători. Cuvintele erau simple şi clare : — Susţineţi puşcaşii cu foc continuu ! Trageţi necontenit! Cu un curaj fără seamăn puşcaşii noştri s-au năpustit in zorii zilei asupra fasciştilor, acoperiţi de focul neîntrerupt al armelor automa bile de cronica urmele de gloanţe din mantaua sa. In dimineaţa aceea tulbure şi rece ii sprijineam cu foc pe puşcaşii de sub comanda lui Cadaru. Ii vedeam cum se apropie in salturi de inamic. La un moment dat, cînd mai aveau puţin piuă la tranşeea duşmană, caporalul se oprise şi scoase siguranţa grenadei sale, aruncînd cu putere înainte. In acea Clipă un glonţ hitlerist i-a străpuns partea stingă a pieptului. Şi-a adunat ultimele puteri şi a strigat : — Nu vă opriţi, înainte, copii, înainte !... In acel asalt deosebit de sîngeros, fasciştii au fost complet nimiciţi. Dar victoria parcă nu ne bucura ca altădată, Il pierdusem pe caporal, l-am săpat mormîntul acolo, printre stînci, în împărăţia vulturilor, lăsînd pe pămîntul îngheţat, un semn de omagiu, casca lui de oţel. AUREL CAMPEANU fost voluntar în războiul antifascistie, care semănau prăpăd în poziţia duşmană. Cadaru fusese preţuit in calitate de comandant de grupă şi se dovedea tot atît de priceput şi acum, cînd in încleştarea decisivă preluase comanda plutonului. Ceva din firea lui veselă şi neînfricată se transmisese întregului pluton. Ostașii îl priveau cu încredere și știau că de multe ori caporalul trecuse pe lingă moarte. Odată, îmbărbătîndu-i pe dovedeau, printre altele, DOD ippopaailaaaaaailaai iaconjai lanai lai Pachidermi rari Shita şi Pandur se prezintă foarte degajaţi publicului. Parcă ar fi conştienţi de valoarea pe care o reprezintă, fiecare din ei cite 100.000 mărci vest-germane. Rinocerii blindaţi indieni fac de mult parte dintre rarităţile grădinilor zoologice. In patria lor au dispărut aproape cu totul. La ora actuală, pachidermii din Hamburg sunt cele mai preţioase animale ale grădinii zoologice „Hagenbeck“. Shita s-a născut aici acum patru ani, fiind crescută cu biberonul. Pandur a văzut lumina zilei în Elveţia, dar trăieşte de trei ani împreună cu Shita, iar în 1974 se aşteaptă ca impozanta pereche să aibă urmaşi. Rinocerii indieni al căror număr este apreciat în prezent la circa 500, pot atinge o lungime de 3,75 metri şi o înălţime de 1,70 metri. Colecţionarul de. .. limuzine La moartea unui magnat american s-a constatat că avea 30 de limuzine personale. Ce-i trebuiau atîtea ? E lucru evident Ca Soarele ce-mprăştie lumina , Flăcîndu-i eleganţa şi luxul, evident, O dată cu costumul, schimba şi limuzina Să spunem, bunăoară, avea cheful Pe hipodrom să meargă la un derby. Şoferul, cunoscîndu-şi bine şeful, Scotea Packardul de culoarea ierbii. In schimb, în timpul iernii, pe ninsoare Cerea Mustangul alb ca şi caimacul, Iar limuzina neagră la culoare Pentru recepţii. (Se-asorta cu fracul !) Ca omul ce ţinea la etichetă Şi-n plus, după părerea lui, integru Cînd se ducea să joace la ruletă, Pornea-n maşina roşie cu negru. Dar la înmormîntare, lumea bine A spus de bogătaş : — Ce om calic ! Intre mulţimea lui de limuzine Să n-aibă tocmai un auto dric ! V. D. POPA Primele băi de mare După legendă, prima baie în apa mării este aceea pe care o menţionează Homer în „Odiseea“, cînd Ulysse o surprinde pe Nausica, fiica regelui Alpinou, înotînd. După documente istorice oamenii au început să facă băi în mare abia în secolul al XVII-lea şi încă şi atunci numai cu autorizaţia specială a unui medic care indica pacientului său „thalasoterapia“. O astfel de recoman-* daţie a primit din partea medicului său, în anul 1789. Şi regele George al III-lea al Angliei, care, ca să intre în mare, a dat ordin să i se construiască un fel de pavilion rulant, ce putea să fie tras în apă pînă la adîncimea convenabilă. Totul se făcea cu ceremonial. In momentul în care regele intra în apă, muzica intona imnul naţional. Atît muzicanţii cit şi însoţitorii regelui trebuiau să intre îmbrăcaţi în apă, singurul care avea privilegiul de a se dezbrăca fiind suveranul. Cit despre plajele deschise publicului, ele au apărut abia în secolul al XIX-lea.. S. ADAM I ^ c~h| ro in \ iai Din viața păianjenilor • Modul de procurare a hranei diferă de la o specie de păianjeni la alta. Cei sedentari îşi construiesc plase-capcană şi aşteaptă sosirea insectelor. Păianjenii vagabonzi călătoresc şi vînează aruncînd asupra prăzii, ca pe un laso, un fir adeziv care o imbolizează; alţii se ascund în corolele florilor, unde aşteaptă victimele, insectele atrase de nectar. • Este deosebit de ingenios modul în care îşi construiesc locuinţa unii păianjeni subterani din ţările calde. Aceasta are forma unui tub lung de 20 cm., pe care păianjenii îl tencuiesc cu pămînt şi salivă, apoi îl capitonează cu „mătase“ produsă de ei. La capătul tubului se află un căpăcel, „uşa încăperii“, prins cu fire de mătase, care se închide şi se deschide la nevoie. latai aai Ü laai iatai LOCURI PITOREŞTI OCROTITE, CU GRIJI ŞI RESPECT Meleagurile româneşti, vestite prin frumuseţi ale naturii sau făurite de mina omului, atrag un mare număr de vizitatori şi prin părţile Odorheiului Secuiesc. „Am fost gazda a mii de turişti din ţară şi străinătate“ , mărturisea reporterului, la capătul sezonului estival din acest an, muzeograful Ipo Ladislau, şeful secţiei de ştiinţele naturii de la muzeul municipiului. Care sînt, în fond unii „magneţi“ ce atrag aici pe atîţia oameni din fluxul turistic ? Am ţinut să-l ascult în continuare pe acelaşi interlocutor. — Ocupîndu-mă de ştiinţele naturii — se confesează muzeograful, originar din partea locului — pot spune că, împreună cu numeroşii prieteni ai muzeului nostru, simţim la tot pasul, în deplasările pe teren, satisfacţia şi mîndria în faţa atîtor locuri pitoreşti, a monumentelor naturii, ocrotite cu grijă. Aşa se explică de ce muzeul din Odorheiu Secuiesc este foarte bogat la acest capitol (şi nu numai la acesta), făcîndu-se renumit, totodată, pentru varietatea colecţiilor geologice, botanice şi zoologice, începînd de la rocile vechi mezozoice, sedimentare şi eruptive, pînă la cele mai tinere ale bazinului transilvan şi lanţului neoeruptiv Harghita — Călimani, avem posibilitatea să prezentăm varietăţi de roci şi minerale dintre cele mai interesante, cum ar fi : calcare, jurasice cu amoniţi, diferite tipuri de opaluri comune, formate prin depunerile vechilor izvoare fierbinţi din vecinătate, diatomitele şi alte suite de tipuri de eşantioane. — Curiozităţi de mare interes ştiinţific deţineţi şi din lumea plantelor şi animalelor, bogăţia lor determinînd o nouă organizare, o dată cu lărgirea spaţiului pentru secţia de ştiinţele naturii, de care vă ocupaţi. — Avem un ierbar cu peste 5.000 de plante, unele găsite şi descrise pentru prima oară aici, în zona noastră. Aşa e cazul plantei numite Saxifraga-Hyrculus, descoperită întiia dată pe plan mondial în tinovul Livada Harghitei. Sunt şi multe plante insectivore (Drosere, Utricularia şi altele). Ca o plantă veche şi foarte rară, tot o rămăşiţă a erei glaciare este, de asemenea, copacul Tisa care se găseşte şi pe Valea Vîrghişului, în masivele calcaroase. Alături de aces ■tea, interesul ştiinţific şi turistic e sporit de prezenţa vulturilor de stîncă şi a bufniţelor mari cu urechi — rare in toată lumea, şi aflate pe cale de dispariţie, şi de aceea, foarte ocrotite de noi, cu ajutorul populaţiei. La fel sînt şi alte păsări, reprezentate în muzeul nostru, din rîndul celor migratoare semnalate în tinovul sărat de la Sînpaul-Homorod, ca: berze negre şi albe, găinuşe de apă, stîrcul purpuriu, funda, cui polar, stîrcul de noapte, corcodei, sturzi de apă şi altele. Pădurilor din apropiere le sînt sporite frumuseţea şi bogăţia de prezenţa unor animale ocrotite — cerbul carpatin, ursul brun ... — Cunoaştem că foarte interesante, nu numai pentru cercetători, ci şi pentru simplul turist, şiragul celor 40 de peşteri descoperite în surducul Văii Vîrghişului. Le amintim fiindcă vedem că expoziţia permanentă ce stă aici la dispoziţia publicului, cuprinde un bogat material descoperit în cercetările făcute acolo de muzeu. — Da, se pot vedea materiale arheologice, paleontologice, — şi speologice adunate, printr-o muncă migăloasă, răsplătită de ceea ce am găsit — urme de viaţă materială cu certă valoare ştiinţifică : silexuri, ceramică şi alte obiecte ale omului din paleolitic pînă în evul mediu, fosile de mamifere ca : ursul din peşteră, hienă de peşteră, rinocer etc. Unele din peşteri incintă privirea cu frumoase stalactite şi stalagmite. Este curios fenomenul prin care ia naştere un nou sistem de peşteri sub acţiunea apei Vîrghişului, care dispare, pe o distanţă de circa 400 m sub calcare mezozoice. Bineînţeles, conchide muzeograful Ipo Ladislau, cu acestea nu v-am spus totul despre bogăţia frumuseţilor naturii ce merită văzute, prin părţile noastre. ȘTEFAN NEAGU Daaaaa Daa nu GaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaDaaaaaaaaa Daa Locuinţă în container Recent, o echipă de arhitecţi din Düsseldorf (Republica Federală a Germaniei) a prezentat publicului un model interesant, menit să învingă metodele tradiţionale de construcţie. Turnul de oţel din ilustraţie este uşor de ridicat şi de demontat şi necesită foarte puţin teren de construcţie. Pe cele trei laturi ale sale se află şine între care vor fi fixate containerele, plasate acolo de o macara montată pe acoperiş. Patru pînă la şase containere la acelaşi nivel vor forma o locuinţă. Containerul fixat direct pe latura turnului va conţine: intrarea, bucătăria, încăperea băii şi vestibulul. Celelalte containere vor fi livrate fără pereţi intermediari, mărimea locuinţei şi împărţirea spaţiului rămănînd astfel complet la latitudinea locatarului. Locuinţele de pe o latură a turnului sunt despărţite de un spaţiu de cinci centimetri de aer de cele de la etajul superior, ceea ce contribuie la izolarea lor acustică. In nucleul turnului, o construcţie uşoară, se află toate conductele de aprovizionare, treptele şi lifturile. a o a a a a n a a a a o D a a o o a a a a a pappaoio ANUL IV. nr 1139 a a D a Q D I a a cacp £=J a cQ n a a I G a D Q Q a Cuvinte încrucişate ÎN PAS CU MODA ORIZONTAL: 1. Capitala europeană a cărei autoritate materie de modă este recunoscută pe plan mondial — Trecerea în revistă a noutăţilor în materie de modă ; 2. Vine fiecare cu noutăţi pe linie de modă — Mărimea după care se confecţionează îmbrăcămintea — Arta modei ; 3. In frunte . . . la modă — Ţesătură cu fire metalice, pentru toaletele de seară ; 4. Specialitate — Doi, minus zero ! 5. Simbolul chimic al cositorului — Comună în Italia — Croitorul din opera ..Maeştrii cîntăreţi din Nürnberg“ de Wagner ; 6. Insulă în Marea Egee — în baie ! — Ţesătură poroasă de vară ; 7. Autorul poeziei ,,Rochia de bal“ — Proeminenţă facială — în mare . . . măsură ; 8. Manieră — Apeduct în Elveţia — Folosită la cusut ; 9. ,, . . . cu maramă“, tablou de N. Grigorescu — Localitate în R.P. Chineză ; 10. Prefix pentru ureche — Ţesătură în carouri mari, de diferite culori : 11. Cap de femeie ! — Zvîcnit ; 12. Bijuterie — Reglementează normele obligatorii pentru confecţiile de serie. VERTICAL : 1. Gătite cu rochii frumoase şi somptuoase, aveau în trecut, în perioada Renaşterii, rolul de manechine — Material pentru costume ; 2. Modista din nuvela ..Tinereţe“ de ,D.R. Popescu — Atribut de baza al liniei modei ; 3. Galben la mijloc . — Veşti ; 4. Pantaloni ţărăneşti — Acela (pop.) — Perete ! 5. Jacheta scurtă, fără mine. — împărat al Romei, despre care se spune că nu-şi îmbrăca niciodată straiele pentru a doua oară ; 6. Există şi una a modei, în continuă schimbare şi adaptare (pl.) — Permis : 7. ,,Croitorii cei mari din Valahia“ de Alexandru Popescu — Originara ; 8. Ea s-a întors ! — Petrecere de seară, pentru care se confecţionează toalete adecvate — Faţa sacoului ! 9. Reformator ceh, ars pe rug (1369—14 le) — Uzează încălțămintea ; 10. Astfel — Aflat ; 11. Prima parte a zilei, pentru care se recomandă o îmbrăcăminte simplă și comodă — — Plata la urmă ! 12. Se găsește unul pentru orice cojoc (pl.) — Haine. Cuvinte rare : 1FIA A EL. MU AI, OTI. A. STOICA 10S, a a a a a a a 1 2 3 1 5 6 7 8 9 10 JHfcy I 3 4 5 6 7 8 9 40 N^1 aa