Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-10-27 / nr. 1141
ANUL IV, nr. 1141 HAB GINTEI RESPECTAREA NORMELOR DE un serviciu pe care omul In ţara noastră, protecţia muncii este considerată ca parte integrantă a procesului de muncă şi este instituită ca lege obligatorie în „Protecţia muncii să devină o acţiune de masă, conştientă şi permanentă“ . Dacă pentru unele întreprinderi măsurile de protecţie a muncii sunt cuprinse într-un plan sistematic a cărui realizare este urmărită în permanenţă, pentru altele acest plan este o simplă formalitate. Numeroase au fost, de pildă, accidentele întîmplate la Combinatul minier din Bălan. Numeroase au fost şi inspecţiile şi controalele pe linie de protecţia muncii, cînd, de fiecare dată, s-au stabilit măsuri precise, cu termene precise, pentru eliminarea deficienţelor şi cînd au fost aplicate amenzi cu adrese ... precise, astfel încît după cum spunea, glumeţ, un inspector cu protecţia muncii, „oamenii din conducerea combinatului şi-au instituit pesemne un fond personal pentru plata periodică a amenzilor“. Cu toate acestea, ultimul control efectuat de o brigadă numeroasă compusă din salariaţi ai unor organe centrale, judeţene şi locale, a constatat aceleaşi nereguli ca la controalele precedente. Brigada a constatat, de altfel, că membrii conducerii nu-şi realizează nici pe departoate sferele şi sectoarele de activitate. Legea nr. 5 din 1965, completată de hotărîri ale Consiliului de Miniştri, de normative şi deciziileînainte de a prezenta faptele, ne-am adresat tovarăşului Erdély Gavril, inspector-şef al Inspectoratului judeţean de protecţie a muncii, cu rugămintea de a răspunde la cîteva întrebări legate de chestiunea pusă în discuţie. — Cum este organizată, pe plan judeţean, acţiunea de protecţie a muncii ? Care sunt factorii răspunzători în acest domeniu ? Ca acţiune permanentă — parte integrantă a procesului de producţie — protecţia muncii se desfăşoară la locul de muncă, respectarea normelor ei căzînd în sarcina directă a conducătorului unităţii. Există. Un mijloc important de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale îl constituie instruirea salariaţilor în vederea respectării stricte a normelor de tehnica securităţii. Există instrucţiuni precise, atît pe plan central cît şi departamental sau local, asupra modului cum trebuie efectuate aceste instructaje la angajare, la prezentarea la locul de muncă, precum şi instructajele periodice obligatorii. Dacă unele întreprinderi respectă cu stricteţe aceste dispoziţii, la altele în schimb, fie că instructajele nu se fac deloc (se trece doar data şi articolul în fişa individuală), fie că acestea sunt pur şi simplu formale. Despre mare numărul obligatoriu de descinderi în subteran — ocazii cu care ar putea verifica la faţa locului şi modul de respectare a normelor de protecţia muncii. Astfel se face că în multe abataje aerajul este încă deficitar, cu toate îmbunătăţirile aduse sistemului de aerare şi ventilaţie subterană, că pentru combaterea prafului nu se folosesc toate metodele prevăzute în dispoziţii — ba mai mult, unele determinări ale concentraţiilor de praf se fac în mod formal şi nu sunt urmate de măsuri adecvate din partea conducerii tehnice — că planul operativ de prevenire şi lichidare a avariilor nu este revăzut şi completat la sfîrşit de trimestru. Există încă unele căi de acces şi suitoare, în subteran, necorespunzător întreţinute, putînd provoca accidente , nu se respectă cu stricteţe normative,le de urmare, nu există peste tot căi de refugiu sigure. Numeroase deficienţe au fost constatate în domeniul transportului minier. Cu toate că în martie anul acesta, de pildă, s-a produs un accident tragic la curbatorul flotaţiei Nord datepublicane, departamentale şi locale înscrie în paragrafele ei obligativitatea respectării tuturor normelor menite să asigure cele mai bune apoi, la fiecare întreprindere sau instituţie, un organ ajutător care are menirea să-l ajute pe conducătorul unităţii în depistarea unor abateri şi luarea unor măsuri pe linie de protecţie a muncii, ca şi inspectori obşteşti de protecţie a muncii pe lingă grupele sindicale. Se subînţelege că conducătorul unităţii are dreptul şi obligaţia de a lua orice măsură crede de cuviinţă pentru a asigura protecţiei muncii permanenţă şi eficienţă. — Care credeţi că sunt, în general, cauzele nerespectării normelor de protecţie a muncii ? — Tendinţa unor comită folosirii unui procedeu de muncă incorect, nu s-a luat nici o măsură pentru remedierea neregulii, pentru evitarea altor accidente. Aceeaşi nepăsare faţă de normele protecţiei muncii o dovedeşte conducerea I.J.E.M.C. Miercurea-Ciuc. Nici aici n-au fost înlăturate deficienţele constatate cu ocazia controalelor efectuate anterior de salariaţii I.J.P.M. In locurile cu mari degajări de praf n-au fost luate măsuri eficiente pentru combaterea lui, nu se respectă dispoziţiile ..referitoare la descopertarea frontului de lucru în cariere şi nici cele ce prevăd unele lucrări de taluzare şi îngrădire a locurilor de muncă părăsite. O situaţie de-a dreptul anacronică prezintă cariera Drumul Tulgheş, aparţinînd de sectorul Borsec. Datorită condiţiilor periculoase pentru rezervaţia hidrogică a locului şi pentru inexistenţa unei distanţe corespunzătoare între zona de puşcare şi cîteva case din apropiere, Inspectoratul pentru protecţia muncii a avizat lucrările numai cu condiţia respectării dar cum se ţin instructajele la I.J.E.M.C., de pildă, ne-am dat seama examinînd cîteva fişe individuale. In fişele muncitorilor Bajko Costache, Barabás Albert, Lunka Ion, de la cărămidăria Secuieni, figurează ca dată pentru instruirea la angajare 2 septembrie; tot la 2 septembrie s-a făcut și instructajul periodic, iar instructajul cu ocazia prezentării la locul de muncă la ... 4 septembrie. Formalitatea sare în ochi. Tot la I.J.E.M.C., în fișele individuale figurează aceleaşi articole pentru toată lumea, fie că respectivii salariaţi au sau nu ceva comun cu ele. Unele aspecte sunt de-a dreptul hazlii : lucrăcondiţii de muncă, să prevină accidentele şi îmbolnăvirile profesionale. Legea interzice orice fel de activitate umană pentru care n-au ducători de întreprinderi sau instituţii de a considera protecţia muncii ca pe o preocupare de mina a doua, ca pe un lucru succesiv şi nu concomitent procesului de producţie. Ca să mă folosesc de o metaforă, ei nu văd pădurea din cauza copacilor. Ei nu văd obiectul acţiunii lor ca pe un proces, ca pe un ansamblu din care nu poate nicidecum lipsi protecţia muncii, nu văd pierderile survenite în producţie datorită nerespectării unor norme de tehnica securităţii muncii. In urmă cu cîteva luni am întocmit un referat în legătură cu consecinţele economice ale accidentelor de muncă stricte a unor norme speciale de protecţie. Nefiind respectate aceste condiţii, au fost interzise orice lucrări de exploatare înainte de a se intra în legalitate, dar conducerea I.J.E.M.C. s-a prefăcut că nu aude. Tot în sectoarele de lucru ale I.J.E.M.C. au fost constatate abateri grave de la disciplina de producţie, care pot duce în orice moment la consecinţe neplăcute. In ziua controlului, de pildă, la cărămidăria Secuieni, majoritatea lucrătorilor din schimbul I erau în stare de ebrietate şi se hîrjoneau , corectaţi pe un cuptor de cărămidă. Nici cei de la unitatea de prefabricate Cristuru Secuiesc nu s-au lăsat mai prejos : la ora 15,15, întregul schimb consuma vin în ... biroul unităţii. * Din cauza gravelor abateri de la normele de protecţie a muncii, cu ocazia unui control recent efectuat de către Inspectoratul pentru protecţia muncii la grupul de şantiere Odorheiu Secuiesc, lotului din strada Insulei i-a fost suspendată activitatea. Şi aici se repetau aceleaşi nereguli constatate Numai accidentatul e de vină toarele de la calcularea salariilor au fost instruite cu privire la ... „amplasarea întreprinderilor şi amenajarea teritoriului, ventilaţie, canalizare, exploatarea maşinilor, agregatelor şi altor mecanisme din secţiile de fabricaţie“. Bine că n-au fost instruite cum să se păzească de lupi ! Şi I.J.E.M.C. nu e singura întreprindere unde se procedează astfel ! Datorită neglijării instructajului de protecţie, la Ferma nr. 7 Odorheiu Secuiesc a I.A.S., s-a petrecut, recent, un accident , un tînăr de 23 ani, s-a prezentat aici pentru angajare ! Fără ca măcar să fie întrebat cine e şi de unde vinesar şi îmbolnăvirilor profesionale. Din acest referat se poate constata, pe de o parte, existenţa unui mare număr de zile cu incapacitate de muncă, precum şi valoarea concediilor medicale şi a pensiilor plătite din bugetul statului pentru cei cu ocazia unor controale anterioare: golurile de la* ferestre-intinzidite și fără balustrade, scările interioare deteriorate, goluri neacoperite în planşee, balcoanele nedotate cu balustrade etc. Pericolul a fost, de altfel, atestat prin mai multe accidente de muncă petrecute aici. Nici din diferite cauze se produce un accident de muncă. Cum procedează în acest caz cei răspunzători de protecţia muncii ? Conform dispoziţiilor, trebuie formată o comisie care să cerceteze cu spirit de răspundere şi obiectivitate modul în care s-a produs accidentul, cauzele lui, vinovaţii direcţi şi indirecţi şi să stabilească măsuri concrete pentru ca astfel de accidente să nu se mai repete. La C.M. Bălan nu întotdeauna sunt analizate amănunţit cauzele, nu se stabilesc persoanele răspunzătoare (în general „accidentatul e de vină“) şi nu se aplică sancţiuni în funcţie de gravitate a fost luate în prealabil măsuri de protecţie şi de securitate. Statul nostru cheltuieşte sume mari în scopul asigurării protecţiei fi văzut atunci că în urmă cu cîteva zile i-a fost desfăcut contractul de muncă la S.M.A. Odorheiu Secuiesc tocmai pentru nerespectarea normelor de protecţia muncii), fără să i se facă formele provizorii de angajare, a fost trimis la şeful atelierului, Erős Iosif. Aici i s-a dat în primire un tractor pe care, în urma unor reparaţii, avea să lucreze. Cîteva zile a lucrat în atelier. Apoi a fost repartizat la transportul pămîntului pentru nivelarea incintei fermei. In timp ce şeful atelierului era plecat în oraş fără a fi lăsat pe cineva în locul lui, tînărul a pornit cu tractorul de la care lipseau unele piese strict necesare pentru propria-i siguaccidentaţi sau îmbolnăviţi la locul de muncă. In sfîrşit, se mai poate constata şi existenţa unor însemnate pierderi în producţie cauzate de aceleaşi accidente şi îmbolnăviri, precum şi alte consecinţe suportate de accidentaţi şi bolnavi. în privinţa folosirii maşinilor şi instalaţiilor grupul de şantiere Odorheiu Secuiesc (director Vereş Moise) nu stă mai strălucit. Reţeaua electrică de la ateliere, de pildă, prezintă pericol de electrocutare, iar schelele autoridicătoare sunt montate şi manevrate, contrar dismuncii. Numai în judeţul nostru se cheltuiesc anual peste 25 milioane lei pentru ca procesul muncii să se desfăşoare în bune condiţiuni, penuanţă (magazia fiind încuiată şi posesorul cheilor — şeful atelierului —a plecat, n-avusese de unde să le ia). Urmarea a fost că tractorul s-a răsturnat şi tractoristul a fost accidentat. Dacă şeful fermei, Pasek Vasile, şi şeful atelierului ar fi verificat cum se cuvine pregătirea noului angajat cu privire la protecţia muncii, dacă, înainte de plecarea din atelier a tractorului acesta ar fi fost verificat din punct de vedere tehnic, accidentul nu s-ar fi produs. Pentru gravele abateri de care au dat dovadă, mai mulţi salariaţi din conducerea I.A.S. au fost amendaţi, iar Eres Iosif, şeful atelierului, propus spre trimitere in judecată, abaterii, nu sunt prescrise măsuri clare şi concrete pentru prevenirea altor accidente (la acest capitol, de obicei, se trece stereotip : prelucrarea cazului şi reinstruirea accidentatului“), dosarele nu cuprind toate piesele cerute de instrucţiuni. Unele declaraţii luate de la martorii oculari sunt mai mult decît sumare şi formaliste. Iată o mostră dintr-un dosar încheiat de ing. Reul Otto şi Mircea Balaban . „Subsemnatul Mîndrilă C. Radu, fiind la Sipos D abatajul 9, pe data de 25 iulie am văzut cazul cum s-a întîmplat cu Todiraşcu Ion, l-a prins maşina de ştompi, la prins de mină. Eram şi eu, aceasta tiu ca omul să fie ferit de orice pericol în timpul desfăşurării activităţii. Cu toate acestea, există încă unităţi de Deasupra tuturor acestor elemente stă însă factorul om, a cărui sănătate şi integritate corporală trebuie să fie obiectul principal al oricărei activităţi. — Ce credeţi că ar mai trebui făcut pentru ca protecţia muncii să devină o acţiune conştientă, să intre, cum se poziţiilor, de oameni necalificaţi. Multe întreprinderi motivează neluarea unor măsuri de protecţie a muncii prin lipsa fondurilor destinate acestui scop. Iată însă, fără comentarii, situaţia folosirii fondurilor alocate în acest an la I.J.E.M.C. este declaraţia mea“. Credem că nu mai e nevoie de comentarii. Lipsa de răspundere ia uneori înfăţişări de flagrantă încălcare a legii. Cu toate că la grupul de şantiere Odorheiu Secuiesc, de pildă, organul ajutător cu protecţia muncii propune directorului spre sancţionare abaterile de la norme, acesta (directorul) dă l a lehamite, din mînă . „Zidul să se înalţe !“ este concepţia sa. Nu-l interesează pericolul în care sunt puşi subordonaţii săi, muncitorii. Tot la această unitate, comisia de judecată găseşte cu cale (contrar atribuţiilor sale) să... anuleze sancţiunile date Tractorul lui Tanko Dezideriu, după accident, producţie unde nu se iau toate măsurile prevăzute în lege şi în normele republicane, pentru evitarea oricăror accidente sau îmbolnăspune, „în singe“ tuturor salariaţilor ? — Cred că va trebui să insistăm mai mult asupra laturii educative, propagandistice, a protecţiei muncii. Trebuie să-i facem pe muncitori să înţeleagă că respectarea normelor de tehnica securităţii muncii este un serviciu pe care omul şi-l face lui însuşi, să scoatem în evidenţă pericolul social şi economic pe care-l implică abaterea de la normele de securitate. Instructajul colectiv şi individual pe linie de protecţie a muncii trebuie privit cu toată seriozitatea de către factorii răspunzători ; trebuie eliminat, o dată multe accidente „mărunte“ — dacă se pot numi aşa — se petrec în sectoarele de industrializare din cadrul C.E.I.L. Miercurea-Ciuc. Cauza ? Lipsa unor dispozitive de protecţie omologate la maşinile şi utilajele din unele unităţi industriale. Cu toate că Ministerul Industriei Lemnului a dat în două rînduri instrucţiuni cu termene precise (nr. SIOTO şi 33671) pentru confecţionarea şi montarea acestor dispozitive, unităţile aparţinătoare de C.E.I.L. nu s-au conformat. Motive... se găsesc. Ba că n-au avut unde să le confecţioneze (deşi sunt foarte simple şi se p p pot face în orice atelier), ba că unităţile unde le-au comandat n-au respectat termenul de predare (cu toate că Fabrica de mobilă Odorheiu Secuiesc, de pildă, după ce a comandat tardiv aceste dispozitive la cooperativa „Lemn, metal“ nici măcar n-a fixat termenul de predare şi n-a urgentat confecţionarea lor), ba că... n-au găsit timp pentru ele. In acest timp nu încetau să se producă accidente, astfel îneît Inspectoratul pentru protecţia muncii a dispus unor vinovaţi de către comisia de cercetare . Nu vom insista mult asupra concluziilor, deoarece ele au reieşit, sperăm, din cele prezentate mai sus. Nu putem, totuşi, să nu reamintim unele greşeli şi abateri ce se produc, de regulă, acolo unde protecţia muncii nu e considerată la justa ei valoare şi importanţă. Mai există încă pe ici colo concepţia că protecţia muncii este o bagatelă, o bătaie de cap în plus pentru conducerea întreprinderii. Argumente. împotriva acestei concepţii sunt cu duiumul. Am arătat şi acum şi cu altă ocazie ce pierderi mari pot proviri profesionale. Nu toţi conducătorii de întreprinderi vor să înţeleagă că sunt obligaţi prin lege să respecte şi să aplice normativele de protecţie a muncii, pentru totdeauna, formalismul în acest domeniu. Există, apoi, numeroase mijloace audio-vizuale care se pot folosi în sprijinul protecţiei muncii, cum ar fi simpozioanele, conferinţele, filmele şi diafilmele, schimburile de experienţă, concursuri gen „Cine ştie, cîştigă“, brigăzile artistice de agitaţie. Prea puţin au fost folosite aceste mijloace în întreprinderile judeţului nostru. Trebuie să recunoaştem apoi că nici organele şi organizaţiile de sindicat ni se ocupă prea mult de protecţia muncii, cu toate că ele au un rol important în acest domeniu, restituirea de către C.E.I.L. a sumei de 27.514 lei plătită accidentaţilor din fondurile de asigurări sociale, deoarece accidentele s-au petrecut datorită nerespectării vădite a normelor de protecţie. Rămîne de văzut din buzunarul cui se va plăti această sumă. Planuri şi măsuri rămase pe hîrtie voca unei întreprinderi accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale — efectele neglijenţelor din domeniul protecţiei muncii. Dar, nu acesta este aspectul principal, ci pericolul în care sînt adesea puse sănătatea şi integritatea corporală a oamenilor, prejudiciul fizic, moral, material pe care-l pot provoca neglijenţele, aparent neînsemnate. Există o zicală după care e mai bine să previi decît să tragi consecinţele. Nu e mai simplu să fie respectate toate prevederile din legile şi normele de protecţie a muncii decît să te trezeşti dintr-o dată în faţa ireparabilului 7 PROTECŢIE A MUNCII şi-1 face lui însuşi Tehnica securităţii 145.000 1.188 8.1 Ventilaţie Instructaje formale, instructaje ... aiurea Pagină realizată de V. AVRAM cu sprijinul Inspectoratului judeţean de protecţie a muncii SUETS Circular cu dispozitiv de protecţie improvizat la Asociaţia intercooperatistă din Praid. Muncitorul din stingă a suferit, datorită acestui fapt, un accident cu urmări grave. Aşa înţeleg cei care execută în Miercurea-Ciuc lucrările de canalizare să respecte normativele de protecţie. Capitole din nomenclatura generală FONDURI Plan Realizat% 45.000 5.744 12,7 Măsuri şi materiale igienico-sanitare 34.000 3.400 10,0 55,2 Propaganda protecţiei muncii 60.000 33.153 Banii stau nefolosiți, în vreme ce măsurile de protecție întirzie să fie luate. Pag. 3