Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)
1972-10-01 / nr. 1430
Pag. 2 100 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei generale a lucrătorilor din România (1872) înfierbîntat de flacăra revoluţiei populare din 1821, călit sub stindardul lui Bălcescu şi Avram Iancu, luminat în timpul lui Cuza de marile idealuri de unire şi prosperitate, poporul român se ridică tot mai activ împotriva cruntei exploatări feudale şi pentru afirmarea socială, economică şi politică. Secolul al XIX-lea înscrie, la scurte intervale de timp, evenimente ce vor rămîne neşterse în istoria luptelor sociale şi populare. Printre acestea se află şi cele legate de organizarea proletariatului din România, respectiv înfiinţarea asociaţiilor muncitoreşti, un moment remarcabil constituindu-l Asociaţia generală a tuturor lucrătorilor din România, de la a cărei primă întrunire, se împlinesc 100 de ani. Cuvine-se, aşadar să ne oprim asupra condiţiilor ce au favorizat intensificarea mişcării muncitoreşti din ţara noastră, precum şi a însemnătăţii organizării muncitorilor, a urmărilor pe care această organizare le-a avut asupra luptei celor ce muncesc, împotriva a „tot ce e rău şi vătămător lucrătorilor“ — aşa cum se arăta în primul număr al „Uvrier“-ului— gazeta asociaţiei. Se ştie că formarea statului naţional român face să sporească resursele pentru dezvoltarea forţelor de producţie, reformele cu conţinut burghez favorizează creşterea producţiei de mărfuri, iar o dată cu dezvoltarea capitalistă îşi face tot mai mult simţită prezenţa, în viaţa socială, muncitorimea. O dată cu naşterea clasei muncitoare, apare şi lupta sa împotriva exploatatorilor, determinată de situaţia deosebită a proletariatului. Condiţii de muncă deosebit de grele, exploatarea la maximum, lipsa unor reglementări care să stăvilească abuzurile patronilor, au ascuţit această luptă. De exemplu ziua de muncă oscila între ISIS ore, salariile se aflau în scădere, femeile şi copiii erau salarizaţi într-un mod inferior bărbaţilor, lipsea orice asistenţă sanitară, precum şi măsurile de protecţia muncii. Aceasta, în timp ce rata profitului era, la sfîrşitul secolului XIX, de 192 la sută. Paralel cu dezvoltarea producţiei maşiniste se naşte şi creşte armata industrială de rezervă — şomajul. Iar la toate acestea se adaugă lipsa drepturilor politice, restricţiile de tot felul. O atare situaţie determină mai întîi acţiuni spontane de rezistenţă ale muncitorilor împotriva exploatării, pentru ca apoi să apară primele forme de organizare a clasei muncitoare. Istoria mişcării muncitoreşti consemnează grevele din 1868 a muncitorilor din Brăila, conflictele de muncă din 1869 de la căile ferate, greva croitorilor din Cluj (1870) pentru ca, în 1872 să intre în grevă muncitorii de la Regia monopolurilor de tutun din Bucureşti, muncitorii portuari din Galaţi şi alţii. E adevărat că asemenea acţiuni aveau un caracter spontan, dar ele şi-au adus o contribuţie substanţială la procesul de organizare a muncitorilor. Pentru a rezista lipsurilor şi asupririi impusă de situaţia lor de exploataţi, muncitorii trebuiau să se organizeze. Ca prime forme ale organizării, întîlnim asociaţiile de ajutor reciproc, organizate pe ateliere sau fabrici, ori pe categorii de muncitori. Scopul lor din cotizaţiile membrilor sau donaţiile unor persoane să acorde ajutoare în caz de lipsă de lucru, boală, bătrîneţe sau deces. Intrucit singura condiţie de participare o constituie contribuţia cu mijloace materiale, în aceste asociaţii intrau şi patronii, tocmai în scopul menţinerii muncitorilor sub influenţa lor. Nu rare ori funcţiile de conducere ale asociaţiilor se aflau în mîinile lor. O astfel de organizaţie va lua fiinţă la Braşov, în 1846, urmată de „Casa comună de ajutor de boală şi călătorie a tipografilor din Timişoara“, (1851), „Casa de ajutoare şi prevedere a lucrătorilor tipografi“ din Bucureşti (1838—1859), condusă de C.A. Rosetti şi apoi de Ion Ionescu de la Brad. Fără a avea un caracter de clasă aceste asociaţii şi altele, au întărit, însă, spiritul de solidaritate, unirea muncitorilor, deziderat ce era exprimat chiar pe frontispiciul gazetei muncitoreşti „Analele Tipografice“ din Bucureşti „Unirea este putere“. Pe aceeaşi linie ziarul „Uviierul“ începe să militeze pentru o organizaţie a muncitorilor din întreaga ţară, pentru a „dărîma răul şi injustiţia ce de mult timp bîntuie clasa lucrătorilor“. Iată un prim început de manifestare a conştiinţei de clasă. Proiectul statutului noii organizaţii a fost publicat în „Uvrierul“, iar, la adunarea muncitorilor, din 1/13 octombrie 1872, ţinută la Ateneu, acest proiect a fost aprobat luînd fiinţă, cu această ocazie „Asociaţia generală a tuturor lucrătorilor din România". Era prima adunare convocată în vederea organizării muncitorilor. In cuvîntarea ţinută cu acest prilej, muncitorul tipograf N.D. Rădulescu, secretarul biroului adunării, cerea muncitorilor ca să-şi îmbunătăţească viaţa prin ei însăşi. Asociaţia avea ca scop întrajutorarea muncitorilor în caz de boală, infirmitate corporală, deces şi lipsă de lucru. Dar se preconiza şi acordarea de credite pentru înfiinţarea unor unităţi industriale şi trimiterea în străinătate pentru specializarea celor mai capabili meseriaşi. Influenţa patronilor era vizibilă, însăşi statutul prevedea „armonizarea“ intereselor statului cu cele ale lucrătorilor, de unde reiese că mai era nevoie de timp pentru înţelegerea adevăratelor interese ale proletariatului. In asociaţie puteau intra lucrători de orice profesie şi naţionalitate, care se înscriau şi plăteau cotizaţia, ba chiar şi patronii ce puteau face donaţii de la 100 lei în sus. Conducerea era asigurată de un comitet ales de adunarea generală, prin vot secret şi pe timp de un an. Conform statutului, urma ca filiale ale asociaţiilor — conduse de comitete speciale locale, subordonate Comitetului Central — să ia fiinţă în fiecare oraş. Cu toate că accepta intrarea patronilor, asociaţia reprezintă o formă mai avansată de organizare a muncitorilor faţă de asociaţiile de ajutor reciproc. Ea nu mai pune accentul principal pe întrajutorare, ci peunirea muncitorilor; mai mult, deşi admite patronajul elementelor exploatatoare, conducerea efectivă a treburilor e încredinţată muncitorilor. Asociaţiile ce vor urma celei înfiinţate în 1872, vor căuta să delimiteze şi mai mult interesele muncitorilor de cele ale patronilor. Prin ziarul „Lucrătorul român“ , continuatorul „Uvrierului“, muncitorilor li se explică că sunt exploataţi, că suferă din cauza salariilor mici şi a impozitelor mari, că duc o viaţă materială deplorabilă. Aceasta face ca statul să ia măsuri de împiedicare a organizării muncitorilor şi de persecutare a elementelor înaintate. Nimic nu poate, însă, frina avîntul mişcării muncitoreşti. O asociaţie a lucrătorilor din diferite ramuri ia fiinţă în 1873 la Iaşi; tipografii din Bucureşti înfiinţează, în acelaşi an, societatea „Matei Basarab“, în mai 1873, se constituie „Unirea lucrătorilor constructori români“, în 1879, „Societatea generală a lucrătorilor tipografi din România“. Sub influenţa răspîndirii marxismului, aceste asociaţii, bazate pe principiul luptei de clasă, se vor dezvolta şi întări, alungind din rîndurile lor elementele patronale. Creşte tot mai mult conştiinţa de clasă a muncitorilor, se grăbeşte procesul de transformare a clasei muncitoare din clasă „în sine“, în clasă „pentru sine“. Afirmîndu-se ca luptător consecvent pentru rezolvarea intereselor sale şi interesele generale ale poporului român, clasa muncitoare va duce, tot mai departe, lupta pentru organizarea sa, pentru unirea muncitorilor, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi muncă, mai ales, cînd va avea în fruntea sa un partid ferm, pentru eliberarea completă a poporului de sub exploatare, cucerirea puterii pontice şi făurirea noii orînduiri, a progresului şi bunăstării tuturor celor ce muncesc. Prof. F. MUREŞANU Un pas important pa calea organizării mişcării muncitoreşti din ţara noastră (Urmare din pag. I) tul, consolidarea temeinică, in biografiile oamenilor care se împletesc, se îmbogăţesc cu noi fapte şi frumuseţi în contextul generos al unui principiu al relaţiilor socialiste — întrajutorarea tovărăşească, dată de comunitatea de interese. Nenumărate sunt drumurile vieţii unite sub acelaşi înţeles moral al muncii in comun. Ne-au venit in minte aceste citeva gînduri în urma unei vizite făcute la Filatura de lină pieptănată din Miercurea-Ciuc. La recomandarea comitetului V.T.C., am stat de vorbă cu trei tinere muncitoare : Paulina Mihoc, Pall Elisabeta şi Tereza Barat. Sunt trei nume care in nici o altă împrejurare n-au stat alături, trei tinere care nu s-au cunoscut înainte, trei uteciste care îndemnate de aceeaşi chemare a datoriei, deţin recorduri însemnate in secţiile respective. Fruntaşe in producţie, bucurindu-se de aceeaşi înaltă apreciere din partea colectivului şi a conducerii, cu o conduită exemplară, ele devin un simbol al elanurilor tinereşti, al încrederii in forţele proprii, insuşindu-şi ideea că oricine se poate mai mult şi mai bine. Citeva din succesele lor: Paulina Mihoe, la secţia ringuri, îşi depăşeşte zilnic norma cu împreună aproape 10 kg fire, iar cifra cu care se mîndreşte mai mult şi care nu va rămîne izolată este 89,6 kg fire realizate, faţă de 73 kg cit era norma. Pali Elisabeta, de la secţia sculuit, realizează de regulă norma care-i revine in proporţie de 110 la sută, iar Tereza Barat a ajuns pină la 114 la sută, in secţia de preparaţie. Poate că, totuşi, pentru cine nu cunoaşte munca ce o au de făcut aceste tinere, limbajul cifrelor să nu fie prea elocvent, insă văzute la lucru, convingerea unei fuziuni perfecte între om şi maşină devine proprie fiecăreia. Le-am întrebat despre un secret al succeselor. Acelaşi răspuns : întreţinerea exemplară a agregatului, eliminarea timpilor morţi, a intirzierilor şi absenţelor nejustificate, preluarea schimbului din mers, astfel ca odată cu ora de program, primele fire să se toarcă pe complicatele angrenate. Se mai cuvine a spune că aceste trei uteciste nu sunt cazuri , singulare în filatura de lină. Sunt multe altele despre care s-ar putea scrie la fel de frumos. Toate alcătuiesc același mănunchi de biografii care, împreună, se împletesc in marea simfonie a muncii, se împlinesc sub semnul aceleaşi fericite convingeri că fiecare este o parte dintr-un întreg, al unei cantităţi pe care o poate face mai deplină. Clipe de destindere Dialoguri Intre pensionari — Vai, ce mă dor oasele ! Se schimbă vremea... — Ce te face să crezi? — Am lucrat peste treizeci de ani la ... Institutul Meteorologic ! La fotbal — Tăticule, de ce jucătorul acela din fața careului are tricoul portocaliu aprins ? . . — E stopar... măturător ! Atenţie ! întrerupeţi distracţia că văd pe cine va venind, probabil avem control... HARGHITEI SPORT - SPORT - SPORT - SPORT Derbiuri judeţene în divizia C Avancronică la etapa a VII-a După disputarea primelor şase etape, a început să se cristalizeze ierarhia echipelor în clasament. Echipele din judeţul nostru se comportă mai bine decât în campionatul trecut, două dintre ele — Minerul Bălan şi Textila Odorheiu Secuiesc situindu-se între fruntaşele întrecerii, iar celelalte trei echipe : Viitorul Gheorgheni, Mureşul Topliţa şi Unirea Cristuru Secuiesc aflîndu-se în mijlocul clasamentului. In judeţul nostru, etapa a VlI-a este dominată de două confruntări pur harghitene. Mai într, Minerul Bălan va întîlni Textila Odorheiu Secuiesc. Partida se va disputa la Bălan. Gazdele comportîndu-se bine în acest campionat, avînd şi avantajul terenului propriu, au prima şansă, insă oaspeţii — cu mulţi jucători valoroşi informaţie — pot răsturna calculul hîrtiei. Un alt derbi va avea loc la Cristuru Secuiesc, unde echipa locală, Unirea va întîlni pe Mureşul Topliţa. Gazdele, cu o echipă tînără, luptă pentru obţinerea ambelor puncte în partidele disputate acasă. Topliţenii, care joacă din ce in ce mai bine, vor încerca să obţină cel puţin un rezultat de egalitate, ceea ce ar fi un succes pentru ei. Jocul promite mult ca spectacol ! A cincea echipă din judeţul nostru, Viitorul Gheorgheni are o misiune foarte dificilă pe terenul echipei Forestierul Tirgu Secuiesc. Gazdele, care intenţionează să facă totul pentru menţinerea locului fruntaş în clasament, nu prea iartă echipele oaspete. Dar jucătorii din Gheorgheni, care sunt specialişti în obţinerea rezultatelor neaşteptate, pot să infirme şi ei în această partidă socotelile gazdelor. Dintre celelalte partide din grupa noastră se anunţă interesante şi meciurile: Lacu Ursu Savata — Oltul Sfîntu Gheorghe şi Gaz metan Mediaş — Viitorul Tîrgu Mureş. L. KOVÁCS Agenda săpt (Urmare din pag. 1) tima decadă a lunii octombrie, pentru a nu împiedica buna desfăşurare a lucrărilor derecoltare şi a se putea face un bilanţ mai cuprinzător al rezultatelor obţinute în agricultură. In centrul atenţiei s-au impus, în această săptămînă, lucrările de strîngere a recoltei. In judeţul nostru, cartofii, principala cultură, au fost recoltaţi de pe aproximativ 35 la sută din suprafeţele cultivate, însemnate forţe fiind mobilizate — inclusiv azi, duminică — în vederea încheierii acestei acţiuni în timp optim. Ca şi în săptămînile precedente, pe întreg cuprinsul patriei noastre socialiste, oamenii muncii obţin succese remarcabile in efortul lor de a îndeplini înainte de termen sarcinile ce le revin în actualul cincinal. Numeroase colective de muncă din judeţul nostru, alăturîndu-şi realizările obţinute de întregul nostru popor în întîmpinarea aniversării jubiliare a proclamării Republicii, au raportat înfăptuirea înainte de termen a planului pe primele trei trimestre, realizarea aceasta fiind obţinută şi pe ansamblul industriei judeţului, încă de la data de 22 septembrie. TAROM anunţă Cu începere de la 1 octombrie a.c., pînă la 31 martie 1973, intră în vigoare noul orar al curselor interne, deservite de aeronavele întreprinderii de transporturi aeriene române „Tarom“. La elaborarea noului grafic s-a urmărit stabilirea unor legături mai lesnicioase cu mijloacele de transport feroviare rutiere şi navale, precum şi sporirea numărului de zboruri zilnice. Astfel, în Capitală şi municipiile Timişoara şi Arad s-au înfiinţat trei curse zilnice, cu orele de plecare şi întoarcere dimineaţa, la amiaza şi seara, iar la Oradea dimineaţa şi seara. De asemenea, traficul aerian de călători pe ruta Bucureşti — Cluj a fost suplimentat cu o cursă care se efectuează dimineaţa. ... Creierul superelectronic de tipul „maxiforte" își concentrase undele memoriei incercind o reîntoarcere in timp. Butoanele aduseră acele indicatoarelor peste cifrele ce, înșiruite, dădeau anul 1973. Exact cu o sută de ani in urmă, finind seama că ne aflăm cu 73 ani după sărbătorirea celui de-al II-lea mileniu al erei noastre. Şi, adunînd dispersate amintiri despre oameni şi stări de lucruri din anii de sfîrşit al celui de-al treilea sfert de veac al secolului douăzeci, le dictă atomo-magneto-ecranului, pentru ca racheto-turiştii aflaţi in drum spre campingul din Marte să-şi mai alunge plictiseala, audio-vizionindu-le. Asta, insă, numai după ce Asociaţia Encefalelor Profilate pe Istorie ii refuzase colaborarea demonstrîndu-i că asemenea însemnări nu pot îmbogăţi cu nimic cunoştinţele exterranilor cu privire la acei ani. Dar, să căutăm şi noi lungimile de undă pe scara trecutului îndepărtat cu 100 de gradaţii, depănind, prin faţa telescoapelor memoriei amintiri din vremuri ce au fost şi despre moravuri ce au fost. AU FOST. Ce bine că le putem indica la timpul trecut ! - „Mă aflam — îşi începe povestirea creierul superelectronic — la începutul celui de-al una mie nouă sute şaptezeci şi treilea an de la naşterea lui Hristos, — cum se spune, trecuseră vreo două sute şaptezeci de ani de cînd Petru cel Mare tăiase bărbile boierilor şi-i tunsese, şi se scurseseră doar citeva luni de cinci Reîntoarcere în TIMP presupusa echipă olimpică susţinuse vestitul meci din iulie, cu cea din ţara lui Hamlet, acceptând din întrebarea prinţului din Elsinor, doar ultima alternativă la „a fi sau A NU FI“. Paşii — pe atunci perna de aer se află încă la stadiu de experiment — m-au purtat prin judeţul Harghita. Mai precis, m-au instalat la Oficiul de înregistrare a reclamaţiilor, din cadrul I.G.O. Miercurea-Ciuc, intrucît cu un alt mijloc de calcul nu mai pridideau. Dar executam şi calcule de probabilitate privind temperatura camerelor şi apei din apartamente. Un timp am înregistrat pierderile de la Întreprinderea viei şi vinului, furturile de la U.E.I.L. Topliţa. Mai eram pus să calculez veacul cînd pantofii de tenişi vor ajunge şi în magazinele oraşului şi cînd I.O.R.C.I. va astupa găurile săpate în curtea blocului de pe strada Gării 6 bis. Uneori, eram folosit la sondajele de opinii privind spectacolele pe care casa orășenească de cultură avea să le organizeze in deceniul viitor, ori trebuia să calculez marele număr de orede muncă patriotică efectuate de vestitele brigăzi ale tineretului, fotografiate, un marş voios, în primele zile ale primăverii. Prin mine, cumpărătorii voiau să afle cite magazine de „electrice“, cite din cele cu stofe, cite din cele cu articole pentru noii născuţi etc, vor fi închise „din cauză de boală“, „pentru inventar“,, „pentru preluarea mărfii ş.a.m.d. Şi mai ales cut timp. Străinii încercau să ghicească calea cea mai scurtă spre cabanele şi locurile turistice din jur, iar Autobaza T.A. calcula ciţi oameni pot călători pe un loc. Eram pus şi la încercări mai grele , bunăoară să calculeze rezistenţa nervilor celor din blocurile aşezate in apropierea căii ferate, precum şi volumul de cunoştinţe însuşite la orele de practică de către elevii liceelor. Trebuia să fac pronosticuri privind anul cînd ospătarii croitorii, coaforii vor lua in serios lozinca afişată in multe locuri „bacşişul ne dezonorează“, iar pentru filialele diferitelor asociaţii trebuia să calculeze tonele de hirtie necesare pentru consemnarea bogatei lor activităţi. Aşadar eram suprasolicitat şi la Miercurea-Ciuc, ba şi în întregul judeţ. In sfere diferite şi pentru trebuie diferite. Astfel, se face că memoria mi-a devenit destul de bogată, fiind în stare, acum, după 100 de ani, să vă povestesc despre acele zile și întimplări, ce le-am trăit sau le-am auzit. Așa că simbăta viitoare ne vom intîlni la taifas in pagina a doua ... ,,M(axi) — F(orte)‘ Astăzi, la ora 11, în sala mică a Casei de cultură din Miercurea- Ciuc, are loc vernisajul expoziţiei de pictură în cadrul căreia artista Nagy Éva din Cluj, prezintă publicului, ce-ele mai reprezentative ,i lucrări ale sale. Expoziţia este deschisă sub auspiciile Uniunii artiştilor plastici din Republica Socialistă România, filiala Miercurea-Ciuc. Transpunînd pe priză cromatica nuanțată a corolelor, penelul a adus un plus de farmec lujerilor purtători de frumos, prin viziunea proprie a artistei asupra gingăşiei florilor. ANUL V. nr 1430 „Cupa speranţelor“ la fotbal In cadrul „Cupei speranţelor“, meciul dintre Viitorul II Gheorgheni şi Unirea II Cristuru Secuiesc, nu s-a disputat, deoarece echipa Unirea nu s-a prezentat pe teren. Comisia de disciplină ■ a hotărit, în conformitate cu regulamentul F.R.F., ca echipa, din Cristuru Secuiesc să plătească suma de 250 lei despăgubire echipei Viitorul, şi, totodată, a omologat meciul cu rezultatul de 3-0, în favoarea echipei din Gheorgheni. Dacă, şi la al doilea meci, echipa Unirea nu se va prezenta, comisia judeţeană de fotbal va cere F.R.F. sancţionarea echipei coordonatoare (Unirea Cristuru Secuiesc), sancţionare ce poate ajunge pină la suspendarea acesteia din divizia C. Intîlnirea Mureşul II Topliţa — Textila II Odorheiu Secuiesc, a luat sfîrşit cu rezultatul de 3—2 (2—2). In etapa viitoare sînt programate întîlniriler Unirea II Cristuru Secuiesc — Mureşul II Topliţa (ora 13.30) şi Minerul II Bălan — Textila II Odorheiu Secuiesc (ora 13). TELEX — TELEX — TELEX SOFIA (Agerpres). — Cea de-a 9-a etapă a Turului ciclist al Bulgariei, desfăşurată pe traseul Stara Zagora — Pazardjik (129 km), a fost cîștigata de italianul Piaccenti în 3 h 16'27“ (medie orară 39,480 km). In acelasi timp eu trecut linia de sosire Szmetterer (Austria), Sinkcin (U.R.S.S.), Kowalski (Polonia), Hrisoveni (România), Zibirev (U.R.S.S.), Cernea (România). Clasamentul general individual i 1. Ivan Nikolov (Bulgaria) ; 2. Lisz (Polonie) la 4T5“ ; 3. Henke (Cehoslovacia) la 4'34“ ; 4. Hajek (Cehoslovacia) la 5'47" ; 5. Trifonov (U.R.S.S.) la 6'39“ ; 6. Cernea (Ro mânia) la 6'49“. M. Hrisoveni se menține , pe locul 8, la 11'23“. Clasamentul general pe echipe : 1. Bulgaria ; 2. Cehoslovacia la 12' 28“ ; 3. Polonia la 13' 48“ ; 4. România la 15'40“ ; 5. U.R.S.S. la 16'34“ ; 6. Olanda la 51'41“. In clasament figurează 12 echipe. Etapa a 10-a se dispută pe traseul Pazardjik — Blagoevgrad (161 km), NEW YORK (Agerpres). — Tînărul tenisman american Roscoe Tanner continuă seria succeselor. In cadrul turneului internaţional de la Albany, Tanner l-a învins cu 6—4, 7—6 pe Fred McMillan (R.S.A.) şi s-a calificat pentru semifinalele competiţiei. Astăzi, în cadrul celei de-a cincea etape a campionatului diviziei A la fotbal, pe stadionul Dinamo din Capitală se întîlnesc echiipele Dinamo Bucureşti şi F.C. Argeş Piteşti. Partida va începe la ora 15.30. Pe stadionul Republicii, cu începere de la aceeaşi oră, formaţia Rapid Bucureşti primeşte replica ■ echipei C.F.R. Cluj. In ţară se vor disputa următoarele întîlniri : C.S.M. « Reşiţa — Sportul Studenţesc Bucureşti ; Petrolul Ploieşti — Steagul Roşu Braşov ; Farul Constanţa — Steaua Bucureşti ; U.T. Arad — Jiul Petroşani ; A.S.A. Tg. Mureş — Universitatea Craiova. (Agerpres)