Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)

1973-01-04 / nr. 1509

Pag. 2 REVELIONUL veseliei şi belşugului FOCUL CONTINUU" AL DATORIEI in timp ce, majo­ritatea oamenilor se distrau, nu puţini au fost cei ce au intimpi­­nat noul an la locul de muncă. In sala de ur­genţe a spitalului din Miercurea-Ciuc l-am găsit in plină interven­ţie pe doctorul Dénes Ladislau, directorul Spi­talului judeţean, asis­tat de doctorul Magya­­ri Tiberiu şi surorile Balogh Magdalena şi Balázs Ana. Fetiţa Ba­kó Marta suferise o fractură şi i se aplica aparatul gipsat. După intervenţie, directorul Spitalului işi exprima satisfacţia pentru mo­dul cum a demarat ac­tivitatea in această u­­nitate intrată in func­ţiune in 1972 şi işi do­rea pentru 1973 mai puţini bolnavi şi mai multe ... naşteri! — dorinţă la care a sub­scris şi Szilveszter Ve­ronica, tinără asistentă de chirurgie, adăugind şi o dorinţă intimă : căsătoria cu un ... soţ bun ! La spital au lucrat in noaptea de Revelion, opt medici, 70 de ca­dre medii, cinci tehni­cieni care asigurau oxi­genul, liftul, lumina şi căldura, precum şi sa­lariaţii Staţiei de sal­vare. ... In acelaşi timp, la oficiul poştal, Kurko Edita, Szabó Maria, Nagy Regina şi Tamás Rozalia, consemnau re­­cepţionarea şi transmi­terea a 350 de telegra­me, iar lucrătoarele de la centrala telefonică nu mai pridideau cu deservirea solicitanţi­lor. Pe străzile învălui­te in ger, organele de ordine aflate in servi­ciu vegheau la liniştea oraşului, iar in gară impiegatul de mişcare Ştefan Cîşu veghea bu­na desfăşurare a trafi­cului feroviar. Cind o parte din fe­roviarii staţiei C.F.R. Ciceu petreceau împre­ună cu familiile lor, intimpinind noul an, o tură întreagă de meca­nici de locomotivă, fo­­chişti, impiegaţi de mişcare, şefi de mane­vră şi manevranţi, şefi de tren şi conductori, electromecanici de cen­tralizare şi telefonie, vegheau la buna des­făşurare a activităţii marelui complex fero­viar. Pe mecanicul de locomotivă Nicolae Bu­ruiană l-am aflat pre­­gătindu-se de drum. A­­limenta locomotiva, ii făcea ultima revizie. Il aştepta un drum greu, transportul a sute de tone de mărfuri. Şeful depoului Virgil Miha­­lache, ca şi şeful sta­ţiei , Alexandru Mla­­din, treceau de la post la post, dind ultimele indicaţii pentru activi­tatea nopţii Anului Nou. De mai bine de două decenii multe revelioa­­ne le-au petrecut lin­gă locomotive şi va­goane, in mijlocul ce­lor care, la fel ca şi ei, asigură, zi de zi şi noapte de noapte, trans­portul mărfurilor şi a călătorilor, la timp şi în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei. In triajul staţiei ne in­­tilnim cu şefii de ma­nevră György Arpad şi Gáli loan, cu mane­­vranţii Sántha Ioan şi Domokos Iosif. In gru­pa tehnică se manevra o garnitură a unui tren de călători ce ur­ma să plece spre Mol­dova. In turnul cu a­­paratele de centralizare electr­o­dinamică, impie­gaţii de mişcare Sza­kács Francisc şi Flori­­ca Pădure stăteau cu privirile aţintite asu­pra luminoschemei de comandă a circulaţiei trenurilor. La toţi exis­tă o singură dorinţă, o unanimă hotărire : cu toate condiţiile grele de lucru — temperatu­ră scăzută, ceaţă — di­mineaţă se vor prezen­ta la analiza — pro­gram cu toţi indicatorii de plan realizaţi. .. Angajamentul a fost respectat. La ora 7.00, în faţa telespichetului, şeful de staţie Alexan­dru Mladin raporta conducerii Regionalei de căi ferate din Bra­şov : „In noaptea de 31 decembrie 1972 spre 01 ianuarie 1973 toţi indicatorii de plan au fost realizaţi în procent de sută la sută şi in depline condiţii de si­guranţă şi regularitate“. Pentru aceste succese, dispecerul regional a felicitat pe cei ce au lucrat in noaptea Re­velionului in staţia Ciceu. Dintre cei mulţi care în noaptea Anului Nou se aflau la „posturi", fotoreporterul nostru a surprins în staţia C.F.D Ciceu pe Nicolae Avra­­mescu, impiegat de mişcare şi pe ve­teranul mecanicilor de locomotivă din de­poul Ciceu, Nicolae Bu­ruiană. Tot în aceeaşi seară, la Spitalul judeţean din Miercurea-Ciuc, echipa de urgenţă chirurgicală, condusă de dr. Dénes Nadislau, directorul spi­talului, intervenea in­tr-un caz de accident. Bunătăţile savurate de către cei ce şi-au pe­trecut Revelionul la res­taurantul „Harghita“, î 1 ăi ăB­i­i­i­î­i­i­i­i­i­î­i­i­i­i­i­i­i­i­iji­i­i­i­î­i­i­i­ii­i­i­i­i­î­i­i­i­i­i­i­i Rî i­i si­i­i­î­i­î­R Carnet plastic Experienţă fericită Deschisă la Galeriile de artă ale Fondului Plastic din Miercurea- Ciuc, expoziţia colecti­vă, Gáli András — Pongrácz Antonia în­truneşte în aceste zile, sufragii unanime. Acuarelele harghitea­­nului, intercalate cu metalo-plastiile­­ clujen­­cei Pongrácz, creează o atmosferă de plăcută spiritualitate, fără a-şi afecta esenţa, unele al­tora. Gáli András expune o suită de 10 acuarele lucrate in tehnica ,,pe umed“ vădind o certă sensibilitate­­ cromatică, o vie emoţie in faţa oamenilor şi locurilor harghitene. Peisajele îndeosebi, vădesc mul­tă receptivitate in per­ceperea unor aspecte de moment, pline de dinamism cu urme de poetică nostalgie. Optind pentru o pale­tă optimistă, Gali işi găseşte in acuarelă ma­terialul fluid, capabil să reţină clipa, materia­lul care-i oferă cel mai adecvat limbaj pentru sensibilitatea ce-i ■ este caracteristică. Se detaşează in an­samblul lucrărilor : „Culorile toamnei“, a­­trăgător prin translaţii­le de la oranj, prin ro­­şuri spre negru, culori pirguite şi senine, ti­pice peisajelor ghime­­şene şi celor de la iz­voarele Mureşului şi Oltului, şi „Munţii“, tratat in aceleaşi tente lejere de înaltă spiri­tualitate. Celelalte peisaje cu o doză de descriptivism mai pronunţată, păs­trează tonul de „pri­mordial cromatic", dar mai frămintat, mai lipsit de farmecul ac­tualului impresionat. Portretele frumos , concepute, oferă din păcate, mai puţină pă­trundere in esenţa su­biectului, nespunind mai mult decit ceea ce relevă in general, o cu­loare frumoasă, aplica­tă pe o construcţie si­gură. Pongrácz Antonia — expune 12 metaloplastii de format rotund, exe­cutate in diferite nu­anţe de cupru şi bronz. Remarcabilă este selec­ţia subiectelor inspirate din folclor sau istorie. Liniile vădesc un stil ce şi-a eliminat toate prisosurile răminind pur şi armonios. M. T. HOREA (Urmare din pag I­­dul două orchestre menţineau un antren deosebit, alimentat per­manent la ,,înalte co­te“ de excelenta bucă­tărie a casei. Conduşi de Péterfy Maria şi Ördög Ioan, bucătarii s-au întrecut în a oferi delicatesele cele mai surprinzătoare. N-au lipsit nici păstrăvii, nici carnea de căprioa­ră preparată vinătoreş­­te.­­ Nu numai local­nicii, dar şi cei 26 -1 oas­­peţi din Elveţia pre­zenţi în sală, au apre­ciat serviciile tinerilor Vasile Volmer, András Terezia, Kocso Bela, Madarasi Elena şi ale celorlalţi ospătari, care, intr-adevăr, s-au în­trecut pe sine ! Este notabil pentru un lo­cal al O.J.T. Ce-mi doresc pentru la a­­nul ? Să continuăm servirea musafirilor noştri, la nivelul cel mai înalt, să le oferim produse de calitate şi din ce în ce mai di­verse, să în­frumuseţăm şi mai mult localul — ne spunea András Iosif, şeful de sală. Cu toate că locuitorii Sinmartinului nu şi-au dat întilnire la cămi­nul cultural, ca in alţi ani, cei ce au muncit, umăr la umăr, in vede­rea obţinerii roadelor bogate ale anului tre­cut, au petrecut într-o atmosfera de voie bu­nă şi veselie. Locuinţa lui Részeg David a fost gazda a şapte familii ce s-au întilnit pentru a sărbă­tori venirea noului an in jurul meselor pline cu tot felul de bucate. Asemenea grupuri or­ganizate am mai intîl­­nit şi in casele lui Gáli Ştefan şi Balázs Iosif, care se numără printre mulţii cooperatori frun­taşi ai unităţii agricol din Sinmartin. Momentul trecerii­­ noul an a fost impre­sionant : păstrînd obi­ceiul de veacuri, sut de oameni au ieşit pe străzi şi uliţe să aprin­dă paie, simbol al tre­cerii vechiului an şi al naşterii, din flăcările roşii-albăstrui, a nou­lui, an, mai bogat, unai plin de­­ realizări. Au urmat tradiţiona­lele vizite, in timpul cărora vecinii, prietenii au mers din casă in casă, urind tuturor nu­mai bine fericire şi să­nătate in anul ce ur­mează. încheiem aceste scur­te însemnări cu remar­­carea faptului că in a­­ceastă zi s-au oficiat aici trei căsătorii, ti­nerelor perechi, ca de altfel tuturor locuitori­lor Sinmartinului, le urăm împlinirea idea­lurilor şi năzuinţelor spre­ o viaţă tot mai bună ! Clipa cea de frumoa­să sărbătoare a sufle­tului, cea a sosirii nou­lui an, i-a găsit pe ma­joritatea ceferiştilor , din Ciceu împreună la Revelionul organizat in restaurantul coopera­tivei de consum din lo­calitate. Mecanicii de locomotivă, impiegaţi de mişcare, lăcătuşi de revizie şi alţi feroviari din complexul C.F.R. Ciceu, şi-au luat rămas bun de la un an in ca­re toţi şi-au dăruit în­treaga lor capacitate profesională pentru a­sigurana transportu­lui călătorilor şi mărfurilor in depline condiţii de siguranţă şi regularita­te a circulaţiei. Intr-o ambianţă plă­cută ceferiştii, români şi maghiari, împreună cu alţi locuitori ai co­munei,­­ petreceau, în­frăţiţi ca intr-o adevă­rată familie. Mecanicul de locomotivă loan Turcaş, Gheorghe Chi­­fan, lăcătuşii de depou Juhász Ladislau şi László loan, lăcătuşul de revizie Péter Ár­pád, operatoarea tele­fonistă Péter Elena, împreună cu familiile lor au ciocnit, un pahar în cinstea succeselor a­­nului 1­972, in cinstea noilor rezultate ce sunt hotăriţi să le realizeze in anul 1973. Im clubul tineretu­lui din Od­orheiu Secu­iesc, peste 150 de tineri s-au adunat in jurul meselor încărcate să intimpine Anul Nou. Pentru toţi cei prezenţi, muncitori, profesori, medici, tehnicieni, anul care a trecut a însem­nat frumoase rezultate in activitate. La una din mese se află un grup de mun­citori şi tehnicieni de la fabrica de aţă. Aşa ■um uu muncit un an impreună, vor să şi pe­treacă. Anul '72 a în­semnat pentru colecti­vele din care fac parte, creşterea producţiei pentru export, precum şi un nou produs,­­ firul realizat prin a­­mestecul de poliester cu bumbac. „Am dori, ne spun ei, ca in noul an prin munca noastră să aducem și mai mult prestigiu fabricii în care lucrăm. Ne vom strădui cit mai mult pentru aceasta“. Intr-o atmosferă de veselie antrenantă pe­trec grupuri, tineri de la „Tehnoutilaj“, Fa­brica de confecţii, Coo­perativa meşteşugăreas­că „Lemn-Metal“, Coo­perativa meşteşugăreas­că „Voinţa“. Fiecare din aceste unităţi ale muni­cipiului, a raportat cu mult înainte de termen, realizarea planului pe 1972, dovadă a hărni­ciei oamenilor de aici. Jakab Andrei de la „Tehnoutilaj“, Török I­­leana de la fabrica de confecţii, Fülöp Ladis­lau de la „Lemn-Me­tal“, Balint Dionisie de la cooperativa „Voin­ţa“, iată citeva nume care constituie mindria colectivelor in care lu­crează, oameni adevă­raţi care ştiu să mun­cească şi să petreacă a­lături de tovarăşii lor. Lui Balint Dionisie, anul 1972 i-a adus cea mai mare satisfacţie, a­­legerea lui ca secretar al Comitetului de par­tid al cooperativei „Voinţa“. Ne asigură că in această calitate va face totul ca, in 1973, întreprinderea in care lucrează să ocupe un loc de cinste in an­samblul economiei mu­nicipiului. La reuşita petrecerii a contribuit şi grupul de studenţi a unor fa­cultăţi din Bucureşti, Iaşi, Tirgu Mureş pe care vacanţa i-a readus în oraşul natal, şi care au hotărit să petreacă Revelionul împreună cu foşti colegi. „Nicăieri nu este mai plăcut să petreci o sărbătoare decit acasă la tine, ne spune Kovacs Judita, studentă la Iaşi, dar şi mai mult mi-ar plăcea ca după terminarea fa­cultăţii să vin să mun­cesc in acest judeţ“. Un moment marcant pentru tineri, a fost vizita conducerii de partid a municipiului, care le-a adresat feli­citări pentru rezultatele obţinute in muncă in cursul anului trecut şi noi succese in viitor. Pină in zori, clubul tineretului a răsunat de muzică şi clinchet de pahare, de risetele vesele ale unor tineri cu­ conştiinţa datoriei împlinite, tineri care ştiu să muncească bine şi să petreacă frumos. Sus pe creste, in ini­­ ma pădurilor de mo­lid, a nins. Zăpada s-a aşternut un strat gros peste cabanele bărbaţilor pădurii, pă­răsite pentru citeva zile. Au coborit din mun­te cei care, prin hăr­nicia lor, au încheiat anul mai repede cu 15 zile, trimiţind sectoa­relor de industrializare 800 mc buşteni peste sarcinile de plan sta­bilite. Au părăsit înăl­ţimile, pentru ca in ultima zi a anului, in noaptea de Revelion, sa fie împreună cu fami­lia, cu rudele, cu prie­tenii, să cinstească cum se cuvine sosirea nou­lui an. O parte din ei şi-au dat întilnire in atmos­fera sărbătorească a restaurantului „Tran­silvania­* din Topliţa unde au avut compa­nia plăcută a tarafu­lui şi soliştilor casei de cultură din localitate. N-au lipsit de la masa la belşug şi bucurie ga­­teriştii Ioan Nadiş şi Aurel Dima împreună cu familiile lor, Ioan Hărşan, Dumitru Braic şi mulţi alţi harnici lucrători de la S.I.L. Topliţa. Au muncit împreună un an în­treg şi au petrecut, tot împreună, Revelionul. Iar atunci cind orolo­giul a bătut de 12 ori, marcind hotarul dintre ani, au închinat cupele pline, pentru un an şi­ mai rodnic, mai plin de satisfacţii, au închinat cu gindul la ţară şi partid, la familie şi prieteni, ro­stind din inimă „La mulţi ani“ ! Reportaj realizat de: H. MOLDOVAN, I. OPROIU, A. BORŞ, I. CONDRAT, A. MARC Fotografii : AI. SZAKÁCS in clinchetele paharelor Informaţia HARGHITEI — 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, domn al Mol­dovei, mare cărturar enciclopedic. — 150 de ani de la naşterea lui Constantin D. Aricescu, istoric şi publicist român, participant la revoluţia de la 1848 din Ţara Româ­nească. — 125 de ani de la istorica adunare de pe Cîmpia Libertăţii. — 125 de ani de cind a avut loc la Islaz adunarea populară care a adoptat Proclamaţia întocmită de N. Bălcescu. Acest fapt a marcat începutul revoluţiei in Ţara Românească. — 125 de ani de la lupta din Dealul Spirii dintre pompierii români şi trupele turceşti sosite în ţară să înfrîngă revoluţia. — 125 de ani de la naşterea lui Zamfir C. Arbore, pionier al miş­cării socialiste din România. — 100 de ani de la naşterea dr. Leon Ghelerter, militant al mişcă­rii socialiste din ţara noastră. — 80 de ani de la constituirea Partidului social-democrat al munci­torilor din România. — 40 de ani de la constituirea la Deva a organizaţiei democratice a ţărănimii muncitoare a Frontului Plugarilor, sub conducerea dr. Petru Groza. — 40 de ani de la puternicele acţiuni de luptă grevistă ale munci­­torilor petrolişti din Valea Prahovei. — 40 de ani de la eroicele lupte ale muncitorilor ceferişti de la Atelierele C.F.R. „Griviţa" — Bucureşti. — 40 de ani de la crearea, din iniţiativa P.C.R. a organizaţiei de masă Comitetul naţional antifascist. — 30 de ani de la apariţia primului număr ilegal al ziarului pa­triotic „România Liberă“, editat de Uniunea patrioţilor. — 30 de ani de la constituirea Frontului patriotic antihitlerist — 25 de ani de la Congresul al Vl-lea al P.C.R. (Primul Congres al P.M.R.), care a realizat unitatea politică, ideologică şi organizatorică a clasei muncitoare. — 25 de ani de cind Marea Adunare Naţională votează legea pri­vind naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. ANUL VI nr. 1509

Next