Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1818-1893)

1974-03-28 / nr. 1890

t.­ Cum răspunde reţeaua prestărilor de servicii cerinţelor populaţiei Uniunea judeţeană a cooperativelor meşte­şugăreşti, s-a achitat de o veche datorie, între­­prinzînd în rîndul popu­laţiei de la oraşe un amplu sondaj, în scopul cunoaşterii mai temei­nice a solicitărilor ma­nifestate în domeniul prestărilor de servicii. Această acţiune a con­tribuit la o evaluare ju­dicioasă a posibilităţilor existente la ora actuală în reţeaua prestărilor de servicii aparţinînd coo­peraţiei meşteşugăreşti judeţene d­eterm­­inînd, totodată, luarea de noi măsuri menite să aducă îmbunătăţiri activităţii ce urmează a fi desfăşu­rată în cursul anului curent. Considerăm că nu es­te lips­it de interes să a­­rătăm că în prezent pe raza judeţului activea­ză nouă cooperative meşteşugăreşti, cupr­i­­zînd 257 de unităţi de deservire, în care acti­vează 1.703 de lucrători, deservind populaţia în­­tr-un număr de 74 de activităţi. Indicatorul sintetic ce arată gradul de servire a populaţiei — încasările realizate în unităţi — a crescut anul trecut cu aproape 7,5 milioane lei. Valoarea serviciilor prestate pe locuitor în mediul ur­ban s-a ridicat la 653 lei faţă de 574 lei reali­zaţi în mediul rural. Dar cetăţeanul — din al cărui punct de vede­re consemnăm câteva consideraţii pe marginea acestui sondaj — nu are nevoie atât de date sta­tistice ca să-şi dea sea­ma de dezvoltarea im­petuoasă cunoscută în ultimii ani de reţeaua cooperaţiei meşteşugă­reşti. Apariţia unor noi complexe de deservire, mai în toate oraşele ju­deţului, reamenajarea şi modernizarea multora dintre unităţile vechi, sunt argumente cit se poate de convingătoare in acest sens. Şi, totuşi în ciuda pro­gresului incontestabil, materializat in realizări ce merită să fie cunos­­cute şi apreciate la jus­ta valoare, respectînd realitatea, sondajul con­cluzionează că între ceea ce este şi ceea ce ar trebui să fie în prezent reţeaua prestărilor de servicii, sunt încă multe semne de întrebare ca­re continuă să reclame răspunsuri în scopul sa­tisfacerii depline a ce­rinţelor populaţiei din fiecare localitate. Să urmărim care sunt direcţiile, unde trebuie să acţioneze Uniunea judeţeană a cooperati­velor meşteşugăreşti pentru îmbunătăţirea activităţii viitoare a u­­nităţilor de prestări de servicii către populaţie . Se impun, în primul rînd, acţiuni hotărîte pentru îmbunătăţirea calităţii prestărilor, lăr­girea şi diversificarea acestora, educarea coo­peratorilor în spiritul a­­tiitudinii civilizate faţă de clienţi, respectarea termenilor de executare a comenzilor,­­aplicarea corectă a tarifelor şi al­tele. Fără să credem că în reţeaua prestărilor de­­ servicii se pot aduce îm­bunătăţiri substanţiale cu­ ai bate din palme, trebuie să ne oprim to­tuşi asupra­ felului cum concep unii factori de răspundere să respecte cerinţele cetăţenilor. Bunăoară, cetăţenii din centrele muncito­reşti şi din staţiunile balneoclimaterice au re­clamat lipsa multor ac­tivităţi de care populaţia are neapărată nevoie. Ar fi fost, deci, firesc I. D. KISS (Continuare in pag. a 2-a) Consideraţiile unui sondaj întreprins de U.J.C.M. H­ I PROLETARI LUNI TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA H­ARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1890 4 pagini 30 bani Joi, 28 martie 1974 Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. Stimati tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanţă pentru activitatea partidului şi statului, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu sea­mă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual al întregului nostru popor.­­ Am început cu adoptarea u­­nor hotărîri de ordin organiza­toric. S-a adoptat hotărîrea pri­vind modificarea Statutului par­tidului, avînd drept scop asigu­rarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme ca­re se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activităţii de con­ducere, atît pe linie de partid, cit şi pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile a­­doptate se pune mai multă or­dine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Co­mitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii acti­vităţi între plenare — înlăturîn­­du-se unele neajunsuri, parale­lisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv în conducerea întregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Per­manent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sec­toare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unita­ră a lor, eliminîndu-se paralelis­me şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de condu­cere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi comple­xe ce se pun în faţa noastră. Toate aceste măsuri vor tre­bui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sec­toarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că în funcţia sau în funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fer­mitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sar­cinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fă­ră nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a rolului politic con­ducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întotdeauna de la faptul că for­mele organizatorice nu sunt sta­bilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sar­cinilor şi etapelor in care desfă­şurăm activitatea de organizare şi conducere a partidului şi sta­tului. De aceea, trebuie să­­înţe­legem că îmbunătăţirea formelor de organizare, a structurii orga­nizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sar­cină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cit mai bune condiţiuni a eforturilor partidu­lui şi statului nostru, ale mase­lor populare, ale întregului po­por în înfăptuirea politicii par­tidului de dezvoltare multilatera­lă a ţării. In ce priveşte modificarea Con­stituţiei, aşa după cum s-a ară­tat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienţei şi practi­cilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor rea­lităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utili­tatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel central, şi la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărit, de aseme­nea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineaţă, schimba­rea a fost determinată de apro­barea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a virstei înaintate. Multe din Schimbări­le făcute astăzi au fost însă de­terminate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce priveşte hotărîrea ple­narei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţio­nale alegerea mea ca preşedinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, între­gul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forţele pen­tru a servi cauza socialismului şi comunismului în patria noas­tră, intereselor bunăstării şi fe­­ricirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu în­tregul colectiv, cu întregul Co­mitet Central, cu întregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribui­rea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 11 ani de cînd ex­perimentăm noul sistem de re­tribuţie. In toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri; de a­­ceea, faţă de proiectul iniţial propunerile actuale conţin îm­bunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiec­tul. In primul rînd, în proiect se propune să renunţăm la noţiu­nea de salarizare şi să introdu­cem o noţiune nouă, care să o­­glindească noile relaţii de pro­ducţie. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ţinînd seama că no­ţiunea de salarizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de pro­ducţie, bazate pe exploatare, pe existenţa proprietăţii private a­­supra mijloacelor de producţie. In ţara noastră — ca în toate ţările socialiste — oamenii mun­cii au devenit, după cum e cu­noscut, stăpîni pe mijloacele de producţie, statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţi­nem seama de aceasta şi să a­­doptăm noţiuni noi care, în mă­sura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglin­dească schimbările revoluţionare petrecute în ţara noastră, să re­flecte calitatea nouă a oameni­lor muncii, aceea de proprietari şi, în acelaşi timp, de producă­tori ai tuturor bunurilor mate­riale. Introducerea noţiunii de re­tribuire a muncii are o mare im­portanţă principială şi practică. Ea va trebui să ajute la elimi­narea unor mentalităţi învechi­te privind poziţia faţă de pro­prietatea obştească, faţă de mij­loacele de producţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii din­tre patroni şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă. Fiind stăpîni ai mijloa­celor de producţie, producătorii bunurilor materiale, oamenii munc­it a culîîc Să­tulă Svarna­uC faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigura­rea mijloacelor financiare şi ma­teriale necesare dezvoltării conti­nue a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Trebuie înţe­les că această problemă este pro­­blema centrală a fiecărui colec­tiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetăţean al patriei noastre. O altă caracteristică principa­lă a legii este afirmarea cu pu­tere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și can­titatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă şi nece­sară societăţii socialiste. Por­nind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia directă la dezvolta­rea forţelor de producţie, la în­florirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul naţio­nal, de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărimea retribuţiei fiecărui nu poate fi decât legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între venituri­le mari şi veniturile mici, reali­zarea unei retribuţii mai echita­bile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unul In douăzeci, în 1965 rapor­tul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unul. A­­ceasta arată preocuparea consecventă de a realiza in via­ţă hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu pri­vire la crearea unui raport mai echitabil intre veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o a­­tenţie deosebită creşterii mai pu­ternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile ple­narei din noiembrie 1973, asigu­rarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creşterii mai puternice a venitu­rilor mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar intr-un raport mai e­­chitabil ," măsuri’ pre " 1 creșterea veniturilor beneficiază în primul riod, tineret. 1. pen.­t că el este acela care, in primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asi­gura tineretului, în primii ani de activitate, condiţiuni materiale mai bune, care să-i permită să păşească în viaţă un raport cu posibilităţile de care dispune as­tăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reţinute măsurile privind simpli­ficarea, faţă de primul proiect, a treptelor de retribuţie, reduce­rea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oame­nii muncii in efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poa­te ajunge, în diferite ramuri, la (Continuare în pag. a 2-a) . Şedinţa Consiliului de Stat In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elabo­rat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, ca preşedinte al Repu­blicii Socialiste România. PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, ple­nara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei : Modificările la Constituţia Repu­blicii Socialiste România, adopta­te de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezba­terii şi în plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cu­­vîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al­­Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarăşul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. propu­nerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deose­bită pentru dezvoltarea în conti­nuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adu­nări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Pre­şedinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieţii­ noastre sociale şi de stat atît pe plan intern, cît şi pe planul relaţii­r internaţionale pune în mod fi­resc sarcini importante pe linia organizării centrale a activităţii de stat, care să răspundă cît mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calita­­­­tiv superior a obiectivelor edifi­cării societăţii socialiste româ­neşti. In vederea realizării acestor o­­biective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară insti­tuirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România, ca­re va continua să păstreze in a­­celaşi timp şi calitatea de pre­şedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii Socialis­te România va exercita o parte din atribuţiile ce revin Consiliu­lui de Stat atît in relaţiile inter­ne, cît şi în relaţiile internaţio­nale. In unanimitate, Plenara Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii So­cialiste România pe secretarul - -1 1 ---------4 4„,,TO.».oon , 1 & tnfirii Ct 1 CU J-ZCia t-i'Vl UI VIU, V v-v*. o.v.r Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost fă­cută această propunere, este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a naţiunii noastre socialiste, omul care întruchipea­ză calităţile cele mai înalte de conducător de partid şi de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialis­mului şi comunismului în patria noastră, pentru libertatea şi nea­­tîrnarea României, pentru solida­ritatea i­nternaţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a candidaturii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi statu­lui nostru, cel mai iubit fiu al popouul­ui român, în funcţia d­e Preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii Traian Ştefă­­nescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru proble­mele tineretului, Ludovic Faze­kas, preşedintele Consiliului ju­deţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor — Galaţi, Richard Winter, pre­şedintele Consiliului judeţean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistrul la Uzinele „1 Mai“ din Ploieşti, Tincu Anton, preşedin­tele Cooperativei agricole de pro­ducţie din Palazu Mare — Con­stanţa, Constantin Dăscălescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai clasei munci­­toare, ţărănimii şi intelectualită­ţii, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susţinut cu înflăcărare candidatura to­varăşului Nicolae Ceauşescu pen­tru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat încă o dată, şi cu­ acest prilej, simţămintele de dragoste, stimă, preţuire faţă de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere acti­vităţii laborioase, plină de pa­siune şi­ dăruire a conducătoru­lui partidului şi statului nostru pus­ în slujba edificării societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate, a înfloririi patriei şi fe­ricirii poporului, cauzei socialis­mului şi păcii in lume, subliniind că viaţa şi munca celui care con­duce cu înţelepciune destinele naţiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toţi oa­menii muncii din patria noastră. De numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu — au subliniat vorbi­torii — sînt indisolubil legate marile realizări obţinute de Ro­mânia socialistă în construcţia vieţii noi pe pămîntul patriei noastre, în ridicarea continuă­­ a nivelului de civilizaţie şi a bunâ­­.1 1­ 1 ii întregului popor, înaltul prestigiu de care se bucură ţara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialis­te a hotărît în unanimitate să-şi însuşească propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu pri­vire la unele modificări ale Con­stituţiei şi, la rîndul său, a de­cis să recomande Marii Adunări Naţionale legiferarea lor. 2.­­ Exprimînd adeziunea de­plină a tuturor organizaţiilor ca­re alcătuiesc Frontul Unităţii So­cialiste, a întregului nostru po­por, plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit cu un sen­timent de profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naţionale alegerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, în funcţia de pre­şedinte al Republicii Socialiste România. In unanimitate, Plenara Consi­liului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste a susţinut candi­datura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de şef al­­statului român şi a ho­tărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naţionale alege­rea secretarului general al parti­dului ca preşedinte al Republicii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Naţio­nal al F.U.S. şi-a însuşit hotărî­rea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer din funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, la cererea sa. Plenara Consiliului Naţional al FI­LS. şi-a însuşit hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.R. de a propu­ne pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri pe to­­va­răşul Manca Mănescu. Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. a hotărit ca propunerile respective să fie prezentate Ma­rii Adunări Naţionale şi în nu­mele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. 4.­­ Plenara Consiliului Na­ţional al F.U.S. a hotărît convo­carea pentru ziua de­ 23 mai a Congresului Frontului Unităţii Socialiste. In încheierea lucrărilor plena­rei, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Mulţumind pentru încrederea manifestată de Consiliul Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialis­te, prin votul pe care l-a dat, susţinînd hotărîrea şi propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a decla­rat, în aplauzele entuziaste ale participanţilor, că va servi, ca şi pînă acum, poporul, cauza socia­lismului şi comunismului, dez­voltarea patriei noastre, creşterea bunăstării şi fericirii poporului român, politica de colaborare şi pace cu toate naţiunile lumii. Astăzi în jurul orei 11,15 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Pala­tul Marii Adunări Naţionale şedinţa solemnă consa­crată alegerii Preşedintelui Republicii Socialiste România. Actualitatea Actualitatea ■ La Peste 100 de locuitori ai comunei Păulenî-D Ciuc au efectuat zilele trecute o lucrare de o mare importanţă pentru localitatea lor, şi anu-D­me, canalizarea pe o distanţă de 3000 de metri a unui pîrîu ce îşi deversa apele pe o suprafaţă­­ de 30 ha păşune şi fineţe. Valoarea lucrărilor, efectuate prin muncă patriotică, se ridică la­­ peste­­ 4000 de lei, putîndu-se obţine însemnate cantităţi de furaje de pe o suprafaţă asanată. Cu ocazia emisiunii-concurs „Turneul emble­melor" (care va putea fi vizionată astă-seară pe micile ecrane), echipajul judeţului Harghita se va confrunta (la Baia Mare), în cadrul unor probe tehnice, sportive, de cultură generală şi perspicacitate, cu reprezentanţii judeţelor Mu­reş, Covasna şi Cluj. Primele două echipaje se vor califica pentru faza următoare a concursu­lui. Nu ne rămîne decit să urăm succes parti­cipanţilor harghiteni! D DD D D D D D Astăzi la ora 17, în cabinetul de literatură al Liceului nr. 2 din Miercurea-Ciuc are loc şe­dinţa Cercului literar „Mihail Sadoveanu", pa-D tronat de ziarul „Informaţia Harghitei". Va citi poezie elevul Constantin Lefticaru (I.­­ Cîrjă). || In partea a doua, rezervată manifestărilor ar-­ tistice, va evolua din nou corul de cameră al liceului — de astă-dată cu un repertoriu nou D şi cu o costumaţie adecvată — va cînta ro­manţe şi muzică populară eleva Mariana Rusu, șI se va recita din poezia românească contemporană. Tinerii utecişti din municipiul Odorheiu Se­cuiesc au declanşat am­ple acţiuni patriotice, menite să contribuie la mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a ora­şului lor. La sfîrşitul săptămînii trecute au început lucrări de cu­răţare a unor străzi, a parcului central, şi de reamenajare a Băilor Sărate, aflate dealtfel sub patronajul organi­zaţiei de tineret. Vineri, încep acţiunile de îm­pădurire. De remarcat că tinerii din Odorheiu Secuiesc s-au angajat să planteze puieţi de conifere şi răşinoase pe 27 de hectare în raza Ocolului silvic Brădeşti şi pe 20 de hectare la Ocolul silvic Odorheiu Secuiesc. Cu ocazia „Zilei mon­diale a teatrului“ în ca­drul Universităţii popu­lare de pe lângă Casa orăşenească de cultură Topliţa, la cursul „Sce­na şi teatrul românesc“, tovarăşul Tudor Bra­­rţea, actor, instructor artistic al casei de cul­tură a vorbit despre teatrul şi importanţa sa în lumea contemporană ca instrument de înţele­gere între popoare şi consolidarea păcii. Au participat, la această in­teresantă acţiune, nu­meroşi oameni ai mun­cii din oraş, intelectuali, elevi. Edilii comunei Dă­­neşti şi-au propus să extindă suprafaţa de trotuare de beton din Mădăraş cu încă 500 metri pătraţi. In acest scop au şi fost procura­te datele necesare, ele fiind încredinţate fiecă­rui gospodar in dreptul casei căruia vor trebui aşezate. Amenajarea ,,paiului“ de pămînt, ba­­lastarea şi instalarea vor fi asigurate prin muncă patriotică de înşişi be­neficiarii, locuitorii Mă­­dăraşului, în următoare­le două săptămîni. TURISTICA O nouă formă de drume­ţii săptăminale — excursi­ile de o jumătate de zi la Braşov. Iniţiativa apar­ţine Oficiului judeţean de turism Harghita. Excursiile au loc cu autocarele in fiecare marţi şi vineri. In centrul comunei Sîn­­dominic-Ciuc se află în stadiu avansat de execu­ţie unul dintre cele mai mari complexe de pres­taţii de servicii din aşe­zările rurale ale judeţu­lui Harghita. Noua uni­tate a cooperaţiei de consum va dispune de secţii de croitorie, ciş­­mărie şi coafură-frizerie, de ateliere pentru repa­rat obiecte de uz casnic şi gospodăresc, radio şi televizoare, de ţesut co­voare, precum şi de o unitate foto. AZI „TURNEUL EMBLEMELOR“ ŞEDINŢA CERCULUI LITERAR

Next