Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)
1974-04-02 / nr. 1894
Bătălia pentru recolta *74 în plină desfăşurare LOCUL TRACTOARELOR - LOCUL SEMINŢELOR - SUB BRAZDA! Sîntem în plină campanie de primăvară şi ne-am putea întreba ce fac tractoarele în aceste zile ? Răspunsul pare simplu iară, discuiesc, seamănă, împrăştie îngrăşăminte chimice ş.a.m.d. Da, dar toate ? Şi cele care lucrează ce fac sau mai bine-zis cit lucrează, de cînd, pînă cînd ? Unor asemenea întrebări le-am căutat răspunsul cu ocazia recentului raid efectuat pe Valea Homorodului. La ora 10 sîntem la sediul secţiei de mecanizare din Mereşti şi-l abordăm pe Todor Albert, şeful secţiei. Aflăm astfel că au fost arate 180 ha terenuri, ceea ce înseamnă că arăturile au fost încheiate ; suprafaţa pregătită se ridică ,la 170 ha. Din cele 300 ha care urmează a fi însămînţate în această primăvară, lucrarea a fost efectuată pe 70 ha la culturile de grîu de primăvară și orzoaică. Au fost, de asemenea, fertilizate 260 ha cu îngrășăminte chimice. Deci, rezultate potabile pînă acum. Dar iată că, în timp ce 10 din cele 12 tractoare sînt pe cîmp, două „se odihneau“ în curtea secției. — Pentru ce nu lucrează ? l-am întrebat pe șeful secţiei. — Celui pe şenile îi lipsesc nişte piese de schimb, iar celălalt, cu greiferul, o să lucreze numai că, ştiţi, ieri a fost bal şi tractoristul a întârziat puţin. — Cum se numeşte mecanizatorul ? — Edesa Gavril. Ştefan DANCIU (Continuare In pag. a 3-a) Raid pe Valea Homorodului ii'imliiiUIfii'h ■ 1 OAMENII ANULUI XXX Un nou Rozan Are ceva deosebit omul din faţa mea ? Nu. Ori nu văd eu ? In timp ce-mi vorbeşte, îi studiez faţa, miinile, ochii: om cinstit, om muncitor, OM. Cu miinile bătătorite, mari şi înăsprite. Faţa arsă de soare, asprită de vînt, brăzdată de cute timpurii. Doar ochii — albaştri — îi joacă sprinţari, dindu-i un aer mucalit. Ca şi surîsul de o fină autoironie ce-i zace uitat in colţul gurii. Vorbita de cite şi mai cite, numai despre ce mă interesează nu-mi spune nimic. Il las. Privindu-l, mă pomenesc întrebîndu mă din nou ce are deosebit omul acesta? Îl întrerup, deodată, cu întrebarea : — O normă de casare, plus o normă de reparaţii capitale şi încă 70.000 km. atît are autoremorca pe care o conduceţi ? Mă priveşte uimit cu obrajii împurpuraţi. — Da, îmi zice, şi parcă vrea să mă întrebe ceva. Ştiu ce vrea şi nu-l las . — Şi cit face asta în km ? — Vreo 420.000. (De vreo 10 ori ecuatorul mă gîndesc). — Cum aţi reuşit - Aştept răspunsul care intirzie. O vreme privește prin geamul mașinii, în tăcere, ia o clipă şi şterge parbrizul, cu grijă, parcă mîngîindu-l. Apoi îi aud vocea, obișnuită, fără ironie : — Foarte uşor. Mă uit, de data asta eu nedumerit. Cum naiba poate fi uşor să parcurgi cu o maşină o jumătate de milion de km fără să o trimiţi la fier vechi, fără reparaţii capitale, doar cu nişte revizii făcute la atelierul unităţii (cei drept, cu meşteri excelenţi) ? — Foarte uşor, repetă, şi-i apare zimbetul acela puţin ironic, puţin autoironic, adică „ceea ce trebuie să faci azi, să nu laşi pe mîine“. Iată adevărul, simplu, ca toate marile adevăruri : să nu laşi pe mîine ceea ce trebuie să faci azi ! . . După o vreme il aud vorbind despre motoare, macarale şi alte asemenea, în timp ce eu caut, caut să-i surprind acel ceva deosebit, acel ceva definitoriu, esenţial pentru fiecare din noi. Il simt, dar nu-l pot atinge .. Dar ce-i asta ? Parcă vorbeşte despre el! E pentru prima dată de cind ne aflăm împreună că trece la lucruri mai personale. Ciulesc urechile. Notez : .. . o ştiu. o ştiu ca pe mine, pentru că de 22 de ani lucrez cu ea. Și ştiu suflarea — bolnavă sau sănătoasă — ca meii. MARC (Continuare in pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1894-4 pagini 30 bani Marţi, 2 aprilie 1974 Intr-un singur gind, comuniştii, toţi locuitorii judeţului Harghita, aduc omagiul lor Preşedintelui Republicii, tovarăşului lui NCOLAE CEAUŞESCU Alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România a provocat în inimile tuturor oamenilor muncii români şi maghiari din judeţul nostru sentimente de profundă şi vibrantă satisfacţie şi bucurie. Aceste înalte sentimente, la care se adaugă dragostea neţărmurită ce o poartă fiecare om al acestor meleaguri celui mai iubit fiu al poporului, nostru, celui ce şi-a închinat viaţa şi activitatea propăşirii şi înfloririi continue a României socialiste, asigurării păcii şi lărgirii cooperării între popoare sunt cuprinse în numeroasele telegrame trimise de oamenii muncii din judeţul nostru pe adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, primul preşedinte al Republicii Socialiste România. „Cu gînduri şi sentimente curate şi pline de recunoştinţă faţă de Dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spune în telegrama Comitetului orăşenesc de partid şi a Consiliului popular al oraşului Miercurea-Ciuc — în numele comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii români şi maghiari din oraşul nostru, ne exprimăm adînca satisfacţie şi nemăsurata bucurie pentru alegerea Dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. Fiind contemporanii unui asemenea moment istoric din viaţa partidului şi statului nostru, dorim să ne îngăduiţi a vă ura din toată inima multă sănătate şi putere de muncă pentru a ne conduce spre noi şi tot mai de seamă succese. Dorim ca, şi cu acest prilej, să ne exprimăm recunoştinţa pentru neobosita activitate ce o desfăşuraţi în înfăptuirea unei prestigioase politici interne şi externe a României Socialiste, asigurîndu-vă de totalul nostru ataşament faţă de cauza socialismului şi comunsm aui“. In telegrama Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din judeţul Harghita se spune: „Permiteţi-ne ca, în numele oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din judeţul Harghita, să exprimăm profunda noastră satisfacţie şi nemărginitul entuziasm care ne-a cuprins în clipele istorice, de mare sărbătoare din viaţa întregului nostru popor, cînd aţi fost investit cu înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. Cu acest prilej, dorim să dăm glas mulţumirii noastre, a tuturora pentru grija părintească ce o purtaţi pentru ca toţi fiii patriei, fără deosebire de naţionalitate, să se poată afirma din plin în toate domeniile de activitate. Cînd o înaltă apreciere politicii naţionale marxist-leniniste a partidului şi statului, în numele oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din judeţul Harghita, ne angajăm să contribuim, cu toată energia noastră la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră comună, să cultivăm cu consecvenţă nobilul sentiment al prieteniei şi frăţiei între oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi din ţara noastră" „Toţi comuniştii, locuitorii oraşului Gheorgheni — se spune în telegrama Comitetului orăşenesc de partid şi a Consiliului popular al oraşului Gheorgheni — dau o înaltă preţuire activităţii pe care o desfăşuraţi. meritelor Dumneavoastră remarcabile în lupta pentru eliberarea socială şi naţională a poporului român, abnegaţiei şi energiei cu care slujiţi interesele vitale ale naţiunii noastre socialiste, cu care militaţi pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie, pentru cauza socialismului şi păcii în lume. Locuitorii oraşului nostru, strîns uniţi în jurul partidului, vă asigură, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vor depune toate eforturile ,pentru înfăptuirea măreţelor idealuri ale poporului nostru, dorinduvă noi succese în funcţia în care aţi fost ales, în munca pe care o desfăşuraţi, pentru propăşirea României socialiste şi fericirea poporului nostru, pentru triumful ideilor socialismului şi păcii în întreaga lume“. Pe adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, primul bărbat al ţării, omul care şi-a cucerit un loc de mare cinstire în inimile tuturor membrilor naţiunii noastre — au fost expediate multe telegrame semnate de către oamenii 'uncii din industrie şi agricultura judeţului, chintesenţă a dragostei ce o poartă colectivele de muncă secretarului general al partidului, preşedintelui Republicii Socialiste România. „Colectivul de muncă al Întreprinderii „Tehnoutilaj“ din municipiul Odorheiu Secuiesc “ se spune în telegrama semnată de Comitetul de partid, Comitetul oamenilor muncii, Comitetul sindicatului și Comitetul U.T.C. de la întreprinderea odorheiană — a luat cunoştinţă cu profund entuziasm de alegerea Dumneavoastră, prin voinţa întregului popor, în înalta şi responsabila funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. Permiteţi-ne să vă adresăm, cu toată căldura inimilor noastre, urarea : „Să trăiţi la mulţi ani pentru binele poporului nostru !“. Intr-o telegramă a altui colectiv de muncă, cel al Filaturii de lină pieptănată din Miercurea-Ciuc se spune printre altele : ,,De numele Dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, sunt legate toate realizările noastre, progresul rapid şi multilateral al ţării, creşterea considerabilă a prestigiului internaţional al României. De aceea votul deputaţilor Marii Adunări Naţionale privind alegerea Dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Socialiste România este votul nostru, al tuturor, al întregului popor. Ne mîndrim că sîntem fiii poporului român, care are un asemenea conducător cum sînteţi Dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. „In clipa de rezonanţă istorică cînd aţi fost ales preşedinte al Republicii Socialiste România — se spune în telegrama colectivului de muncă al întreprinderii de prelucrare a lemnului din Gheorgheni — ne îndreptăm gîndurile şi întreaga noastră recunoştinţă spre cel care, in fruntea partidului, a ţării, a poporului, se dăruieşte, cu toată priceperea şi puterea sa, ■ cauzei nobile a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, cauzei păcii şi înţelegerii în lume. Vă dorim ca în această înaltă funcţie să obţineţi, în fruntea partidului şi poporului nostru, noi şi însemnate victorii în opera de înflorire continuă a patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România“. ■ *W»1 Pe raza ocoalelor silvice Miercurea-Ciuc, Brădeşti şi Odorheiu Secuiesc consemnăm o masivă participare a cetăţenilor la acţiunea de împădurire a celor peste 100 ha prevăzute pentru această primăvară. Astăzi încep lucrările de modernizare la secţia din Odorheiu Secuiesc a întreprinderii judeţene de morărit şi panificaţie, în final aici va fi dat în folosinţă un nou cuptor tunel, iar valoarea totală a lucrărilor depăşeşte 150.000 Iei. La Filiaşi, în cadrul lucrărilor de modernizare a drumurilor comunale, sîmbătă s-a dat în folosinţă un nou pod din beton. La Bălan s-a dat în folosinţă un nou centru de primire-predare pentru curăţat şi boiangerie aparţinînd Cooperativei „Arta Harghitei“. De la întreprinderea judeţeană de legume şi fructe sîntem anunţaţi că azi şi miine, în unităţile specializate din reşedinţa judeţului, vor fi puse în vinzare noi cantităţi de legume de sezon : 1000 bucăţi gulioare, 2000 kg spanac, 1000 kg salată, 500 kg castraveţi seră, 10.000 bucăţi ardei iute. Biroul de turism al O.J.T. Harghita organizează mîine o excursie cu autocarul la Casa memorială Benedek Elek din localitatea Bățani, județul Covasna. Actualitatea Constituirea Combinatului de exploatare şi prelucrare a lemnului Topliţa Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri, sîmbătă, 30 martie 1974, a avut Ioc constituirea Combinatului de exploatare şi prelucrare a lemnului Topliţa, formă de organizare adoptată în scopul perfecţionării conducerii şi activităţii unităţilor forestiere de exploatare şi prelucrare a lemnului din oraşul Topliţa şi împrejurimi. Combinatul nou înfiinţat cuprinde : fabrica de mobilă, fabrica de industrializare a lemnului, secţia de P.A.L. şi sectorul de exploatare a lemnului — toate din Topliţa, Unitatea de prelucrare a lemnului Gălăuţaş, sectorul de industrializare a lemnului Hodoşa şi sectorul de exploatare a lemnului Capii Corbului. Combinatul topliţean este unul dintre cele mai mari din ţară, atît ca număr de unităţi componente, cit şi ca volum al producției realizate. in ziarul de azi • Sport. (Pag. 2) • Breviar cultural • Dialog despre dezvoltarea învăţămîntului în judeţul Harghita • Note (pag. 3) • Săptămina cultural-artistică • Orizont internaţional. (pag. 4). Aceasta e activitatea noastră... Colectivul de muncă de la Secţia de industrializare alemnului din Sîndominicic este ferm hotărît ca în anul celei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei noastre şi al Congresului al XI-lea al P.C.R. să-şi depăşească propriile angajamente, să ridice eficienţa întregii activităţi la un înalt nivel. Finele primului trimestru al acestui an a marcat realizarea unui spor al producţiei globale în valoare de 1.600.000 lei, concretizată în 200 mc cherestea de răşinoase şi un însemnat volum de producţie nenominalizată, depăşindu-se în felul acesta angajamentul anual. Atenţia noastră s-a îndreptat în special spre mărirea eficacităţii muncii, spre creşterea productivităţii şi diminuarea consumurilor specifice. Prin diversele măsuri de organizare a muncii s-au înregistrat în primele trei luni ale a-Tehn. GIDRO Géza, secretarul organizației de partid de la S.I.L. Sîndominic (Continuare in pag. a 3-a) Localităţile noastre mai frumoase, mai bine gospodărite! întrecerea patriotică pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor — organizată şi condusă de consiliile populare — se desfăşoară cu tot mai mult avînt. Duminică, 31 martie, în toate localităţile urbane şi rurale s-au desfăşurat importante acţiuni de muncă patriotică sub lozinca „Localitatea noastră tot mai frumoasă, mai bine gospodărită", la care au participat — în frunte cu deputaţii — mii şi mii de oameni din oraşele şi satele judeţului. Consemnăm, în numărul nostru de azi, cîteva dintre succesele acestei acţiuni cu caracter de masă, obţinute duminica trecută. Sub conducerea consiliului popular municipal, în Odorheiu Secuiesc se desfăşoară, în această primăvară, importante acţiuni pentru înfrumuseţarea localităţii. In cursul zilei de duminică, circa 550 de oameni au participat la construcţii de trotuare, la astuparea şanţurilor rămase după executarea canalizării, la amenajarea spaţiilor şi zonelor verzi din cartierele de blocuri. In parcurile municipiului s-a desfăşurat o acţiune de curăţare, s-au săpat gropi pentru plantarea de arbori ornamentali. Un mare aport a avut, în acţiunea de duminică, tineretul oraşului, evidenţiindu-se prin participarea numeroasă elevii Liceului „Dr. Petru Groza“, Şcolii sanitare, Liceului agricol, Şcolii profesionale şi altele. In cursul zilei de duminică a avut loc şi in comuna Tuşnad o vastă acţiune ce a vizat curăţarea şi înfrumuseţarea localităţii. La chemarea consiliului popular peste 200 de oameni au muncit cu spor la curăţarea şanţurilor şi podeţelor, la amenajarea împrejurimilor căminului cultural, şcolilor, a celorlalte instituţii de interes comunal. Alături de cei vîrstnici, la acţiunea de dumicnică a participat un mare număr de pionieri şi şcolari, ce au muncit cu însufleţire la amenajarea curţilor şi a spaţiilor verzi ale şcolilor din localitate. Accentul principal al muncii patriotice în comuna Dăneşti este pus pe efectuarea unor importante lucrări de desecări. In duminica trecută, circa 170 de oameni din satul Mădăraş au participat la această acţiune săpînd şanţuri pe lungime de circa 1 km. Paralel cu aceasta, insă, s-a muncit şi la gospodărirea şi înfrumuseţarea comunei. La Dăneşti, un mare număr de oameni au muncit la construcţia a două poduri din beton armat, la curăţarea şanţurilor, parcurilor şi zonelor verzi. La Băile Tuşnad — oraşul-staţiune renumit prin frumuseţea parcurilor sale, prin farmecul împrejurimilor şi ospitalitatea oamenilor — în ultima duminică a lunii martie a avut loc o acţiune de muncă patriotică ce a vizat curăţarea şi punerea la punct a zonelor verzi şi de agrement ale localităţii. Circa 230 de oameni — salariaţi ai ai celorlalte unităţi din oraş, precum şi elevi ai şcolii generale — au muncit la nivelarea terenului, la săparea rondurilor în care se vor planta flori, la curăţarea spaţiilor verzi. în fotografia de alături vă redăm un aspect din această acţiune. „ Circa 350 de oameni din comuna Mugeni au participat, duminică, la acţiuni menite a da o înfăţişare cit mai frumoasă localităţii. 1200 de oameni din Beta au muncit la repararea şi amenajarea drumului de interes comunal ce face legătura între localitatea de reşedinţă şi satul I respectiv transported şi împrăştiind circa 1000 mc pietriş. In aceeaşi zi, în Mugeni şi în cele■ lalte sate aparţinătoare, s-a muncit la curăţarea străzilor, a şanţurilor, la plantarea de arbori ot^, ■ namentali şi pomi, la reparaţia podurilor, pode- ţelor şi gardurilor. îl Ditrăul, s-a evidenţiat, în cursul anului trecut, în întrecerea patriotică dintre localităţile rurale I ale judeţului nostru, cucerind locul trei pentru 17, rezultatele obţinute în domeniul gospodăririi şi în JJ frumuseţării. Cetăţenii comunei sînt hotărîţi să amplifice acest succes, în cursul anului 1974, şi, în acest scop, participă cu însufleţire la acţiunile de muncă patriotică. Tovarăşul Csibi Boia, vicel preşedinte al consiliului popular comunal, nu i-a co- municat că, duminica trecută, peste 150 de oameni au participat la acţiunile patriotice organi-D zate. In ziua respectivă au fost amenajate 4 ha parcuri şi zone verzi, au fost curățate șanțuri pe o lungime însemnată, s-a muncit la alte lucrări de gospodărire și înfrumusețare. " i