Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)

1974-04-02 / nr. 1894

Bătălia pentru recolta *74 în plină desfăşurare LOCUL TRACTOARELOR - LOCUL SEMINŢELOR - SUB BRAZDA! Sîntem în plină cam­panie de primăvară şi ne-am putea întreba­­ ce fac tractoarele în a­­ceste zile ? Răspunsul pare simplu i­ară, discu­­iesc, seamănă, împrăş­tie îngrăşăminte chimice ş.a.m.d. Da, dar toate ? Şi cele care lucrează ce fac sau mai bine-zis cit lucrează, de cînd, pînă cînd ? Unor asemenea întrebări le-am căutat răspunsul cu ocazia re­centului raid efectuat pe Valea Homorodului. La ora 10 sîntem la sediul secţiei de­­ meca­­nizare din Mereşti şi-l abordăm pe Todor Al­bert, şeful secţiei. A­­flăm astfel că au fost arate 180 ha terenuri, ceea ce înseamnă că a­­răturile au fost încheia­te ; suprafaţa pregătită se ridică ,la 170 ha. Din cele 300 ha care urmea­ză a fi însămînţate în această primăvară, lu­crarea a fost efectuată pe 70 ha la culturile de grîu de primăvară și orzoaică. Au fost, de a­­semenea, fertilizate 260 ha cu îngrășăminte chi­mice. Deci, rezultate potabile pînă acum. Dar iată că, în timp ce 10 din cele 12 trac­toare sînt pe cîmp, două „se odihneau“ în curtea secției. — Pentru ce nu lu­crează ? l-am întrebat pe șeful secţiei. — Celui pe şenile îi lipsesc nişte piese de schimb, iar celălalt, cu greiferul, o să lucreze numai că, ştiţi, ieri a fost bal şi tractoristul a întârziat puţin. — Cum se numeşte­­ mecanizatorul ? — Ed­esa Gavril. Ştefan DA­NCIU (Continuare In pag. a 3-a) Raid pe Valea Homorodului ii'imliiiUIfii'h ■ 1 OAMENII ANULUI XXX Un nou Rozan Are ceva deosebit o­­mul din faţa mea ? Nu. Ori nu văd eu ? In timp ce-mi vorbeşte, îi studiez faţa, miinile, o­­chii: om cinstit, om muncitor, OM. Cu mii­nile bătătorite, mari şi înăsprite. Faţa arsă de soare, asprită de vînt, brăzdată de cute timpu­rii. Doar ochii — al­baştri — îi joacă sprin­ţari, dindu-i un aer mu­calit. Ca şi surîsul de o fină autoironie ce-i za­ce uitat in colţul gurii. Vorbita de cite şi mai cite, numai despre ce mă interesează nu-mi spune nimic. Il las. Pri­­vindu-l, mă pomenesc întrebîndu mă din nou ce are deosebit omul a­­cesta? Îl întrerup, de­odată, cu întrebarea : — O normă de casare, plus o normă de repa­raţii capitale şi încă 70.000 km. atît are­­ au­­toremorca pe care o conduceţi ? Mă priveşte uimit cu obrajii împur­puraţi. — Da, îmi zice, şi parcă vrea să mă între­be ceva. Ştiu ce vrea şi nu-l las . — Şi cit face asta în km ? — Vreo 420.000. (De vreo 10 ori ecuatorul mă gîndesc). — Cum aţi reuşit - Aştept răspunsul care intirzie. O vreme pri­vește prin geamul ma­șinii, în tăcere, ia o cli­­pă şi şterge parbrizul, cu grijă, parcă mîngî­indu-l. Apoi îi aud vo­cea, obișnuită, fără iro­nie : — Foarte uşor. Mă uit, de data asta eu ne­dumerit. Cum naiba poate fi uşor să parcurgi cu o maşină o jumătate de milion de km fără să o trimiţi la fier vechi, fără reparaţii capitale, doar cu nişte revizii fă­cute la atelierul unită­ţii (cei drept, cu meş­teri excelenţi) ? — Foarte uşor, repe­tă, şi-i apare zimbetul acela puţin ironic, pu­ţin autoironic, adică „ceea ce trebuie să faci azi, să nu laşi pe mîine“. Iată adevărul, simplu, ca toate marile adevă­ruri : să nu laşi pe mîi­ne ceea ce trebuie să faci azi ! . . După o vreme il aud vorbind despre motoare, maca­rale şi alte asemenea, în timp ce eu caut, caut să-i surprind acel ceva deosebit, acel ceva de­finitoriu, esenţial pentru fiecare din noi. Il simt, dar nu-l pot atinge .. Dar ce-i asta ? Parcă vorbeşte despre el! E pentru prima dată de cind ne aflăm împreună că trece la lucruri mai personale. Ciulesc ure­chile. Notez : .. . o ştiu. o ştiu ca pe mine, pentru că de 22 de ani lucrez cu ea. Și ştiu suflarea — bolnavă sau sănătoasă — ca me­ii. MARC (Continuare in pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1894-4 pagini 30 bani Marţi, 2 aprilie 1974 Intr-un singur gind, comuniştii, toţi locuitorii judeţului Harghita, aduc omagiul lor Preşedintelui Republicii, tovarăşului lui NCOLAE CEAUŞESCU Alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în înalta funcţie de pre­şedinte al Republicii Socialiste România a provocat în inimile tuturor oamenilor muncii români şi maghiari din judeţul nostru sentimente de profundă şi vibrantă satisfacţie şi bucurie. Aceste înalte sentimente, la care se adaugă dragostea neţărmurită ce o poartă fiecare om al aces­tor meleaguri celui mai iubit fiu al poporului, nostru, celui ce şi-a în­chinat viaţa şi activitatea propăşirii şi înfloririi continue a României socialiste, asigurării păcii şi lărgirii cooperării între popoare sunt cuprinse în numeroasele telegrame trimise de oamenii muncii din judeţul nostru pe adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Parti­dului Comunist Român, primul preşedinte al Republicii Socialiste România. „Cu gînduri şi senti­mente curate şi pline de recunoştinţă faţă de Dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovară­şe Nicolae Ceauşescu — se spune în telegrama Comitetului orăşenesc de partid şi a Consiliu­lui popular al oraşului Miercurea-Ciuc — în numele comuniştilor, a tuturor oamenilor mun­cii­ români şi maghiari din oraşul nostru, ne exprimăm adînca satis­facţie şi nemăsurata bucurie pentru alegerea Dumneavoastră în înal­ta funcţie de preşedin­te al Republicii Socia­liste România. Fiind contemporanii unui ase­menea moment istoric din viaţa partidului şi statului nostru, dorim să ne îngăduiţi a vă u­­ra din toată inima mul­tă sănătate şi putere de muncă pentru a ne con­duce spre noi şi tot mai de seamă succese. Do­rim ca, şi cu acest pri­lej, să ne exprimăm re­cunoştinţa pentru neo­bosita activitate ce o desfăşuraţi în înfăptui­rea unei prestigioase politici interne şi ex­terne a României Socia­liste, asigurîndu-vă de totalul nostru ataşament faţă de cauza socialis­mului şi comun­sm a­ui“. In telegrama Consi­liului oamenilor mun­cii de naţionalitate ma­ghiară din judeţul Har­ghita se spune: „Permi­­teţi-ne ca, în numele oa­menilor muncii de na­ţionalitate maghiară din judeţul Harghita, să ex­primăm profunda noas­tră satisfacţie şi nemăr­ginitul entuziasm care ne-a­ cuprins în clipele istorice, de mare sărbă­toare din viaţa întregu­lui nostru popor, cînd aţi fost investit cu î­­nalta funcţie de pre­şedinte al Republicii Socialiste România. Cu acest prilej, dorim să dăm glas mulţumirii noastre, a tuturora pen­tru grija părintească ce o purtaţi pentru ca toţi fi­ii patriei, fără deosebi­re de naţionalitate, să se poată afirma din plin în toate domeniile de activitate. Cînd o înaltă apreciere politicii naţionale marxist-leni­­niste a partidului şi statului, în numele oa­menilor muncii de na­ţionalitate maghiară din judeţul Harghita, ne angajăm să contribuim, cu toată energia noas­tră la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră comună, să cultivăm cu consecven­ţă nobilul sentiment al prieteniei şi frăţiei în­tre oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi din ţara noastră" „Toţi comuniştii, lo­cuitorii oraşului Gheor­­gheni — se spune în te­legrama Comitetului o­­răşenesc de partid şi a Consiliului popular al oraşului Gheorgheni — dau o înaltă preţuire activităţii pe care o desfăşuraţi. meritelor Dumneavoastră remar­cabile în lupta pentru eliberarea socială şi naţională a poporului român, abnegaţiei şi e­­nergiei cu care slujiţi interesele vitale ale naţiunii noastre socia­liste, cu care militaţi pentru făurirea societă­ţii socialiste multilate­ral dezvoltate în scum­pa noastră patrie, pen­tru cauza socialismului şi păcii în lume. Lo­cuitorii oraşului nostru, strîns uniţi în jurul par­tidului, vă asigură, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vor de­pune toate eforturile ,pentru înfăptuirea mă­reţelor idealuri ale po­porului nostru, dorindu­­vă noi succese în func­ţia în care aţi fost ales, în munca pe care o desfăşuraţi, pentru pro­păşirea României socia­liste şi fericirea poporu­lui nostru, pentru tri­umful ideilor socialis­mului şi păcii în în­treaga lume“. Pe adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pri­mul bărbat al ţării, o­­mul care şi-a cucerit un loc de mare cinstire în inimile tuturor membri­lor naţiunii noastre — au fost expediate mul­te telegrame semnate de către oamenii '­un­cii din industrie şi a­­gricultura judeţ­ul­ui, chintesenţă a dragostei ce o poartă colectivele de muncă secretarului general al partidului, preşedintelui Republicii Socialiste România. „Colectivul de muncă al Întreprinderii „Teh­­noutilaj“ din municipiul Odorheiu Secuiesc “ se spune în telegrama semnată de Comitetul de partid, Comitetul oamenilor muncii, Co­mitetul sindicatului și Comitetul U.T.C. de la întreprinderea odorhe­­iană — a luat cunoş­tinţă cu profund entu­ziasm de alegerea Dum­neavoastră, prin voinţa întregului popor, în înalta şi responsabila funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste Ro­mânia. Permiteţi-ne să vă adresăm, cu toată căldura inimilor noas­­tre, urarea : „Să trăiţi la mulţi ani pentru bi­nele poporului nostru !“. Intr-o telegramă a altui colectiv de mun­că, cel al Filaturii de lină pieptănată din Miercurea-Ciuc se spu­ne printre altele : ,,De numele Dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, sunt legate toate realizările noas­tre, progresul rapid şi multilateral al ţării, creşterea considerabilă a prestigiului internaţio­nal al României. De a­­ceea votul deputaţilor Marii Adunări Naţio­nale privind alegerea Dumneavoastră ca pre­şedinte al Republicii Socialiste România este votul nostru, al tuturor, al întregului popor. Ne mîndrim că sîntem fiii poporului român, care are un asemenea con­ducător cum sînteţi Dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Cea­uşescu“. „In clipa de rezo­nanţă istorică cînd aţi fost ales preşedinte al Republicii Socialiste Ro­mânia — se spune în telegrama colectivului de muncă al întreprin­derii de prelucrare a lemnului din Gheor­gheni — ne îndreptăm gîndurile şi întreaga noastră recunoştinţă spre cel care, in frun­tea partidului, a ţării, a poporului, se dăru­ieşte, cu toată pricepe­rea şi puterea sa, ■ cau­zei nobile a făuririi so­cietăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, cau­zei păcii şi înţelegerii în lume. Vă dorim ca în această înaltă func­ţie să obţineţi, în frun­tea partidului şi poporu­lui nostru, noi şi în­semnate victorii în ope­ra de înflorire continuă a patriei noastre scum­pe — Republica Socia­listă România“. ■ *W»1 Pe raza ocoalelor sil­vice Miercurea-Ciuc, Brădeşti şi Odorheiu Se­cuiesc consemnăm o masivă participare a cetăţenilor la acţiunea de împădurire a celor peste 100 ha prevăzute pentru această primă­vară. Astăzi încep lucrările de modernizare la sec­ţia din Odorheiu Secu­iesc a întreprinderii ju­deţene de morărit şi panificaţie, în final aici va fi dat în folosinţă un nou cuptor tunel, iar valoarea totală a lucră­rilor depăşeşte 150.000 Iei. La Filiaşi, în cadrul lucrărilor de moderniza­re a drumurilor comuna­le, sîmbătă s-a dat în folosinţă un nou pod din beton. La Bălan s-a dat în folosinţă un nou centru de primire-predare pen­tru curăţat şi boiangerie aparţinînd Cooperativei „Arta Harghitei“. De la întreprinderea judeţeană de legume şi fructe sîntem anunţaţi că azi şi miine, în uni­tăţile specializate din reşedinţa judeţului, vor fi puse în vinzare noi cantităţi de legume de sezon : 1000 bucăţi gu­­lioare, 2000 kg spanac, 1000 kg salată, 500 kg castraveţi seră, 10.000 bucăţi ardei iute. Biroul de turism al O.J.T. Harghita organi­zează mîine o excursie cu autocarul la Casa memorială Benedek Elek din localitatea Bățani, județul Covasna. Actualitatea Constituirea Combinatului de exploatare şi prelucrare a lemnului Topliţa Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri, sîmbătă, 30 martie 1974, a avut Ioc constituirea Combinatului de exploatare şi prelucrare a lem­nului Topliţa, formă de organizare adoptată în scopul perfecţionării conducerii şi activităţii unităţilor forestiere de exploatare şi prelucrare a lemnului din oraşul Topliţa şi împrejurimi. Combinatul nou înfiinţat cuprinde : fabrica de mobilă, fabrica de industrializare a lemnului, secţia de P.A.L. şi sectorul de exploatare a lemnului — toate din Topliţa, Uni­tatea de prelucrare a lemnului Gălăuţaş, sectorul de industrializare a lemnului Hodoşa şi sectorul de exploatare a lemnului Capii Corbului. Combinatul topliţean este unul dintre cele mai mari din ţară, atît ca număr de unităţi componente, cit şi ca volum al producției realizate. in ziarul de azi • Sport. (Pag. 2) • Breviar cultural • Dialog despre dezvoltarea în­­văţămîntului în judeţul Harghita • Note (pag. 3) • Săptămina cul­­tural-artistică • Orizont interna­­ţional. (pag. 4). Aceasta e activitatea noastră... Colectivul de muncă de la Secţia de indus­trializare a­­lemnului din Sîndominicic este ferm hotărît ca în anul celei de­ a XXX-a aniversări a eliberării patriei noas­tre şi al Congre­sului al XI-lea al P.C.R. să-şi depăşească propriile angajamente, să ridice eficienţa între­gii activităţi la un înalt nivel. Finele primului tri­mestru al acestui an a marcat realiza­rea unui spor al producţiei globale în va­loare de 1.600.000 lei, concretizată în 200 mc cherestea de răşinoase şi un însemnat volum de producţie nenominaliza­tă, depăşindu-se în fe­lul acesta angajamentul anual. Atenţia noastră s-a îndreptat în special spre mărirea eficacităţii muncii, spre creşterea productivităţii şi dimi­nuarea consumurilor specifice. Prin diversele măsuri de organizare a muncii s-au înregistrat în pri­mele trei luni ale a-Tehn. GIDRO Géza, secretarul organizației de partid de la S.I.L. Sîndominic (Continuare in pag. a 3-a) Localităţile noastre mai frumoase, mai bine gospodărite! întrecerea patriotică pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea locali­tăţilor — organizată şi condusă de consiliile populare — se desfăşoară cu tot mai mult avînt. Duminică, 31 martie, în toate localităţile urbane şi rurale s-au desfăşurat importante acţiuni de muncă patriotică sub lozinca „Localitatea noastră tot mai frumoasă, mai bine gospodărită", la care au participat — în frunte cu deputaţii — mii şi mii de oameni din oraşele şi satele judeţului. Consemnăm, în numărul nostru de azi, cîteva dintre succesele acestei acţiuni cu caracter de masă, obţinute duminica trecută. Sub conducerea con­siliului popular munici­pal, în Odorheiu Secu­iesc se desfăşoară, în această primăvară, im­portante acţiuni pentru înfrumuseţarea localită­ţii. In cursul zilei de duminică, circa 550 de oameni au participat la construcţii de trotuare, la astuparea şanţurilor rămase după executa­rea canalizării, la ame­najarea spaţiilor şi zo­nelor verzi din cartiere­le de blocuri. In parcu­rile municipiului s-a desfăşurat o acţiune de curăţare, s-au săpat gropi pentru plantarea de arbori ornamentali. Un mare aport a a­­vut, în acţiunea de du­minică, tineretul oraşu­lui, evidenţiindu-se prin participarea numeroasă elevii Liceului „Dr. Pe­tru Groza“, Şcolii sani­tare, Liceului agricol, Şcolii profesionale şi altele. In cursul zilei de dumi­nică a avut loc şi in co­muna Tuşnad o vastă ac­ţiune ce a vizat curăţarea şi înfrumuseţarea localită­ţii. La chemarea consiliu­lui popular peste 200 de oameni au muncit cu spor la curăţarea şanţurilor şi podeţelor, la amenajarea împrejurimilor căminului cultural, şcolilor, a celor­lalte instituţii de interes co­munal. Alături de cei vîrst­­nici, la acţiunea de dumic­ni­că a participat un mare număr de pionieri şi şco­lari, ce au muncit cu în­sufleţire la amenajarea curţilor şi a spaţiilor verzi ale şcolilor din localitate. Accentul principal al muncii patriotice în comu­na Dăneşti este pus pe e­­fectuarea unor importante lucrări de desecări. In du­minica trecută, circa 170 de oameni din satul Mădă­raş au participat la aceas­tă acţiune săpînd şanţuri pe lungime de circa 1 km. Paralel cu aceasta, insă, s-a muncit şi la gospodă­rirea şi înfrumuseţarea co­munei. La Dăneşti, un ma­re număr de oameni au muncit la construcţia a două poduri din beton ar­mat, la curăţarea şanţuri­lor, parcurilor şi zonelor verzi. La Băile Tuşnad — o­­raşul-staţiune renumit prin frumuseţea parcu­rilor sale, prin farmecul împrejurimilor şi ospita­litatea oamenilor — în ultima duminică a lunii martie a avut loc o ac­ţiune de muncă patrioti­că ce a vizat curăţarea şi punerea la punct a zone­lor verzi şi de agrement ale localităţii. Circa 230 de oameni — salariaţi ai ai celorlalte uni­tăţi din oraş, precum şi e­­levi ai şcolii generale — au muncit la nivelarea terenului, la săparea ron­durilor în care se vor planta flori, la curăţarea spaţiilor verzi. în foto­grafia de alături vă re­dăm un aspect din a­­ceastă acţiune. „ Circa 350 de oameni din comuna Mugeni au­­ participat, duminică, la acţiuni menite a da o înfăţişare cit mai frumoasă localităţii. 120­0 de oameni din Beta au muncit la repararea şi­­ amenajarea drumului de interes comunal ce face legătura între localitatea de reşedinţă şi satul I respectiv transported şi împrăştiind circa 100­0 mc pietriş. In aceeaşi zi, în Mugeni şi în cele­­■ lalte sate aparţinătoare, s-a muncit la curăţarea­­ străzilor, a şanţurilor, la plantarea de arbori ot^, ■ namentali şi pomi, la reparaţia podurilor, pode-­­ ţelor şi gardurilor. îl Ditrăul, s-a evidenţiat, în cursul anului trecut, în întrecerea patriotică dintre localităţile rurale I ale judeţului nostru, cucerind locul trei pentru 17, rezultatele obţinute în domeniul gospodăririi şi în­ JJ frumuseţării. Cetăţenii comunei sînt hotărîţi să­­ amplifice acest succes, în cursul anului 1974, şi, în acest scop, participă cu însufleţire la acţiunile de muncă patriotică. Tovarăşul Csibi Boia, vice­­­l preşedinte al consiliului popular comunal, nu i-a co-­ municat că, duminica trecută, peste 150 de oa­meni au participat la acţiunile patriotice organi-D zate. In ziua respectivă au fost amenajate 4 ha parcuri şi zone verzi, au fost curățate șanțuri pe­­ o lungime însemnată, s-a muncit la alte lucrări de gospodărire și înfrumusețare. "­­ ­­i

Next