Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1944-1956)
1974-10-05 / nr. 1944
Anul VII., nr. 1944 — Pag. a 2-a /90 mm,IUSUBW HARGHITEI W DOCUMENTELE CONGRESULUI AL % ______________________________________________________________________________________ Dezvoltarea democraţiei socialiste - necesitatea făuririi societaţii socialiste multilateral dezvoltate şi trecerii spre comunism Potrivit concepţiei Partidului Comunist Român, continua adîncire a democraţiei reprezintă una dintre cerinţele fundamentale pentru consolidarea orînduirii socialiste şi valorificarea deplină a avantajelor acesteia. Necesitatea logică a dezvoltăriidemocraţiei socialiste rezultă din caracterul conştient al procesului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate care va asigura condiţiile necesare valorificării energiei maselor populare în slujba progresului general, cuprinzînd dezvoltarea democraţiei socialiste în cadrul direcţiilor principale de acţiuni, stabilite cu o extremă rigurozitate ştiinţifică de către proiectul de Program, partidul nostru promovează totodată forme şi metode originale de realizare a acestui deziderat. In acest context, se remarcă metoda dezvoltării democraţiei directe prin lărgirea şi perfecţionarea cadrului organizatoric de participare activă şi efectivă a oamenilor muncii la conducerea societăţii Originalitatea concepţiei promovate de partidul nostru în lărgirea democraţiei socialiste este ilustrată totodată şi de prevederile proiectului de Program, referitoare la creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste, al organizaţiilor de masă şi obşteşti în viaţa socială a ţării. Acestor organizaţii le revin atribuţii şi răspunderi tot mai importante în societatea noastră, ele avînd menirea să stimuleze aportul efectiv al celor mai largi mase de oameni ai muncii la elaborarea politicii partidului şi statului, la conducerea treburilor obşteşti. După cum se subliniază în Tezele C.C. al P.C.R. „toate organizaţiile de masă şi obşteşti vor trebui să acţioneze mai fartens pentru educaţia socialistă şi comunistă a membrilor lor, pentru mobilizarea şi unirea oamenilor muncii în activitatea consacrată îndeplinirii politicii partidului“. Aplicînd hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale din 1972, Comitetul judeţean de partid şi Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Harghita au luat o seamă de măsuri pentru perfecţionarea calului organizatoric de participare a oamenilor muncii la conducerea activităţilor locale, economice şi sociale, înfiinţarea comitetelor şi consiliilor oamenilor muncii în întreprinderi şi unităţi economice, ca organe colective de conducere, instituţionalizarea adunărilor generale, promovarea largă a principiului muncii şi conducerii colective la toate nivelurile, dezbaterea cu masele largi a celor mai importante legi şi hotărîri ce privesc dezvoltarea continuă a patriei şi a judeţului nostru, au contribuit din plin la lărgirea şi adîncirea democraţiei economice, muncitoreşti, a democraţiei socialiste, au asigurat condiţii pentru ca tot mai mulţi cetăţeni să ia parte la rezolvarea problemelor obşteşti. In preocuparea permanentă a conducerii judeţului a fost şi continuă să fie perfecţionarea formelor organizatorice instituite de legea de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. Cei peste 3200 deputaţi, judeţeni, din municipiu, oraşe şi comune, acţionînd în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, au adus în sesiuni şi adunări populare cerinţele şi propunerile cetăţenilor, iar cu ocazia dărilor de seamă ţinute periodic în faţa alegătorilor, i-au informat de modul în care au fost rezolvate propunerile şi sugestiile făcute precum şi despre hotărîrile de partid şi de stat adoptate cu privire la întărirea economică a localităţilor şi ridicarea nivelului de bunăstare a populaţiei. Comisiile permanente, formă organizatorică prin care deputaţii îşi îndeplinesc mandatul încredinţat de alegători, asigură, de asemeni, un larg cadru de dezvoltare şi adîncire a democraţiei socialiste. Deputaţii, în număr de peste 1980, care alcătuiesc comisiile permanente de pe lingă consiliile populare, cunoscînd nemijlocit problemele ce frămîntă populaţia, precum şi cerinţele de dezvoltare a localităţilor, sprijină comitetele executive ale consiliilor populare locale în rezolvarea multiplelor sarcini ce le revin. In cursul acestui an, pe baza constatărilor rezultate din controalele şi studiile efectuate, comisiile permanente au făcut valoroase propuneri cu privire la aplicarea prevederilor legii nr. 7 / 1971, referitoare la organizarea activităţilor economice pe lingă comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, precum şi a prevederilor legale şi ale Ordinului M.A.I.A.A. nr. 25/1971, care reglementează producerea şi gospodărirea resurselor de nutreţuri, în vederea creşterii şi îmbunătăţirii şeptelului de animale. Comisiile permanente pentru problemele financiare, planificare şi investiţii, au propus măsuri judicioase pentru realizarea obiectivelor planificate şi, ca urmare, Direcţia judeţeană de construcţii-montaj a realizat planul de investiţii în semestrul I, 1974. Comisiile permanente s-au preocupat şi de asistenţa medicală şi condiţiile de muncă asigurate muncitorilor din întreprinderile republicane, de industrie locală şi cooperatiste din judeţ, de problemele demografice ale judeţului nostru, de funcţionarea şi datarea atelierelor şcolare existente şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ şi au făcut propuneri pe baza cărora comitetele executive şi sesiunile consiliilor populare au adoptat o serie de măsuri menite să asigura, îmbunătăţirea continuă a acestor activităţi, conform cerinţelor reale ale populaţiei din judeţ. Ca efect al preocupării consecvente a partidului nostru pentru realizarea unei democraţii reale prin asigurarea în fapt a posibilităţilor de participare a poporului la conducerea societăţii, în proiectul de Program al partidului se prevede metoda organizării periodice de conferinţe — cu caracter naţional şi local — pentru dezbaterea largă cu masele populare a tuturor problemelor importante ale vieţii economice, politice, ştiinţifice, social-culturale. Conducerea judeţului nostru consideră că în etapa actuală esenţial este să se treacă pretutindeni la acţiuni practice pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a tuturor sarcinilor stabilite de partid şi, în primul rînd, a marelui obiectiv naţional : realizarea actualului cincinal înainte de termen. Aceasta impune ca în fiecare loc de muncă, în fiecare verigă a vieţii sociale, în fiecare unitate economică să se manifeste pasiune revoluţionară, autoexigenţă şi un înalt spirit de răspundere socială în realizarea obiectivelor care condiţionează dezvoltarea patriei noastre şi deschiderea drumului spre societatea comunistă. BERTALAN Alexandru, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Combativitate şi exigenţă Eveniment de importanţă majoră pentru comuniştii din Dăneşti, conferinţa pentru dare de seamă şi alegeri a comitetului comunal de partid a prilejuit o amplă, exigentă şi combativă analiză a activităţii desfăşurate, reliefarea şi adoptarea de noi măsuri care să conducă la realizarea exemplară a marilor sarcini ce stau în faţa tuturor oamenilor muncii de aici, în lumina ideilor din proiectele de documente ale apropiatului Congres al XI-lea al partidului. Examinînd în spirit critic şi autocritic atît rezultatele obţinute, cit şi neajunsurile semnalate în diferite domenii de activitate, darea de seamă, prezentată de Pongrácz Ladislau, secretarul comitetului comunal de partid, dar mai ales dezbaterile purtate, au subliniat că înfăptuirea luminoaselor perspective pentru dezvoltarea viitoare a comunei Dăneşti, presupune, înainte de toate, înlăturarea din stilul de muncă al comuniştilor al organizaţiei de partid, a tot ceea ce este vechi şi perimat, promovarea curajoasă a noului în toate compartimentele vieţii economice, sociale şi culturale. Astfel, insistînd asupra realizării prevederilor economico-financiare în cele două unităţi agricole cooperatiste existente în comuni — Dăneşti şi Mădăraş — numeroşi vorbitori, dintre care amintim pe Csutak Lajos, Kajtár Lukács, Cichi Aurel, Bálint Iosif, Biró Emeric şi alţii, au arătat că trebuie să crească influenţa comuniştilor acolo, unde se hotăreşte soarta producţiei agricole şi zootehnice. Bunăoară, scăderii exigenţei i se datorează nerealizarea principalilor indicatori de producţie din sectorul vegetal, semnalîndu-se rămîneri în urmă faţă de rezultatele prevăzute a fi obţinute la cultura griului, orzoaicei, inului şi a sfeclei de zahăr, în ambele cooperative agricole de producţie. Situaţia bună în care se află sectoarele zootehnice, privind posibilitatea realizării efectivelor de animale planificate şi obţinerea în acest an cu 150 litri lapte în plus de la fiecare vacă furajată, trebuie exploatată, de asemenea, cu maximă eficienţă, pentru a se solda cu venituri importante, respectiv cel puţin 200.000 lei în plus la unitatea din Dăneşti şi 136.000 lei pentru cea din Mădăraş. Propuneri şi soluţii judicioase pentru îmbunătăţirea activităţii secţiei de ceramică neagră, au fost făcute de comunistul Antal Ioachim. Punînd în dezbatere necesitatea îmbunătăţirii procesului instructiveducativ comuniştii Jördögh Imre şi Györgyicze Vilmos au subliniat posibilităţile existente pentru cuprinderea în învăţământul preşcolar a tuturor copiilor între vîrsta de 3—6 ani, înfiinţarea de noi ateliere şcolare în scopul sudării învăţămîntului teoretic cu cel practic, menit să pregătească elevii pentru viaţă, pentru muncă productivă. Propuneri importante au fost făcute şi în ceea ce priveşte vitalizarea vieţii culturale a comunei, creşterea rolului şi eficienţei învăţămîntului de partid, a întregului proces complex de formare a omului de tip nou, în spiritul eticii şi echităţii socialiste. Noul organ ales s-a angajat să intensifice activitatea organizaţiei de partid pentru ca aceasta să-şi exercite cu adevărat rolul de forţă politică conducătoare în viaţa comunei. I. D. KISS Spiritul de răspundere trebuie să se manifeste ca o permanenţă a activităţii Modul în care s-au desfăşurat lucrările conferinţei organizaţiei de partid din cadrul ÎJI, s-a impus atenţiei prin două aspecte deosebit de importante : în primul rînd prin faptul că din discuţii şi spiritul în care a fost întocmită darea de seamă a reieşit că toţi comuniştii de aici au studiat şi şi-au însuşit conţinutul proiectelor de documente ale celui de-al XI-lea Congres al partidului. In al doilea rînd prin hotărîrea ce s-a manifestat de a acţiona pentru ca activitatea întreprinderii să se ridice la nivelul exigenţelor impuse astăzi în construcţii-Orientate astfel, dezbaterile au urmărit mai puţin succesele obţinute — dintre care este suficient să amintim numai că pentru 25 din cele 29 obiective predate, întreprinderea a primit calificative de „excelent“ şi „foarte bine“ — şi s-a căutat cu precădere depistarea cauzelor care au dus la apariţia unor deficienţe în activitatea întreprinderii. E suficient să amintim că indicele de utilizare a fondului de timp pe 1974 este de numai 96,4 la sută, iar numărul absenţelor motivate şi nemotivate atinge ordinul miilor de ore. Iată, aşadar, o explicaţie a nerealizării unor obiective, a calităţii necorespunzătoare, a unor cheltuieli în plus. In spirit critic, darea de seamă sublinia că pentru toate aceste lipsuri sunt răspunzători în mod deosebit membrii de partid care s-au complăcut în această situaţie, tolerînd manifestări de indisciplină, tratînd cu indiferenţă abaterile ce au avut loc. — Aşa ceva, preciza comunistul Gavril Bontaş, nu trebuie să se mai întîmple. Spiritul documentelor de partid este clar pentru fiecare dintre noi, aşa că nu trebuie decît să-l punem în aplicare prin tot ceea ce facem. Şi avem obligaţia de a-l aplica pentru că sarcinile noastre, ale constructorilor, cunosc o amplificare deosebită. In această ordine de idei m-aş referi şi la staţia de betoane de funcţionarea căreia depinde „suflul“ întregului şantier. Utilajele de aici sunt bine apreciate, la fel şi cei care lucrează cu ele. Cu toate acestea cînd se defectează ceva nu se găseşte soluţia imediat, se pierde timp. Iar acesta înseamnă întîrziere în aprovizionarea locurilor de muncă cu beton, dereglarea ritmului de muncă, etc. De exemplu acum, la glisarea blocurilor-turn din centrul oraşului s-a organizat lucrul în mai multe schimburi, dar betonul care se aduce nu ajunge decît pentru un singur schimb. Aşa că în loc să cîştigăm în înaintarea lucrări, se pierde mai mult cu iluminatul pe timpul nopţii. Arcfalvi Béla a arătat că, „din păcate, lipsurile staţiei de betoane se conjugă armonios cu alte lipsuri, cum ar fi de exemplu, cele pricinuite de transport. La staţie programul începe la 6 pentru ca la ora 7, locurile unde se pune betonul în operă să fie aprovizionate. Dar maşinile care fac acest lucru sau ar trebui să-l facă, vin cu întîrziere, aducîndu-şi astfel şi ele partea de contribuţie la apariţia unor goluri în muncă". Csathó István, şeful staţiei de betoane, a recunoscut că activitatea acesteia nici după organizare nu s-a ridicat la nivelul cerut. Pe lingă cele semnalate, el a considerat că se impune ca principiul conducerii colective să fie o componentă efectivă a stilului de muncă. De asemenea, trebuie să se facă mai mult pentru ridicarea pregătirii profesionale a tuturor oamenilor. In felul acesta se poate mări randamentul dat de utilaje, acestea putînd fi exploatate în bune condiţii şi reparate urgent atunci cînd se defectează. Desigur că în centrul atenţiei a stat analiza modului în care organizaţia de partid a acţionat pentru a-şi îndeplini rolul conducător cu care este investită, aportul celorlalte organizaţii de masă şi obşteşti, care după cum se spunea, trebuie să fie mai exigente în munca lor şi să dovedească mai multă iniţiativă în organizarea unor acţiuni mobilizatoare. S-a accentuat, de asemenea, necesitatea introducerii unor modalităţi moderne de lucru, asimilarea unor procedee care să sporească eficienţa muncii. Condiţiile de muncă şi de locuit — problemele ridicate de faptul că mulţi muncitori fac naveta şi au la dispoziţie numai două autobuze din care ţinul este defect, iar altul în reparaţie capitală , precum şi alte aspecte ridicate, au stat la baza planului de măsuri prin care organul nou ales s-a angajat să perfecţioneze stilul de muncă şi activitatea organizaţiei de partid. L NETE