Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1975 (Anul 8, nr. 1983-1995)
1975-07-05 / nr. 1983
Anul VIII., nr. 1983 — Pag. a 2-a răspunzînd chemării partidului, toji oamenii Şi încredere pentru lichidarea urmărim Decret prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România * (Urmare din pag. 1) » imediate pentru efectuarea de lucrări în vederea scurgerii apelor și salvarea recoltei. Pe îndată ce se vor crea condiţii favorabile se va trece cu toate forţele la strînsul recoltei fiind obligatorie participarea tuturor locuitorilor de la sate, indiferent de domeniul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. ART. 6. — Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, celelalte ministere, organele locale ale puterii şi administraţiei de stat vor lua măsuri pentru redarea în cel mai scurt timp în circulaţie a drumurilor publice, căilor ferate şi podurilor deteriorate de inundaţii, precum şi pentru asigurarea funcţionării normale a liniilor electrice şi de telecomunicaţii care au suferit de pe urma inundaţiilor. ART. 7. — Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale ale puterii şi administraţiei de stat vor lua măsuri pentru aprovizionarea neîntreruptă a populaţiei cu produse alimentare, asigurînd folosirea şi repartizarea judicioasă a cantităţilor de mărfuri existente în stoc, de asemenea, vor luamăsurile necesare pentru asigurarea asistenţei medicale normale pentru populaţia din zonele afectate de inundaţii. ART. 8. — întreaga populaţie aptă de muncă este obligată să participe la toate acţiunile organizate pentru prevenirea şi combaterea urmărilor inundaţiilor. ART. 9. — Organele şi organizaţiile de partid vor acţiona cu toată energia şi fermitatea pentru mobilizarea organizaţiilor de stat şi obşteşti, a tuturor cetăţenilor la acţiunile de înlăturare a urmărilor inundaţiilor, la apărarea avutului obştesc şi la asigurarea desfăşurării normale a activităţii economicosociale. Organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist, sindicatele, organizaţiile de femei, organele şi organizaţiile Frontului Unităţii Socialiste, toate organizaţiile de masă se vor considera în stare de urgenţă şi vor acţiona cu toate forţele în conformitate cu dispoziţiile şi sarcinile ce le vor primi. ART. 10. — încălcarea dispoziţiilor privind aplicarea prevederilor prezentului decret atrage răspunderea penală, contravenţională, disciplinară sau materială, după caz, potrivit legii. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Republicii Socialiste România Acţiune unanimă (Urmare din pag. I) de pînă acum ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii au făcut să nu se înregistreze victime omeneşti şi, practic, nici efectivul de animale n-a suferit pierderi. .Răspunzînd chemării adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuturor cetăţenilor ţării şi în spiritul Decretului prezidenţial, toţi oamenii muncii din judeţul nostru, români şi maghiari, fără să-şi cruţe forţele, acţionează în aceste ore să lichideze cît mai repede urmările calamităţii, să aducă cît mai repede viaţa in făgaşul ei normal. Este datoria noastră elementară, umană, să îndeplinim cu cinste partea ce ne revine fiecăruia din marele efort al întregii ţări. Fermitatea noastră va da rezultate şi de această dată ! Munca creatoare, viaţa vor triumfa asupra forţelor distructive ! Redăm în continuare, secvenţe notate de reporterii noştri la faţa locului, din bătălia care se dă în aceste zile pentru înlăturarea cît mai grabnică a urmărilor inundaţiilor. Trei sectoare ale unui front După tăvălugul apelor a rămas doar nămolul pe o rază de jumătate de kilometru în jurul rîului. Griul, ieri încă galben ca aurul, porumbul fie un verde viu, azi sînt făcute una cu pămîntul de mîlul ce le-a acoperit. Străină şi înfiorătoare ne apare valea Tîrnavei. Pe drumuri, pe cîmpuri, rădăcini uriaşe de copaci, grinzi ce strigă parcă spre cer, coteţe de găini şi de iepuri, garduri dărîmate, gropi şi apă, apă cu vezi cu ochii, printre sălcii şi stîlpii de telegraf. Şi peste tot, prin grădini, pe zidurile caselor, pe pomi, o linie cenuşie, murdară, semnul cotei apei distrugătoare. Neiertător şi de netăgăduit arată că pînă aici a ajuns apa în noaptea trecută. La Mugeni şi la Lutiţa apa a depăşit cu 70 de centimetri nivelul din mai 1970. La Cristuru Secuiesc mai întii s-a revărsat pîrîul Goagiu. Şi aici nivelul apei a fost mai mare cu un metru şi jumătate decît în 1970, la podul de cale ferată ajungînd la o cotă de opt metri. Pînă şi în centrul oraşului stratul de apă avea 30 de centimetri. Spre seară şi-a revărsat apele şi Tîrnava, ducînd cu sine pînă şi podul de beton lung de 50 de metri. Case, terenuri agricole, patru fabrici au fost acoperite de 1 (Continuare în pag. a 3-a. Apele, într-o furie nestăvilită, s-au năpustit asupra localităților, ogoarelor, căilor de comunicație. Fabricile produc din nou In zorii zilei de joi, apele perfide au inundat fabricile Odorheiului Secuiesc. Şuvoaiele au pătruns, nestăvilite, în curţile fabricilor şi au inundat, apoi, halele de producţie. Apa tulbure, înaltă de o jumătate de metru a acoperit totul. A acoperit şi reţelele electrice. Doar fulgerele rupeau pentru cîteva secunde întunericul de smoală al nopţii în care stăpînea ploaia torenţială. Nu era timp de şovăială. Trebuia acţionat imediat. Rapid şi hotărît. Trebuia salvat tot ce se putea salva, trebuiau reduse la minimum pagubele. Şi de această dată au apărut pilde de fermitate muncitorească în lupta împotriva forţelor dezlănţuite ale naturii. Grija faţă de avutul lor — fabrica — eroismul ce sfidează pericolul, dovedite de comunişti, de toţi muncitorii, sunt singura explicaţie a faptului, că, la numai 24 de ore după retragerea apelor, în cele mai multe fabrici odorheiene, adevărat, la unele numai în anumite secţii, din nou a pornit munca productivă. Treceți prin largile hale ale întreprinderii de apă. Forfotă harnică în jurul maşinilor. Se face curat. Pentru că acesta e acum principalul. Să dispară urmele inundaţiei, mîlul, să fie puse în funcţiune maşinile scumpe. încă de vineri dimineaţa, în secţia de tors şi cea de preparaţie, producţia a pornit din plin. Sub supravegherea fetelor cu zîmbeteobosite, maşinile torc din fire, albeaţa rezistentă. De ieri după amiază a început să producă şi filatura şi, dacă nu s-au ivit greutăţi în asigurarea apei industriale, a pornit şi vopsitoria. Toţi cei care au avut posibilitatea, erau prezenţi în fabrică. Dintre navetişti, mulţi lipseau, pentru că podurile distruse au întrerupt circulaţia pe multe drumuri. Nu pentru mult timp însă, căci şi aici sînt oameni care depun eforturi să redea în folosinţă podurile, drumurile. László Gábor, Gálovics József, László Ernő — lucrători la întreţinere — sînt şi acum acolo, lîngă maşini. Au mult de lucru, dar vor face tot ce trebuie, chiar dacă vor prelungi ziua de lucru la 20 de ore. Viaţa nu se opreşte, în pofida tuturor greutăţilor. Iar aici, în fabrică, viaţa este munca. Tovarăşul Pakot Lajos, secretarul comitetului de pardia din întreprindere, evocă evenimentele nopţii de joi. Viitura n-a prins nepregătit colectivul. Oamenii au început din vreme punerea la adăpost a produselor finite sau semifinite care erau prin secţii. Cind au văzut că nu pot zăgăzui apele, au demontat motoarele aşezate la mică înălţime. Muncitoarele umblau în apă pînă la genunchi, cărînd pachete de cîte 20—30 kg. Mezei Klára şi Nagy Zita sînt numai două din cele cîteva sute. Nu poţi aminti nume •— spune directorul — poţi vorbi doar de faptele întregului colectiv de muncă. La întreprinderea vecină — Tehnoutilaj — întunericul nopţii a împiedicat doar pentru cîteva minute lucrările de salvare — remarca tovarăşul Borbély Gáspár, secretarul comitetului de partid de aici. Muncitori inventivi au procurat repede făclii şi la lumina acestora au continuat să pună la adăpost maşinile şi produsele ce puteau fi transportate. Fără nici un fel de dispoziţii „de sus“. Sub îndrumarea comuniştilor Hadnagy Sándor, Kolumbán Gábor, Máthé József şi a multor tovarăşi de ai lor, au salvat de la distrugere sau avariere însemnate Valori. Circa o sută de motoare au fost ridicate pe bancurile de lucru, iar vitrinele frigorifice, grele şi scumpe, au fost ridicate pe butuci pentru a împiedica apa să ajungă la motoarele lor. Dar greul a urmat abia joi dimineaţa. Au început, în ritm intens, lucrările de reinstalare a maşinilor şi utilajelor salvate. In ritm rapid, pentru ca pierderile din producţie să fie cît mai mici. Şapte strunguri au început să funcţioneze în aceeaşi după-amiază. Vineri, cu excepţia turnătoriei, toate secţiile erau, parţial în funcţiune. Colectivul, în frunte cu comuniştii, şi-a făcut din nou datoria. Formaţia de pompieri din oraş a muncit şi ea cu dăruire pentru evacuarea apei din incinta întreprinderii. Printre eroii lucrărilor de salvare şi de repunere în funcţiune sunt Nyiri József, Szalai Balázs, Józsa Pál, Bálint Dénes, János Gyula, Török Mihály. Cîţiva din cei mulţi. Paralel cu activitatea productivă, continuă, în trei schimburi, lucrările pentru punerea în funcţiune a întregii capacităţi a unităţii. Ceea ce se va realiza pînă luni, cu excepţia turnătoriei. Colectivul de muncă de la Tehnoutilaj şi-a îndeplinit de-acum sarcinile din actualul cincinal şi va încheia anul cu însemnate cantităţi de produse peste plan. Această voinţă fermă a lor nu poate fi înfrîntă de neaşteptata lovitură primită prin inundaţii. Munca continuă dîrz, greutăţile sunt învinse. La Fabrica de mobilă producţia a stagnat o zi şi jumătate, iar la Fabrica de confecţii maşinile n-au funcţionat joi înainte de amiază. Stagnări au fost şi la Fabrica mixtă de industrie locală şi la abator. Dar în toate aceste unităţi, vineri dimineaţa munca a intrat în ritm normal. Mulţumită acţiunii energice şi operative a organelor de partid şi de stat judeţene şi locale, în scurt timp viaţa municipiului a intrat în făgașul său obișnuit. Informaţia HARGHITEI