Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1975 (Anul 8, nr. 1996-2008)
1975-10-04 / nr. 1996
Anul VIII., nr. 1990 — Pag. a 2-a Să frînăm cursa pe drumul cheltuielilor inutile Rezultatele obţinute in unităţile economice din judeţul nostru de la începutul anului şi pînă în prezent oglindesc eforturile şi capacitatea organizatorică şi de angajare a oamenilor muncii harghiteni, conduşi de către organizaţiile de partid. Aşa se explică faptul că producţia globală industrială şi marfă obţinută pe 8 luni sunt cu 15,3 la sută, respectiv 17,2 la sută superioare perioadei corespondente din anul trecut. Aceste realizări se datoresc creşterii productivităţii muncii, care, la nivelul judeţului, a fost cu 8,6 la sută mai ridicată decit în primele 8 luni ale anului 1974. Rezultatele activităţii economice se reflectă în indicatorii financiari, respectiv în beneficiile realizate in intervalul amintit. Astfel, planul de beneficii, la unităţile cu cont curent deschis la Banca Naţională a fost depăşit cu 6 la sută, ceea ce constituie un aport substanţial la sporirea acumulărilor socialiste planificate. Rezultate meritorii au obţinut în acest sens I.J.I.L. Miercurea-Ciuc, C.E.P.L. Topliţa, I.F.E.T. Miercurea- Ciuc, I.U.P.S. Miercurea-Ciuc şi alte unităţi economice. Cu toate acestea, volumul imobilizărilor de mijloace circulante, sub diverse forme, arată că mai sunt încă multe rezerve de atras în circuitul economic curent. Aşa de pildă, la finele lunii august, pe ansamblul economiei judeţului se găseau inactive materii prime, materiale, produse finite, în valoare de peste 113 milioane lei, din care 84 milioane sub forma împrumuturilor restante și 29 milioane lei credite nerambursate în termen. In expresie procentuală, aceste imobilizări reprezintă aproape 12 la sută din totalul plasamentelor bancare, ceea ce exprimă o situaţie nesatisfăcătoare. Trebuie să vorbim de pe poziţia bunului gospodar că banul este trimis în economie să lucreze nu să producă neajunsuri întreprinderii. Aceasta depinde, însă, în totalitate, de optica celor care-l administrează. Ne vom referi numai la cîteva aspecte care au caracter de frecvenţă, de recidivă, pentru a încerca să contribuim la frînarea cursei pe drumul cheltuielilor inutile sau păgubitoare. Este cunoscută interdicţia de a lansa în fabricaţie produse fără desfacere asigurată prin contracte ferme sau comenzi. Măsura elaborată nu este facultativă și nici întîmplătoare, mai ales dacă avem în vedere că ciclul procesului productiv se încheie odată cu vînzarea și încasarea contravalorii produsului și nicidecum cu stocarea lui. De unde altfel bani pentru alte cicluri de producţie dacă ceea ce am fabricat depozităm în magazie ? Există în judeţ şi întreprinderi care încalcă acest imperativ, producîndu-se în felul acesta perturbaţii mari, cheltuieli inutile şi de prisos. Este cazul unităţilor din ramura de industrie uşoară care, în perioada scursă, au fabricat asemenea produse in valoare de aproape 16 milioane lei (echivalent cu producţia întreprinderii de confecţii din Odorheiu Secuiesc pe timp de patru luni). Cîteva exemple : la întreprinderea de confecţii Odorheiu Secuiesc — 18.000 cămăşi bărbăteşti, întreprinderea de apă din aceeaşi localitate — produse în valoare de 257.000 lei, la întreprinderea de stofe de mobilă din Gheorgheni valoarea produselor depăşeşte o jumătate de milion. Un alt exemplu de slabă preocupare pentru gospodărirea mijloacelor băneşti încredinţate îl constituie situaţia de la I.P.A.T. Miercurea-Ciuc. Pe primul semestru al anului, forul tutelar îi reduce planul de producţie cu 37 milioane lei în loc să ia măsuri hotărîte pentru aducerea întreprinderii pe „linia de plutire“. Ca urmare, în loc ca din activitatea realizată să se înregistreze un beneficiu, măcar în limita planului, la sfîrşitul perioadei unitatea economică înregistrează pierderi de milioane lei. La plata retribuţiilor conducerea fiind nevoită ca împreună cu delegaţii centralei industriale de resort, aproape lună de lună să fie nevoită să ceară băncii diverse soluţii pentru depăşirea impasului Deşi relativ nouă, întreprinderea s-a deprins de pe acuma cu neonorarea facturilor către furnizori. Volumul creditelor restante la această întreprindere, la 31 august a.c. reprezintă peste 40 la sută din totalul împrumuturilor, iar în cadrul cheltuielilor neeconomicoase ponderea dobînzilor penalizatoare depășește 90 la sută. Considerăm că întreprinderea nu a fost sprijinită îndeajuns din partea centralei industriale, iar conducerea administrativă nu dovedeşte deplin interes pentru problemele financiare. Aprecierea este valabilă şi pentru alte unităţi economice asupra cărora vom reveni. O altă cale a cheltuielilor inutile este cea a refuzurilor, care au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu mai mult de 80 la sută. Cazuri frecvente de refuzuri în valori mari se întîlnesc la I.M. Harghita, întreprinderea de filatură a linii pieptănate Miercurea-Ciuc, întreprinderea de confecţii şi I.U.P.S. din aceeaşi localitate, I.P.T. Gheorgheni şi altele. In aceste condiţii imobilizările conduc la încetinirea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante necesare circuitului normal, şi o dată cu acestea la folosirea unor surse pe seama creditului bancar, mult mai mari decit cele planificate la fiecare început de trimestru. Efectul unor acţiuni nefiltrate suficient prin optica economisirii, determină cheltuieli sporite, dar nu în măsură egală cu creșterea beneficiilor. Pînă la 31 august a.c. din motivele arătate s-au înregistrat la nivel de județ cheltuieli neeconomicoase echivalente cu activitatea unei întreprinderi de mărime medie pe durata unui semestru. Conducerea de partid şi de stat a atras în repetate rînduri atenţia asupra necesităţii de utilizare cu spirit gospodăresc a patrimoniului obştesc, de evitare cu desăvîrşire a oricărei risipe. Desigur, unităţile noastre au înţeles în bună măsură această cerinţă, insă trebuie ştiut că acele cheltuieli care nu justifică în mod corespunzător un plus de producţie, respectiv nu sunt economicoase, nu pot fi suportate de stat ci imputate celor din dispoziţia sau din vina cărora au fost efectuate. Mărimea lor, faţă de anul precedent (creşterea) atestă şi faptul că nu se aplică în mod riguros legea controlului financiar preventiv. Organele de control, venind în sprijinul permanent al unităţilor, vor trebui să manifeste mai multă exigenţă în această direcţie, fiind ferme atunci cînd se constată abateri de la normele generale ale planificării economico financiare. Gh. I. PAŞCANU, directorul sucursalei judeţene Harghita a Băncii Naţionale a R.S. România „Toamna" cincinalului (Urmare din pag. 1) Miercurea-Ciuc, întreprinderile de tricotaje din Topliţa şi Miercurea-Ciuc, Filaturile din Gheorgheni şi Miercurea- Ciuc), care au considerabile rămâneri în urmă faţă de plan , nu, fiindcă există o gamă largă de sortimente la care, de asemeni, se consemnează restanţe faţă de sarcinile de plan ; nu, fiindcă există însemnate rezerve în folosirea capacităţilor de producţie, creşterea productivităţii muncii în reducerea cheltuielilor de producţie, rezerve de domeniul calităţii activităţii, eficienţei muncii Menţionăm că nu deficienţele sunt ceea ce caracterizează activitatea noastră, a harghitenilor, categoric nu, şi tocmai de aceea, în perioada ultimului trimestru se impun măsuri energice, cuprinzătoare şi la obiect. Este în interesul bunului mers al economiei, în interesul tuturor oamenilor munci, ca producţia industrială să se obţină într-un volum cit mai mare, de o calitate cît mai bună, continuu modernizată şi la un preţ de cost cît mai scăzut. De aici necesitatea ca organizaţiile de partid, comitetele oamenilor muncii să acţioneze perseverent pentru ca fiecare întreprindere să-şi realizeze planul la toţi indicatorii, în rezultatele pe judeţ „compensările“ să nu mai aibă efect. Trebuie, de asemeni, manifestată multă grijă pentru modul cum se desfăşoară activitatea pe şantierele de construcţii ale obiectivelor productive şi social-culturale. Linia şi sarcinile politicoeconomice ale partidului nostru, ale celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. sunt clare şi vii în conştiinţa tuturor. De aceea, toţi şi tot timpul trebuie să participăm cu toată capacitatea şi răspunderea, ce o incumbă realizarea sarcinilor pe anul 1975 — graniţă între două cincinale, platformă de lansare spre noi succese — pentru ordine şi disciplină în realizarea exemplară a planului la toţi indicatorii. Preocupări și rezultate * Lucrătorii întreprinderii „Tehnoutilaj“ din Odorheiu Secuiesc au reuşit, pe perioada scursă de la începutul anului, să livreze suplimentar 141 tone maşini şi utilaje pentru industria alimentară. De remarcat că toată această cantitate de produse, realizate peste prevederile sarcinilor de producție, s-a bucurat de buna apreciere a beneficiarilor. Raportează producătorii de mobilă Prin buna organizare a proceselor de producţie, prin creşterea considerabilă a productivităţii muncii, muncitorii unităţilor producătoare de mobilă de la I.J.I.L. Harghita şi-au depăşit sarcinile de plan pe primele 9 luni ale acestui an cu produse a căror valoare depășesc 3,3 milioane lei. . Autoutilarea a producţiei La întreprinderea de stofe de mobilă şi ţesături tehnice din Gheorgheni există mulţi oameni vrednici; tinerii specialişti de aici sunt autorii mai multor studii tehnice care au dus şi continuă să ducă la reducerea importurilor, a efortului fizic, la creşterea productivităţii muncii. „■— Problema realizării de către noi a pieselor de schimb — ne spune Márton Ladislau, inginerul-şef al întreprinderii — ne-a frămîntat mult. Este adevărat că aveam un plan privind importul acestora, dar ne costa destul de mult şi, apoi, mai şi stagnau maşinile în aşteptarea lor. Ori noi, muncitori harnici şi pricepuţi aveam, specialişti tineri, bine pregătiţi şi dornici de afirmare, de asemenea, aşa că ne rămăsese doar să ne apucăm de lucru“. Ce s-a realizat în această întreprindere în activitatea de asimilare a pieselor de schimb cum au fost aplicate şi la ce au condus măsurile iniţiate în această direcţie ? Pentru început s-au desenat, în colaborare cu un atelier de proiectări din Iaşi, toate piesele ce urmau a se confecţiona în atelierul propriu. Apoi, într-o primă etapă, s-au executat modelele pentru piesele de mare uzură, s-a luat legătura cu turnătoria I.P.T. Gheorgheni pentru turnarea lor conform prototipurilor executate. S-a ajuns astfel ca în momentul de faţă să se realizeze în propriul atelier acele pentru ţesut, suporţii pentru aceste ace, greiferele pentru maşinile de canetat, mesele pentru maşinile de ţesut cu ace şi camere pentru aceste maşini — toate acestea importate pînă acum. Ce reprezintă pentru ţesătoria din Gheorgheni aceste asimilări de piese ? Economii anuale de circa 10.000 lei-valută, devize libere, reducerea costurilor de producţie. •Autoutilarea, asimilarea a tot mai multe piese de schimb, aplicarea studiilor tehnice stă în continuare în atenţia specialiştilor întreprinderii. Prin autoutilare s-a confecţionat de curînd o maşină de injectat piese din material plastic, concomitent cu executarea matriţelor acestor piese. Realizarea acestei maşini va consemna anual economii la consumul de materiale de circa 30.000 lei-valută. Alături de inginerul Márton Ladislau, comuniştii Imecs Ladislau — inginer, Bajko Emeric — maistru de atelier, muncitorii Laczko Árpád, Győrfi Sándor şi mulţi alţii depun strădanii permanente pentru înnoirea producţiei, pentru materializarea prevederilor planului de măsuri ce vizează reducerea importurilor. Astfel, se lucrează în aceste zile la asimilarea grefiarelor pentru maşinile de ti a echipamentului electronic (se vor realiza anual economii de 25.000 lei-valută), a altor 120 de repere și piese. Se întreprinde totul ca pînă la finele acestui an să se elimine integral importul pieselor de schimb. Insumînd economiile înregistrate de muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii de stofe de mobilă şi ţesături tehnice din Gheorgheni, constatăm că de la începutul anului, valoarea acestora se apropie de 700.000 lei. Poate cifra nu pare mare, dar începutul este plin de promisiuni, mai ales că planul de perspectivă prevedeasimilarea în continuare de alte zeci şi zeci de repere. Lucrătorii ţesătoriei din Gheorgheni sînt hotărîţi — după cite ne spunea secretarul comitetului de partid — Balázs Vilhelm — să adauge acestor succese în acţiunea de autoutilare altele şi mai importante. Este de fapt un angajament ferm de a depune întreaga lor capacitate şi energie pentru a încheia anul economic 1975 cu rezultate cît mai bune, pregătind în acelaşi timp, condiţii optime pentru producţia anului viitor, astfel ca toate compartimentele întreprinderii să-şi poată desfăşura activitatea în mod ritmic cu cheltuieli cît mai reduse şi la cote de eficienţă cît mai înalte. Anton BORŞ — mijloc de modernizare şi de sporire a eficienţei Un nou tronson de cale ferată electrificata Zilele acestea se execută ultimele finisări şi se face verificarea în vederea punerii în funcţiune a liniei electrificate pe distanţa Miercurea-Ciuc — Ciceu. E primul tronson de cale ferată pe distanţa Braşov — Ciceu, care urmează să fie pusă în următoarele zile sub tensiune, urmînd ca în viitorul apropiat întregul traseu dintre cele două noduri de cale ferată să poată fi străbătut de trenuri electrice. Acest succes se adaugă electrificării liniilor Ciceu — Adjud şi Ciceu — Deda, şi va contribui mult la îmbunătăţirea circulaţiei feroviare în această parte a ţării. Informaţia HARGHITEI