Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1975 (Anul 8, nr. 1996-2008)

1975-10-04 / nr. 1996

Anul VIII., nr. 1990 — Pag. a 2-a Să frînăm cursa pe drumul cheltuielilor inutile Rezultatele obţinute in unităţile eco­nomice din judeţul nostru de la în­ceputul anului şi pînă în prezent o­­glindesc eforturile şi capacitatea orga­nizatorică şi de angajare a oamenilor muncii harghiteni, conduşi de către organizaţiile de partid. Aşa se explică faptul că producţia globală industria­lă şi marfă obţinută pe 8 luni sunt cu 15,3 la sută, respectiv 17,2 la sută su­perioare perioadei corespondente din anul trecut. Aceste realizări se dato­­resc creşterii productivităţii muncii, care, la nivelul judeţului, a fost cu 8,6 la sută mai ridicată decit în pri­mele 8 luni ale anului 1974. Rezultate­le activităţii economice se reflectă în indicatorii financiari, respectiv în be­neficiile realizate in intervalul amintit. Astfel, planul de beneficii, la unităţile cu cont curent deschis la Banca Naţio­nală a fost depăşit cu 6 la sută, ceea ce constituie un aport substanţial la sporirea acumulărilor socialiste planifi­cate. Rezultate meritorii au obţinut în acest sens I.J.I.L. Miercurea-Ciuc, C.E.P.L. Topliţa, I.F.E.T. Miercurea- Ciuc, I.U.P.S. Miercurea-Ciuc şi alte unităţi economice. Cu toate acestea, volumul imobiliză­rilor de mijloace circulante, sub diver­se forme, arată că mai sunt încă multe rezerve de atras în circuitul economic curent. Aşa de pildă, la finele lunii august, pe ansamblul economiei jude­ţului se găseau inactive materii prime, materiale, produse finite, în valoare de peste 113 milioane lei, din care 84 mi­lioane sub forma împrumuturilor res­tante și 29 milioane lei credite neram­bursate în termen. In expresie procen­tuală, aceste imobilizări reprezintă a­proape 12 la sută din totalul plasa­mentelor bancare, ceea ce exprimă o situaţie nesatisfăcătoare. Trebuie să vorbim de pe poziţia bunului gospo­dar că banul este trimis în economie să lucreze nu să producă neajunsuri întreprinderii. Aceasta depinde, însă, în totalitate, de optica celor care-l ad­ministrează. Ne vom referi numai la cîteva aspecte care au caracter de frecvenţă, de recidivă, pentru a încer­ca­ să contribuim la frînarea cursei pe drumul cheltuielilor inutile sau păgubitoare. Este cunoscută interdicţia de a lan­sa în fabricaţie produse fără desfacere asigurată prin contracte ferme sau co­menzi. Măsura elaborată nu este facul­tativă și nici întîmplătoare, mai ales dacă avem în vedere că ciclul proce­sului productiv se încheie odată cu vînzarea și încasarea contravalorii pro­dusului și nicidecum cu stocarea lui. De unde altfel bani pentru alte cicluri de producţie dacă ceea ce am fabricat depozităm în magazie ? Există în judeţ şi întreprinderi care încalcă acest imperativ, producîndu-se în felul acesta perturbaţii mari, chel­tuieli inutile şi de prisos. Este cazul unităţilor din ramura de industrie u­­şoară care, în perioada scursă, au fa­bricat asemenea produse in valoare de aproape 16 milioane lei (echivalent cu producţia întreprinderii de confecţii din Odorheiu Secuiesc pe timp de pa­tru luni). Cîteva exemple : la între­prinderea de confecţii Odorheiu Secu­iesc — 18.000 cămăşi bărbăteşti, între­prinderea de apă din aceeaşi localitate — produse în valoare de 257.000 lei, la întreprinderea de stofe de mobilă din Gheorgheni valoarea produselor depăşeşte o jumătate de milion. Un alt exemplu de slabă preocupare pentru gospodărirea mijloacelor băneşti încre­­dinţate îl constituie situaţia de la I.P.A.T. Miercurea-Ciuc. Pe primul se­mestru al anului, forul tutelar îi re­duce planul de producţie cu 37 milioa­ne lei în loc să ia măsuri hotărîte pentru aducerea întreprinderii pe „li­nia de plutire“. Ca urmare, în loc ca din activitatea realizată să se înregis­treze un beneficiu, măcar în limita planului, la sfîrşitul perioadei unitatea economică înregistrează pierderi de milioane lei. La plata retribuţiilor conducerea fiind nevoită ca împreună cu delegaţii centralei industriale de resort, aproape lună de lună să fie nevoită să ceară băncii diverse soluţii pentru depăşirea impasului Deşi rela­tiv nouă, întreprinderea s-a deprins de pe acuma cu neonorarea facturilor către furnizori. Volumul creditelor restante la această întreprindere, la 31 august a.c. reprezintă peste 40 la sută din totalul împrumuturilor, iar în cadrul cheltuielilor neeconomicoase ponderea dobînzilor penalizatoare de­pășește 90 la sută. Considerăm că în­treprinderea nu a fost sprijinită în­deajuns din partea centralei industria­le, iar conducerea administrativă nu dovedeşte deplin interes pentru proble­mele financiare. Aprecierea este vala­bilă şi pentru alte unităţi economice asupra cărora vom reveni. O altă cale a cheltuielilor inutile este cea a refuzurilor, care au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu mai mult de 80 la sută. Cazuri frec­vente de refuzuri în valori mari se întîlnesc la I.M. Harghita, întreprin­derea de filatură a linii pieptănate Miercurea-Ciuc, întreprinderea de con­fecţii şi I.U.P.S. din aceeaşi localitate, I.P.T. Gheorgheni şi altele. In aceste condiţii imobilizările conduc la înceti­nirea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante necesare circuitului normal, şi o dată cu acestea la folosirea unor surse pe seama creditului bancar, mult mai mari decit cele planificate la fie­care început de trimestru. Efectul unor acţiuni nefiltrate sufi­cient prin optica economisirii, determi­nă cheltuieli sporite, dar nu în măsu­ră egală cu creșterea beneficiilor. Pînă la 31 august a.c. din motivele arătate s-au înregistrat la nivel de județ chel­tuieli neeconomicoase echivalente cu activitatea unei întreprinderi de mări­me medie pe durata unui semestru. Conducerea de partid şi de stat a a­­tras în repetate rînduri atenţia asupra necesităţii de utilizare cu spirit gospo­dăresc a patrimoniului obştesc, de evi­tare cu desăvîrşire a oricărei risipe. Desigur, unităţile noastre au înţeles în bună măsură această cerinţă, insă tre­buie ştiut că acele cheltuieli care nu justifică în mod corespunzător un plus de producţie, respectiv nu sunt econo­micoase, nu pot fi suportate de stat ci imputate celor din dispoziţia sau din vina cărora au fost efectuate. Mărimea lor, faţă de anul precedent (creşterea) atestă şi faptul că nu se aplică în mod riguros legea controlului financiar preventiv. Organele de control, venind în spri­jinul permanent al unităţilor, vor tre­bui să manifeste mai multă exigenţă în această direcţie, fiind ferme atunci cînd se constată abateri de la normele generale ale planificării economico financiare. Gh. I. PAŞCANU, directorul sucursalei judeţene Harghita a Băncii Naţionale a R.S. România „Toamna" cincinalului (Urmare din pag. 1) Miercurea-Ciuc, întreprinderi­le de tricotaje din Topliţa şi Miercurea-Ciuc, Filaturile din Gheorgheni şi Miercurea- Ciuc), care au considerabile rămâneri în urmă faţă de plan , nu, fiindcă există o ga­mă largă de sortimente la ca­re, de asemeni, se consemnea­ză restanţe faţă de sarcinile de plan ; nu, fiindcă există în­semnate rezerve în folosirea capacităţilor de producţie, creşterea productivităţii mun­cii în reducerea cheltuielilor de producţie, rezerve de do­meniul calităţii activităţii, efi­cienţei muncii Menţionăm că nu deficien­ţele sunt ceea ce caracterizea­ză activitatea noastră, a har­­ghitenilor, categoric nu, şi tocmai de aceea, în perioada ultimului trimestru se impun măsuri energice, cuprinzătoare şi la obiect. Este în interesul bunului mers al economiei, în intere­sul tuturor oamenilor munci, ca producţia industrială să se obţină într-un volum cit mai mare, de o calitate cît mai bună, continuu modernizată şi la un preţ de cost cît mai scă­zut. De aici necesitatea ca or­ganizaţiile de partid, comite­tele oamenilor muncii să ac­ţioneze perseverent pentru ca fiecare întreprindere să-şi realizeze planul la toţi indi­catorii, în rezultatele pe judeţ „compensările“ să nu mai ai­bă efect. Trebuie, de asemeni, mani­festată multă grijă pentru modul cum se desfăşoară ac­tivitatea pe şantierele de con­strucţii ale obiectivelor pro­ductive şi social-culturale. Linia şi sarcinile politico­­economice ale partidului nos­tru, ale celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. sunt clare şi vii în conştiinţa tuturor. De aceea, toţi şi tot timpul tre­buie să participăm cu toată capacitatea şi răspunderea, ce o incumbă realizarea sarcini­lor pe anul 1975 — graniţă în­tre două cincinale, platformă de lansare spre noi succese — pentru ordine şi disciplină în realizarea exemplară a planu­lui la toţi indicatorii. Preocupări și rezultate * Lucrătorii întreprinderii „Tehnoutilaj“ din Odorheiu Secuiesc au reuşit, pe perioa­da scursă de la începutul a­­nului, să livreze suplimentar 141 tone maşini şi utilaje pentru industria alimentară. De remarcat că toată această cantitate de produse, realizate peste prevederile sarcinilor de producție, s-a bucurat de bu­na apreciere a beneficiarilor. Raportează producătorii de mobilă Prin buna organizare a pro­ceselor de producţie, prin creşterea considerabilă a pro­ductivităţii muncii, muncitorii unităţilor producătoare de mobilă de la I.J.I.L. Harghita şi-au depăşit sarcinile de plan pe primele 9 luni ale acestui an cu produse a căror valoare depășesc 3,3 milioane lei. . Autoutilarea a producţiei La întreprinderea de stofe de mobilă şi ţesături tehnice din Gheorgheni există mulţi oameni vrednici; tinerii spe­cialişti de aici sunt autorii mai multor studii tehnice ca­re au dus şi continuă să ducă la reducerea importurilor, a efortului fizic, la creşterea productivităţii muncii. „■— Problema realizării de către noi a pieselor de schimb — ne spune Márton Ladislau, inginerul-şef al întreprinderii — ne-a frămîntat mult. Este adevărat că aveam un plan privind importul acestora, dar ne costa destul de mult şi, apoi, mai şi stagnau maşinile în aşteptarea lor. Ori noi, muncitori harnici şi pricepuţi aveam, specialişti tineri, bine pregătiţi şi dornici de afirma­re, de asemenea, aşa că ne rămăsese doar să ne apucăm de lucru“. Ce s-a realizat în această întreprindere în activitatea de asimilare a pieselor de schimb cum au fost aplicate şi la ce au condus măsurile iniţiate în această direcţie ? Pentru început s-au desenat, în cola­borare cu un atelier de pro­iectări din Iaşi, toate piesele ce urmau a se confecţiona în atelierul propriu. Apoi, într-o primă etapă, s-au executat modelele pentru piesele de mare uzură, s-a luat legătura cu turnătoria I.P.T. Gheor­gheni pentru turnarea lor conform prototipurilor execu­tate. S-a ajuns astfel ca în momentul de faţă să se reali­zeze în propriul atelier acele pentru ţesut, suporţii pentru aceste ace, greiferele pentru maşinile de canetat, mesele pentru maşinile de ţesut cu ace şi camere pentru aceste maşini — toate acestea impor­tate pînă acum. Ce reprezintă pentru ţesătoria din Gheor­gheni aceste asimilări de pie­se ? Economii anuale de cir­ca 10.000 lei-valută, devize li­bere, reducerea costurilor de producţie. •Autoutilarea, asimilarea a tot mai multe piese de schimb, aplicarea studiilor tehnice stă în continuare în atenţia spe­cialiştilor întreprinderii. Prin autoutilare s-a confecţionat de curînd o maşină de injectat piese din material plastic, concomitent cu executarea ma­triţelor acestor piese. Reali­zarea acestei maşini va con­semna anual economii la con­sumul de materiale de circa 30.000 lei-valută. Alături de inginerul Márton Ladislau, comuniştii Imecs Ladislau — inginer, Bajko Emeric — maistru de atelier, muncitorii Laczko Árpád, Győrfi Sándor şi mulţi alţii depun strădanii permanente pentru înnoirea producţiei, pentru materializarea preve­derilor planului de măsuri ce vizează reducerea importuri­lor. Astfel, se lucrează în a­­ceste zile la asimilarea grefia­­relor pentru maşinile de ti a echipamentului electronic (se vor realiza anual economii de 25.000 lei-valută), a altor 120 de repere și piese. Se în­treprinde totul ca pînă la fine­le acestui an să se elimine in­tegral importul pieselor de schimb. Insumînd economiile înre­gistrate de muncitorii, tehni­cienii și inginerii întreprin­derii de stofe de mobilă şi ţesături tehnice din Gheor­gheni, constatăm că de la în­ceputul anului, valoarea aces­tora se apropie de 700.000 lei. Poate cifra nu pare mare, dar începutul este plin de promi­siuni, mai ales că planul de perspectivă prevede­­asimila­rea în continuare de alte zeci şi zeci de repere. Lucrătorii ţesătoriei din Gheorgheni sînt hotărîţi — după cite ne spunea secretarul comitetului de partid — Ba­lázs Vilhelm — să adauge a­­cestor succese în acţiunea de autoutilare altele şi mai im­portante. Este de fapt un an­gajament ferm de a depune întreaga lor capacitate şi e­­nergie pentru a încheia anul economic 1975 cu rezultate cît mai bune, pregătind în ace­laşi timp, condiţii optime pentru producţia anului viitor, astfel ca toate compartimen­tele întreprinderii să-şi poată desfăşura activitatea în mod ritmic cu cheltuieli cît mai reduse şi la cote de eficienţă cît mai înalte. Anton BORŞ — mijloc de modernizare şi de sporire a eficienţei Un nou tronson de cale ferată electrificata Zilele acestea se execută ultimele finisări şi se face ve­rificarea în vederea punerii în funcţiune a liniei electrificate pe distanţa Miercurea-Ciuc — Ciceu. E primul tronson de cale ferată pe distanţa Bra­şov — Ciceu, care urmează să fie pusă în următoarele zile sub tensiune, urmînd ca în viitorul apropiat întregul tra­seu dintre cele două noduri de cale ferată să poată fi străbătut de trenuri electrice. Acest succes se adaugă e­­lectrificării liniilor Ciceu — Adjud şi Ciceu — Deda, şi va contribui mult la îmbunătăţi­rea circulaţiei feroviare în a­­ceastă parte a ţării. Informaţia HARGHITEI

Next