Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1978 (Anul 11, nr. 2755-2833)
1978-10-01 / nr. 2755
Anul XI., nr. 2755 - pag. a 2-a Inteligenţa românească în acţiune Două dintre multele realizări româneşti ce vor fi nomiei naţionale, eliminîndu-se astfel importul unui asemenea prezente la Tîrgul internaţional Bucureşti solvent. „Colibri" — 1000, un nou radiotelefon portabil românesc. Cel mai nou şi cel mai mic tip executat la noi. Constructor : Întreprinderea de aparate electronice de măsură și industriale. Calculatorul FELIX C-115, proiectat de specialiştii I.T.C., este realizat cu circuite integrate şi cu plachete cu circuite multistrat, ceea ce oferă sistemului o fiabilitate mare şi o construcţie compactă. Din activitatea rodnică a colectivului Centrului de chimie Timişoara Colectivul Centrului de chimie Timişoara desfăşoară o rodnică activitate de cercetare aplicativă. Specialiştii timişoreni, au elaborat noi şi eficiente tehnologii, experimentate în fază de laborator şi pilot, care vizează sinteza unor biostimulatori, insecticide şi ierbicide, utilizaţi în zootehnie şi agricultură, solvenţi organo-fosforici, coloranţi organici, oxizi metalici şi pigmenţi anorganici termorezistenţi pentru industria ceramică, emailuri şi mase plastice, ignifuganţi cu fosfor, precum şi o serie de auxiliari destinaţi industriei textile. Aplicarea în producţie a acestor tehnologii, bazate in cea mai mare parte pe soluţii originale de sinteză contribuie la valorificarea superioară a unor materii prime indigene, precum şi la diminuarea sau înlocuirea completă a importurilor de astfel de produse. Tot în cadrul activităţii de cercetare aplicativă, Centrul de chimie Timişoara, în colaborare cu întreprinderea de producere a nutreţurilor combinate Berecsău-Timiş şi Oficiul pentru tehnologie şi control tehnic de calitate a nutreţurilor combinate Băneasa, au pus la punct o metodă de conservare a porumbului boabe cu un grad ridicat de umiditate, cu ajutorul unui produs obţinut din prezierarea unor materiale rezidă rezultate din industria petrochimică. Experiențele au demonstrat că porumbul tratat cu noul produs îşi păstrează toate calităţile nutritive şi poate fi depozitat în straturi de 5-6 mm grosime, timp de doi ani. Instalaţie pentru obţinerea metilcloroformului In cadrul Combinatului chimic din Rimnicu Vîlcea a fost integrată de curînd în circuitul productiv o instalaţie pentru obţinerea metilcloroformului, solvent organic foarte puternic dar cu un grad de toxicitate mult inferior substanţelor din aceeaşi categorie. Produsul se utilizează ca pregresant al pieselor metalice şi din mase plastice, ca dizolvant în curăţătorii chimice, unităţi de prelucrare a pieilor şi vopsitorii, precum şi la fabricarea cernelurilor de heliogravură. Noul obiectiv, realizat pe baza cercetărilor efectuate de specialiştii Institutului central de chimie şi Centrul de cercetări al centralei de resort, asigură valorificarea superioară a produselor secundare care provin de la alte instalaţii ale combinatului. Astfel, valoarea metilcloroformului obţinut este de circa 12 ori mai mare decit a materiilor prime folosite. Prin punerea in funcţiune a acestei moderne instalaţii, dotată aproape exclusiv cu utilaje şi aparatură de fabricaţie românească, se asigură întregul necesar de metilcloroform al eco luniversalitatea memoriei Fără doar şi poate, fiecare mică transformare în configuraţia civilizaţiei atrage după sine o sensibilă „înregistrare" pe plan lingvistic. Şi chiar dacă nu putem vorbi, în toate cazurile, de o reacţie promptă pe tărîmul miraculos al cuvintelor, totuşi, asemenea procesului formării stalactitelor şi stalagmitelor, mutaţiile vor primi la un moment dat consistenţa grăitoare a unui nou veşmînt lingvistic, ori vor lărgi o sferă care, timp îndelungat, a evidenţiat o stabilitate ce părea că nu va mai fi depăşită. Exemplele sunt numeroase (în fond şi evocarea lor e —’— . tot un joc al memoriei . . .). M-aş opri puţin la cuvînt. . , „ tul MEMORIE. O perioadă destul de îndelungată el * SDIOL& a fost asociat cu posibilităţile creierului de a reţine, .............................., stoca şi reactualiza o seamă de date (în sensul cel mai larg al cuvîntului). Atunci cînd cercetarea ştiinţifică a ajuns la un anume stadiu de dezvoltare — aproape de zilele noastre - s-a recunoscut memoriei un statut de universalitate, ea fiind asociată (asemenea unei trăsături esenţiale) cu materia în general, sferă mult mai cuprinzătoare, nuanţînd semnificaţiile cuvîntului, dat fiind faptul că, în acest context, accepţiunea tradiţională de memorie a devenit doar o secvenţă a universului semantic al cuvintului . . . De ce această mică dizertaţie despre memorie ? Cauza este tot. . . memoria. Ne-am adus aminte, printre altele, de a fi citit, cu puţin timp in urmă, despre o nouă realizare a unor oameni de ştiinţă. E vorba de cei de la Institutul de cercetări in domeniul siderurgiei din Moscova, care au obţinut un aliaj ce posedă memorie mecanică. Şi, spre deosebire de alte aliaje cu această particularitate — dar care nu sunt capabile să-şi restabilească forma programată decit o singură dată — şi avînd la bază metale neferoase, acum s-a reuşit obţinerea unui aliaj pe bază de metale feroase, care reţine forma programată — practic — pentru totdeauna. Care sunt elementele păstrătoare de informaţie ? — ne-am putea întreba. Reţelele cristaline (cu proprietăţi deosebite) din aliaj, in care, la încălzire, apar şi se fixează trainic aşa-zisele cîmpuri de tensiune. TEHNICĂ FOTO Peisaj citadin In acest gen de fotografii sint cuprinse imaginile a numeroase şi variate subiecte : străzi, pieţe publice, parcuri, monumente istorice şi arhitecturale, clădiri, turnuri etc. Ele pot fi fotografiate atît ziua cit şi noaptea, fireşte cu obţinerea a o seamă de efecte şi particularităţi. De asemenea, fotoamatorul poate urmări o redare documentară, in care caz se va fotografia întocmai subiectul, cu detalii, respectînd regulile tehnice ale perspectivei, iluminării şi încadrării, dar poate tinde şi spre o interpretare artistică a peisajului citadin, aspect ce impune, prin complexitate, o oarecare elaborare. Reîntorcîndu-ne la problema luminii, ziua iluminarea naturală cea mai favorabilă este cea laterală faţă de direcţia de fotografiere. Noaptea, condiţiile de iluminat fiind cu totul altele şi avînd în vedere că, în acest context, se utilizează un timp de expunere mai lung, se va folosi trepiedul. Exponometrul nu reacţionează la lumina slabă de neon şi de aceea se va folosi peliculă de sensbilitatea 17-20 DIN°, efectuîndu-se 3-4 expuneri de probă cu diafragma deschisă la maximum si cu timpi de expunere diferiţi (de exemplu, 4, 8, 30 s pentru subiectele statice), in cazul fotografiilor de noapte cu subiecte în mişcare, timpul de expunere este mai scurt (1/125, pentru diafragma 1:2, întrebuinţind un film cu sensibilitatea de 27 DN°). In acest caz, developarea se va face cu un revelator compensator, pentru a se micşora contrastul. Un efect deosebit se obţine pe timp ploios, cînd suprafeţele ude ale străzii reflectă lumina. Timpul de expunere va fi de 8 sau 30 s, folosindu-se şi parasolarul, pentru a apăra obiectivul de luminile reflectate. Informaţia HARGHITEI E CALEIDOSCOP * CALEIDOSCOP * 0 navele cu pinze, din nou in actualitate , siliciul şi viaţa 0 oraş solar 0 cască ideală 9 cea mai mare aşezare celtică 0 presupusa origine a vieţii terestre 0 Un inventator englez, Michel Willoughby, a făcut o declaraţie care pare ciudată, dar pe care e hotărit s-o și demonstreze. „Cinci milenii — a declarat el — omenirea s-a folosit de corăbiile cu pinze. Viitorul transportului pe mare le va apartie tot lor". Evident, Michel Willoughby are in vedere problema dificilă a combustibililor, ceea ce l-a făcut să cerceteze cu seriozitate posibilitatea creării unei nave care să convingă lumea modernă că nu este vorba doar de o speculaţie. El a pus la punct proiectul unei corăbii comerciale la a cărei construcţie vor contribui, desigur, materialele şi mijloacele zilelor noastre. Manevrarea şi dirijarea piizelor — este doar un exemplu — vor fi complet automatizate. Nava proiectată ar putea avea un deplasament de 12 mii de tone și o viteză de 22—23 noduri, numărul persoanelor din echipaj nefiind mai mare decit cel de pe cargourile moderne. Amănuntul care pare că împiedică pentru moment concretizarea ideii este de altă natură : construirea unei astfel de nave cu prize presupune o investiţie deloc nealijabilă — 14 milioane de dolari ! . Se ştie că sudul este necesar pentru dezvoltarea normală a funcţiilor vitale ale plantelor, animalelor si oamenilor. in hrana zilnică a oamenilor este cuprins un gram de siliciu. Savantul sovietic Voronkov a stabilit anumiţi compuşi ai siliciului ce stimulează sinteza acizilor nucleici, care există în tot ce este viu pe Pămînt. Aceşti compuşi pot fi folosiţi pentru combaterea inflamaţiilor, vindecarea rănilor şi chiar combaterea cheliei. Din apropierea localităţii Brisbane, pe muntele Mount Cotton din Australia, se va con strui un oraş solar. Este vorba de un proiect conceput de un grup de specialişti care prevede ca întregul oraş să-şi asigure necesarul de energie electrică cu ajutorul soarelui prin aparatele care vor fi puse in funcţiune. Proiectul prevede 4.000 de case in care vor locui aproximativ 15.000 de oameni. Pentru terminarea lucrărilor de construcţii sunt prevăzuţi 12 ani. In urma unui studiu întreprins de un institut din Amsterdam, s-a ajuns la concluzia că o cască de formă ideală pentru motociclişti este ca o bonetă purtată de. . . bucătari. Acest studiu a avut ca scop şi găsirea celor mai bune şi potrivite materiale produse de industrie sau aliate in natură din care să fie făcute căştile de protecţie pentru motociclișt. Concluzia la ambele cercetări : casca să aibă forma unei bonete și să fie făcută din materiale plastice cu o anumită structură. In comuna Rodovesice din nordul Boemiei (R.S. Cehoslovacă) a fost dezgropată cea mai mare așezare Cetiică des'--'--»-•tă pină în prezent (6 kmp). Arheologii au studiat 286 de locuinţe celtice datind de peste 2.000 de ani, precum şi 152 morminte, cuprinzînd o jumătate de milion de obiecte. Viaţa pe pămînt a apărut, după toate probabiităţile, ca urmare a dezvoltării moleculelor organice aduse din spaţiu de meteoriţi şi comete, în urmă cu aproximaiv 4 miliarde de ani — susţin astronomii britanici Fred Floyle şi Wickramasinghe. Ei îşi bazează ipoteza pe existenţa moleculelor prionice, descoperite recent în diferite zone ale Galaxiei. Descoperirea acestor molecule, opinează cei doi cercetători în lucrarea „Lifecloud", apărută joi la Londra, arată că elementele pracnice ale vieţii sunt larg răspindite în spaţiu şi au nevoie numai de condiţii favorabile pentru ca evoluţia lor să înceapă. Pagină realizată de Nicolae KOVÁCS