Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2008 (Anul 20, nr. 4430-4491)

2008-05-14 / nr. 4459

• Pagina a 3-a • 14 mai 2008 • Blocarea în propriile bariere mentale (Urmare din pag. I) Fără a viza neapărat performanţa artistică, aceşti copii se află într-un mult mai pregnant contact cu valorile creştine, ale întrajutorării şi toleranţei decât cei care rumegă aceste idei la televizor sau în campania electorală. Despre volumul „ Argumente împotriva autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc” de Ioan Lăcătuşu, lansat cu acea ocazie, au vorbit prof. Vasile Stancu, Rodica Pârvan şi prof. univ. dr. Maria Cobianu- Băcanu de la Institutul de So­ciologie al Academiei Române. Volumul în cauză este o continuare logică a cărţii „ Un fals referendum pentru impunerea unei autonomii anacronice deja existente ", care s-a bucurat de unanimă apreciere în rândurile specialiştilor, poli­ticienilor şi publicului. S-a afirmat că tezele care susţin autonomia, deşi prezentate într-o aură europeană, sunt pur şi simplu o continuare în termeni actualizaţi a tezelor arthysto-fasciste privitoare la ..iferioritatea rasială a românilor, cehilor şi slovacilor, la care se adaugă nocivitatea blocării comunităţii maghiare în propriile bariere mentale separatist-segre­­gaţioniste. Ca fapt divers, d-na Cobianu a confirmat că studenţii maghiari care fac sociologia la Bucureşti în limba oficială, deşi reduşi numeric, realizează că provin dintr-o zonă în care locuitorii trăiesc complet în afara culturii române, într-o izolare şi îndoctrinare aproape perfecte, care le retează orice posibilitate de manifestare în afara arealului respectiv. Sociologic vor­bind, se ştie prea bine că acesta e cel mai sigur mijloc de manipulare şi cea mai solidă garanţie că oamenii pot fi duşi pe drumuri lăturalnice, deja regretate de istorie. Cartea în sine, din care vom publica fragmente în Suplimentul Aletheia, nu este nicidecum o pledoarie pro domo, ci o crestomaţie de argumente pe care adepţii autonomiei le elimină complet şi ilogic din „argumentaţia” lor. Din noianul acestora, e suficient să amintim că în teritoriul care se vrea Ţinut Secuiesc, populaţia maghiară reprezintă doar 59,18%, iar numărul familiilor etnic mixte depăşeşte cifra de 10.000, ceea ce înseamnă 25-30.000 de persoane. E limpede, aşadar, că „maghiarii de aici nu se pot afirma împotriva românilor, ci numai împreună cu ei”, a conchis autorul. Ca fapt divers amintim că un studiu al lui Vasile Lechinţan demonstrează că, la 1700, persoane însemnate din secuime cunoşteau cel puţin două limbi, maghiara şi româna - iar cei educaţi, şi latina. Spre deosebire de tinerii de astăzi... Plecând de la ideea lesne de de­monstrat că auto­nomia nu a existat niciodată în istorie în forma cerută ac­tualmente de liderii maghiari, dezba­terea care a urmat şi-a propus să răs­pundă următoa­relor întrebări: De ce nu vor să ac­cepte românii din ţară şi cei din arealul intracarpatic autonomia pe criterii etnice? Se poate obţine autonomia fără acceptul comunităţii româneşti? Este autonomia o prioritate stringentă, prioritatea zero? De ce exemplele de autonomie oferite sunt numai cele care convin părţii maghiare­­ fiind excluse sistematic din ecuaţie statele UE în care accentul se pune pe cetăţenie şi nu pe etnie? Care sunt implicaţiile eventualei enclave asupra locuitorilor din interior, a celor din vecinătate şi asupra ţării? Ce au făcut administraţiile locale maghiare pentru vindecarea vechilor răni, pentru susţinerea şi promovarea românilor, pentru a-i convinge că într-o ipotetică autonomie pot trăi normal şi se pot simţi ca acasă? Şi, în fine, cine are dreptul - din partea românească - să poarte dialogul interetnic? Cei indicaţi şi preferaţi de partea maghiară sau cei desem­naţi de partea română? Sigur, la majoritatea acestor întrebări ar trebui să răspundă tocmai liderii maghiari, pentru că atât problema, cât şi mingea se află în terenul lor. Un control de numai trei zile în domeniul construcţiilor s-a soldat cu­­ amenzi în valoare de 178.600 lei în perioada 6-8 mai 2008, inspectorii Inspec­toratului Teritorial de Muncă (ITM) Harghita au controlat­­ din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă şi din cel al relaţiilor de muncă— un număr de 84 de an­gajatori şi 2.500 de sa­lariaţi din domeniul con­strucţiilor. Veţi vedea din cele ce urmează că lu­crurile nu stau prea bine: încă sunt angajatori care folosesc muncitori fără forme legale şi sunt an­gajatori care încalcă nor­me de protecţie a muncii care pot avea urmări gra­ve. Iată câteva din aceste abateri, de altfel cele mai frecvente, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: necompletarea co­rectă a fişelor de protecţia muncii, ceea ce înseamnă că şi instructajul s-a făcut de mântuială; lipsa de evaluare a factorilor de risc; neefectuarea instruc­tajului periodic; nepur­­tarea echipamentului de protecţie; lipsa instruc­ţiunilor proprii; tablou electric deschis neasigu­rat; lipsa planului de pre­venire a accidentelor; lipsa examenului medical periodic. Neregulile cons­tatate în domeniul rela­ţiilor de muncă - an­gajator - angajat - sunt: necompletarea corectă a registrului general de evidenţă a salariaţilor; ne­­respectarea termenului de depunere a actelor adi­ţionale; lipsa contractului colectiv de muncă; regu­lament intern incomplet; introducerea în contrac­tele individuale de muncă a unor clauze contrare legii. Dacă analizăm consta­tările inspectorilor ITM în cifre, situaţia este urmă­toarea: din cei 84 de an­gajatori controlaţi la 5 dintre aceştia s-au găsit lucrând fără forme legale (adică la negru) 8 per­soane - aceşti oameni nu au avut timp să dispară din peisaj după cum de regulă li se spune să facă în caz de vreun control (este lucru ştiut, dar încă ne­dovedit, faptul că numărul persoanelor care lucrează fără forme legale este mult mai mare), ne-a precizat purtătorul de cu­vânt al ITM Harghita. Continuând ideea, cifrele ne mai dezvăluie: s-au constatat în total 147 de deficienţe, s-au dispus tot atâtea măsuri de reme­diere a deficienţelor, au fost sancţionaţi 42 de an­gajatori şi s-au aplicat 61 de sancţiuni contraven­ţionale, din care 21 de avertismente. Valoarea totală a amenzilor aplicate este de 178.600 lei, din care 12.000 pentru munca la negru. După cum ni s-a pre­cizat, Inspectoratul de Muncă Harghita nu urmă­reşte cu tot dinadinsul să aplice amenzi, dar o va face acolo unde nu se în­ţelege că viaţa oamenilor este mai preţioasă decât profitul obţinut încălcând cu bună ştiinţă legea pro­tecţiei muncii. AURELIA ILUŢ Tentativă de privatizare a unor resurse bugetare prin Încălcarea Constituţiei .________ _ _________ □ Protestul Patronatelor APEMIN şi Asociaţiei ARAMIN Ieri, 13 mai, la Bucureşti, Patronatul Apelor Minerale APEMIN şi Asociaţia Română a Apelor Minerale ARAMIN au organizat o conferinţă de presă extraordinară, în care a fost prezentat punctul de vedere al întreprinzătorilor din industria de profil cu privire la tentativa de privatizare a unor resurse bugetare prin încălcarea Constituţiei României şi a legilor române şi europene. Este vorba despre încercarea de a se face un schimb de acţiuni, în zilele imediat următoare, între SIF Oltenia şi AVAS, schimb prin care se urmăreşte compensarea unor acţiuni pe care SIF Oltenia le deţine la Automobile Craiova, cu acţiunile deţinute de AVAS, printre care şi cele ale Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM). Acest lucru este considerat o nouă încercare, din lungul şir al ultimilor 9 ani, de privatizare a unor resurse bugetare şi de donare, la pachet, a majorităţii investiţiilor private din domeniul producţiei apelor minerale naturale îmbuteliate. Protestul se bazează pe următoarele argumente: • resursele minerale naturale, conform Constituţiei României (art. 136, al. 3), aparţin Statului Român • în acest moment, redevenţele miniere, pentru toate resursele minerale, sunt încasate de Statul Român, cu excepţia apelor minerale, prin Ministerul Finanţelor, în conturile Trezoreriei , prin încălcarea Constituţiei, legislaţiei şi practicii interne şi internaţionale, redevenţa minieră pentru apele minerale este actualmente încasată sub masca unor contracte preexistente de către SNAM (o societate comercială!!?)­­ şi nu de către stat, care pierde astfel resurse bugetare importante , se precizează că în intervenţiile lor, reprezentanţii Comisiei Europene au contestat acordarea licenţelor de exploatare către intermediarul SNAM, atrăgând, totodată, atenţia Guvernului asupra urmărilor deosebit de grave ale acestui act discreţionar , în urma schimbului de acţiuni propus, se va ajunge ca o entitate economică privată să deţină un monopol de stat, cu toate consecinţele negative atât asupra exploatării resurselor minerale (încălcând din nou Constituţia României, art. 35, al. 2, lit. d), cât şi asupra încasărilor la bugetul statului, dar şi asupra pieţei şi a mediului concurenţial din România , cel mai important lucru de reţinut în această situaţie este faptul că în industria apelor minerale s-a investit până acum peste un miliard de euro, de către 26 de firme private şi străine (Coca Cola, European Drinks, Romaqua, Perla Harghitei, Pepsi Cola ş.a.), care, ca urmare a existenţei SNAM, au statutul concurenţial de consumatori captivi. Prin schimbul abuziv propus, toţi aceşti investitori reali şi de bună credinţă vor fi puşi la discreţia unei firme private (condusă de un fost patron de echipă de fotbal!!! - n.a.). în conferinţa de­ presă s-a mai spus că toate demersurile pent­u reglementarea europeană a acestei situaţii (SNAM nu se poate privatiza, ci doar desfiinţa­­ Adresa nr. 1312/2005 a Consiliului Concurenţei), de la intervenţiile organizaţiilor patronale din industria de profil (20 de firme care produc 98% din apa minerală românească) şi până la cele ale Consiliului Concurenţei şi ale reprezentanţilor Comisiei Europene, au rămas fără efect pentru că, de fapt, cei care ar trebui să soluţioneze problema au urmărit, de fiecare dată, realizarea unei astfel de „inginerii”! Protestul producătorilor români de apă minerală a fost înaintat Preşedinţiei şi Guvernului României, Parlamentului, AVAS-ului, Consiliului Concurenţei, Ministerului Finanţelor, CNVM-ului, Ambasadei SUA la Bucureşti, reprezentantului României la Comisia Europeană, Comisiei Europene ş.a., prin care se solicită blocarea acestui schimb oneros de acţiuni şi intrarea în normalitate a industriei apelor minerale din România, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, ale legislaţiei româneşti şi europene. (A. BORS)

Next