Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2011 (Anul 23, nr. 5198-5247)
2011-05-27 / nr. 5229-5230
Informația • Pagina a 3-a • 27/28 mai 2011 • Un milion de euro pentru contribuţia proprie in proiect S-a reuşit obţinerea de fonduri guvernamentale în valoare de un milion de euro în vederea sprijinirii celor şase localităţi din judeţul Harghita implicate în proiectul „Drumul apelor minerale” - reiese din cele dezbătute la şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Harghita de miercuri. Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a declarat că proiectul hotărârii de Guvern a fost deja înaintat la Bucureşti, însă ca o etapă următoare este necesară votul majoritar calificat al Consiliului Judeţean. „Sprijinul de un milion de euro este un ajutor enorm pentru localităţile implicate, printre ele cele două staţiuni, Borsec şi Tuşnad, care au pe rol numeroase alte proiecte de dezvoltare care le consumă fondurile. La demararea proiectului, Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului a depus o documentaţie pregătită în mod eronat, astfel contribuţia proprie a localităţilor a ajuns la chiar 30%. Localităţile implicate, deşi împovărate de contribuţia proprie - mai ales în cazul localităţilor mici - au plătit tranşele. Consiliul Judeţean le-a acordat ajutor la defalcarea pe localităţi a impozitelor,astfel implementarea proiectului, deşi foarte lent, a avansat”, a declarat Borboly Csaba. Consiliul Judeţean a adoptat în unanimitate proiectul de hotărâre conform căruia în urma alocării de fonduri guvernamentale în valoare de aproximativ 46 de miliarde de lei, localităţile implicate pot cheltui suma alocată contribuţiei proprii în alt scop. Un alt proiect important dezbătut a fost asumarea contribuţiei proprie de 28% aferent proiectului câştigat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu un buget total de 3,2 milioane lei. Prin intermediul proiectului, în locul internatului Centrului de Plasament „Sfânta Ana” se vor construi şapte centre de plasament tip familial destinate copiilor cu nevoi speciale, respectiv un centru de recuperare. De asemenea, Consiliul Judeţean a adoptat în unanimitate agenda seriei de evenimente Zilele Ţinutului Secuiesc, ediţia a II-a, care începe la data de 3 iunie, precum şi persoana căruia îi va fi acordată premiul Pro Harghita în acest an. Intre serbie iobăgie (Urmare din pag. 1) cifra, după datele Eurostat, este de 40,8% din Produsul Intern Brut. Ceea ce înseamnă că, în 2006, fiecare român muncea pentru stat 129 de zile, în 2009 s-a ajuns la 137 de zile, anul trecut la 147, iar anul acesta la 149 de zile. Adică, zice conf. univ. Radu Nechita de la Centrul amintit, asta mai înseamnă că, deşi Produsul Intern Brut s-a contractat puternic datorită efectelor crizei, statul a cheltuit la fel de mult ca înaintea acestui nefast eveniment economic. Totodată, ţinem cont că experţii au calculat 149 de zile calendaristice, iar după socoteala lor, începând de luni, 30 mai, am termina cu iobăgia la stat şi am începe să lucrăm pentru noi. Dacă scădem însă cele 45 de duminici, sâmbete şi sărbători legale din perioada 1 ianuarie — 30 mai şi numărând mai departe doar zilele lucrătoare, constatăm că acest eveniment teoretic se va întâmpla abia pe... 1 august! Lucrăm, adică, 7 luni pentru stat şi ar trebui să fim fericiţi că ne mai rămân 5 şi pentru noi. Din acest punct de vedere - adică strict al lucrului pentm altul -ne-am situa între şerbie (instituită de Dieta din Transilvania în 1514, când se lucrau 52 de zile pentru nobil) şi iobăgia totală de după 1769, când se lucrau şapte zile din şapte. Dacă nobilul considera munca nesatisfăcătoare, iobagul era pedepsit pe loc, cu lovituri de băţ, schilodit sau spânzurat. Azi e mult mai bine: Guvernul se mulţumeşte să emită o ordonanţă de urgenţă care te va băga în faliment. E de precizat însă că în iobăgie obligaţiile erau numai pentru bărbaţi, azi însă drepturile şi obligaţiile sunt egale pentru ambele sexe, aşadar o familie cu doi salariaţi, soţ şi soţie, va lucra 298 de zile pe an pentru stat. Politicienii noştri vor spune că astea sunt simple speculaţii, că nu despre asta trebuie să discutăm, ci important este ce fac partidele, că sunt şi alte ţări din Europa în care statul cheltuie 40% din PIB - iar noi trebuie, fireşte, să urmăm calea europeană. Doar că pentru bogat povara fiscală atârnă ca un medalion, iar la sărac trage ca piatra de moară. în Anglia ori Suedia venitul pe o lună depăşeşte nivelul cheltuielilor alimentare pe un an, în vreme ce la noi mulţi oameni au ajuns să muncească doar pentru hrană. Ne situăm, şi din acest punct de vedere, cam în secolele XVI-XVII, numai că atunci nu trebuia să plăteşti gigacaloria, curentul şi gazul. Şi nici de TVA nu se prea auzea.. In cei doi ani de recesiune, judeţul Harghita a pierdut peste 100 de milioane de lei (Urmare din pag. 1) în acest clasament, judeţul care a înregistrat cea mai mare pierdere în perioada recesiunii a fost Iaşi, cu un minus de aproximativ un miliard de lei (de la 15,07 miliarde de lei până la 14,09 miliarde de lei), secundat de Dolj, cu circa 820 milioane de lei (de la 13,57 miliarde de lei până la 12,74 miliarde de lei). La polul opus se află judeţul Argeş, care datorită fabricii Dacia a înregistrat o creştere economică de 3,2 miliarde, ajung la cifra de aproximativ 21 de miliarde de lei. Un alt judeţ care a înregistrat creştere economică în perioada recesiunii este Clujul, care datorită Nokia a crescut cu 2,2 miliarde de lei, ajungând la 22,2 miliarde lei. Potrivit sursei citate, cele mai multe oraşe unde economia a urcat sunt din Ardeal. (Str.) Cărămizi româneşti de calitate realizate pe cea mai mare şi modernă linie de producţie din ţară Mergi azi la partenerii CEMACON din oraşul tău şi solicită informaţii detaliate despre produsele noastre sau contactează direct reprezentantul zonal al CEMACON la adresa de mail: vanzari@cemaconzalau.ro Tel./Fax: 0260 615681 www.cemaconzalau.ro • • ' ' . ■ .•