Informatia Bucureştiului, ianuarie 1954 (Anul 2, nr. 136-159)
1954-01-04 / nr. 136
fi ....... .......ü Vj! Legea pentru modificarea articolelor 43 şi 50 din Constituţia Republicii Populare Române Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române; Vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române; Preşedintele Comitetului de Stat al Planificării; Preşedintele Comisiei Controlului de Stat; Miniştrii Republicii Populare Române; Preşedintele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole; Preşedintele Comitetului de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii". 2. Articolul 50 va avea următorul cuprins: „ART. 50. — Ministerele Republicii Populare Române sunt următoarele: Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Afacerilor Interne; Ministrul Agriculturii şi Silviculturii; Ministerul Căilor Ferate; Ministerul Comerţului Exterior; Ministerul Comerţului Interior; Ministerul Construcţilor şi al Industriei Materialelor de Construcţii; Ministerul Cultelor; Ministerul Culturii; Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice; Ministerul Finanţelor; Ministerul Forţelor Armate; Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale; Ministerul Industriei Alimentare; Ministerul Industriei Cărbunelui; Ministerul Industriei Chimice; Ministerul Industrie Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini; Ministerul Industriei Petrolului; Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei; Ministerul Industriei Uşoare; Ministerul învăţământului; Ministerul Justiţiei; Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor; Ministerul Prevederilor Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene". Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. P. GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale GH. MARUSSI [ Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române hotărăşte! ARTICOL UNIC. — Articolele 43 şi 50 din Constituţia Republicii Populare Române se modifică după cum urmează : 1. Articolul 43 va avea următoruleuprins: „ART. 43. — Consiliul de Miniștri este constituit de către Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române și este format din: Lucrările celei de a doua sesiuni a Marii Adunări Naţionale din cadrul desbateriilor sesiunii Marii Adunări Naţionale din ziua de 29 decembrie, după amiază, a luat cuvântul tov. Gheorghe Apostol, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministrul Agriculturii şi Silviculturii, care a prezentat raportul asupra proiectului de lege privitor la măsurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor în anii 1954- 1956. Sarcina creşterii «animalelor — a opus tov. Gh. Apostol — este una din sarcinile centrate pe care le are de rezolvat puterea populară. Faţă «de creşterea puternică a consumului propriu în gospodăriile ţărăneşti, precum şi creşterea consumului orăşenesc de produse alimentare de origină animală — urmare a măririi considerabile a populaţiei urbane din ţara noastră— şeptelul, producţia de carne pe cap de animal şi calitatea au crescut în proporţie necorespunzătoare, ceea ce a dus la o neconcordanţă între nevoile consumului populaţieişi rezervele existente gurate condiţiile creşterii şeptelului. Ei au subliniat că măsurile luate de guvern pentru crearea unor unităţi zootehnice de elită, dezvoltarea bazei furajere, terminarea construcţiilor începute, ca şi alte măsuri, precum şi folosirea înaintatei experienţe sovietice sunt garanţii că sarcinile ce decurg din proiectul de lege vor fi îndeplinite şi depăşite asigurându-se în următorii 2-3 ani o simţitoare îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate cu produse alimentare şi a industriei uşoare cu materii prime. In aceeaşi zi Marea Adunare Naţională a dezbătut proiectul de lege pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale între cele două sesiuni de la 23ianuarie 1953 la 27 decembrie 1953. Deputaţii care au luat cuvântul la discuţii au subliniat importanţa acestor decrete. Decretul cu privire la alegerea denunţaţilor în sfaturile normilire—ia înratint ..........e» ViWli'VUIIUl ut, animale şi păsări odată cu sporirea productivităţii lor — a apus vorbitorul — mărirea producţiei globale şi a producţiei marfă de carne, grăsimi, lapte, lână, ouă şi alte produse animale esteuna din cele mai importante probleme fate dezvoltării agriculturii în Republica Populară Română şi o sarcină permanentă a Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, a sfaturilor populare, a colectiviştilor, a muncitorilor din gospodăriile agricole şi fermele de stat, a oamenilor de ştiinţă şi a specialiştilor din agricultură. La discuţii asupra proiectului de lege privitor la măsurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor, în anii 1954-1956, au luat cuvântul numeroşi deputaţi din diferite regiuni ale ţării care au scos în evidenţă importanţa legii arătând totodată că în multe regiuni sunt asidulţi deputaţi au vorbit despre o serie de realizări obţinute de sfaturile populare în activitatea lor, cât şi despre unele lipsuri ce mai există în munca sfaturilor populare făcând propuneri pentru înlăturarea lor. Alţi deputaţi au vorbit despre importanţa măsurilor luate de partid şi guvern în urma sarcinilor trasate de plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 19—20 august 1953, în vederea ridicării continue a nivelului de trai al populaţiei muncitoare. Marea Adunare Naţională a mai adoptat proiectul de lege pentru modificarea art. 43 din Constituţia Republicii Populare Române (privitor la funcţiile care intră în componenţa Consiliului de Miniştri) şi art. 50 din Constituţia R.P.R. (privitor la numărul şi denumirea ministerelor). POŞTA JURIDICĂ 1 M. Grina ne întreabă: care sunt condiţiunile de îndeplinit ca înlocuitorul temporar al unui salariat să primească diferenţa de salariu ce i se cuvine. Răspuns: Prin art. 13 al H.C.M. nr. .1836/952, privind reglementarea cumulului de funcţiuni, se stabileşte că acelangajat care în mod temporar înlocuieşte în aceeaşi întreprindere sau Instituţie pe un alt angajat cu salariul mai mare, are dreptul să primească în afară de salariul său obişnuit „diferenţa dintre salariul celui înlocuit şi salariul său" cu condiţiunea ca: 1. înlocuitorul să nu fie conform schemei de organizare adjunctul sau locţiitorul direct al celui pe care îl înlocueşte; 2. înlocuirea să dureze mai mult de 12 zile lucrătoare; 3. înlocuirea să fie făcută pe baza unui ordin scris şi prealabil al conducerii unităţii; 4. angajatul care înlocuieşte trebue să-şi îndeplinească în acelaş timp şi funcţia sa. Toate aceste patru condiţiuni trebue laolaltă îndeplinite pentru a se putea da înlocuitorului diferenţa dintre salariul său şi salariul aceluia pe care îl înlocueşte, diferenţă la care are dreptul, potrivit art. 13 din H.C.M. 1836/952. Menţionăm că, în conformitate cu dispoziţiunile aceluiaş articol, este interzisă suplinirea unei funcţiuni cu o salarizare mai mică. FABRICA DE CIMENT BUCURESTI Telefon: 9.51.70 ANGAJEAZA IMEDIAT: 2 ucenici zidari-şamotori 3 ajutori laboranţi (laborante) 2 portari 2 paznici 4 îngrijitoare curăţenie 1 om pentru grădină 2 îngrijitoare grădină Se vor prezenta bărbaţi şi femei între 18—35 ani. ............ DERATIZĂRI Cu cele mai eficace mijloace (distrugerea şoarecilor şi şobolanilor). DEPARAZITĂRI Prin fazificare şi pulverizare (distrugerea ploşniţelor, gândacilor, muştelor, etc ) EXECUTA pentru Intreprinderi şi Instituţii COOPERATIVA „TITANUL" tel. 1 71.61 Secţia 8-a str Matei Voevod 82 „ANTICARIATUL"* Bucureşti, str. Biserica Enel nr. 16 Tel. 5.48.83 CUMPĂRĂ cu plată imediată, în numerar, în afară de cărţi. Note şi partituri muzicale orice instrument. Gravuri negre şi colorate. Manuscrise vechi româneşti Hărţi secolul XV - XVIII Inclusiv Toate în bună stare PREZENTAREA: DIMINEAŢA, zilnic intre orele 8-14 DUPĂ AMIAZA, numai marţi, miercuri şi vineri, de la orele 16,30 - 19,30. INSTITUTUL DE PROECTARI PENTRU CONSTRUCŢII AGRICOLE (I.P.C.A.) angajează: DACTILOGRAFE ÎNGRIJITOARE (ÎNGRIJITORI) LEGATOR DE CĂRŢI Solicitanţii se vor prezenta, cu cerere si autobiografie, bn b-dul Hristo Botev nr. 1 etajul V., Serv. Personalului, in ziua de 5 Ianuarie 1954 Astăseară la microfon Piesa lui Howard Fast „30 de arginţi“ Emisiunea „Teatru la microfon” prezintă astăseară, la orele 20, pe 1935 şi 285 m, lungimi de undă „30 DE ARGINŢI”, adaptare radiofonică după piesa cu acelaş nume a scriitorului progresist american Howard Fast, laureat al Premiului Internaţional Stalin—„Pentru întărirea păcii între popoare“. Poporul nostru urmăreşte de mulţi ani activitatea bogată de militant pentru democraţie şi pace a scriitorului american Howard Fast. Cărţile lui, care au trecut graniţele nenumăratelor ţări ale lumii, au adus lumină şi încurajare multor oprimaţi dornici de o viaţă liberă, demnă, omenească. Prin romanele „Drumul Libertăţii“, „Tom Paine“, „Ultima frontieră“, „Clarkton“, „ misliţi în furtună“, ca şi prin alte lucrări în proză sau în versurile care i-au adus odată cu consacrarea literară şi ura înverşunată a cercurilor reacţionare din Statele Unite. — Howard Fast a arătat compatrioţilor săi americani ca şi oamenilor cinstiţi de pretutindeni că datoria lor este de a lupta pentru viaţă, împotriva fascismului, care renaşte azi în SUA împotriva obscurantismului şi a nedreptăţii. Pildă de luptător neînfricat, înfruntând asprimea temniţelor ca şi permanenta ameninţare cu moartea, Howard Fast este una dintre cele mai de seamă figuri progresiste ale Americii de azi. El îşi dă larg contribuţia la întărirea luptei pentru pace şi democraţie a popoarelor, la întărirea luptei celor ce au hotărît să-şi cucerească o viaţă mai bună călăuzită de ideile cele mai înaintate ale omenirii. Piesa „30 de arginţi" ce va fi transmisă astăseară de posturile noastre de radio, are următoarea distribuţie: George Măruţă (David); Alexandru Demetriad (Feier); Wily Ronea (Kamichel); Constantin Brezeanu (Salvin); Clody Berthola (Jane); Marcela Russu (Hilda); Dina Cocea (Mildreed); Geluţa Dumitrescu (Lory) şi alţii. Regia muzicală şi tehnică Romeo Chelaru; Regia de studio Mia Olaru; Regia artistică: Mihai Zirra. Noua numerotare a circumscripţiilor financiare Secţiunea Financiară a Capitalei face cunoscut că în urma operaţiunilor de restructurare a unităţilor Plătitorii din sectorul socialist J sunt invitaţi a ţine seamă la întoc- mirea dispoziţiilor de virare, de financiare, cu începere de la 1 ianuarie 1954, vor funcţiona în Capitală următoarele circumscripţii financiare : noua numerotare a circumscripţiilor financiare, pentru a evita greşelile. Circ. Circ. Circ. V Fin.). Circ. Circ. Circ. Circ. Circ. Circ. Fin.). Circ. XIV Fin.). Circ. Circ. XVIII Fin. Circ. Circ. Circ. Circ. XXIII Fin, I- a Financiară, Str. Londra Nr. 10. II- a Financiară, Str. Roma Nr. 7. III- a Financiară, Str. Barbu Văcărescu 12 (fost Circ. IV- a Financiară, Str. Alex. Sahia 13. V- a Financiară, Bd. Dimitrov 89 A (fost Circ. VII Fin.). VI- a Financiară, Str. Cireșilor 6 (fost Circ. VIII Fin.). VII- a Financiară, Cal. Moşilor 156 (fost Circ. X Fin.). VIXI-a Financiară, Cal. Victoriei 9 (fost Circ. XII Fin.). IX-a Financiară, Str. Bibescu Vodă 15 (fost Circ. XIII X- a Financiară, Str. Cuţitul de Argint 7 (fost Circ. XI- a Financiară, Str. Bateriilor 48 (fost Circ. XVI Fin.). XII- a Financiară, Cal. 13 Septembrie 164 (fost Circ. ). XIII- a Financiară, Str. Popa Tatu 7 (fost Circ. XIX Fin.). XIV- a Financiară, Șos. XV- a Financiară, Bd. XVI-a Financiară, Bd. ). Giulești 3 (fost Circ. XX Fin.). Mai 55 (fost Circ. XXII Fin.). Bucureștii Noi 63 (fost Circ. S. A. SOVROMCONSTRUCTIE Trustul nr. 1 Bucureşti str. Colţei 25 Angajează urgent pentru Bucureşti şi provincie MECANICI AUTO VOPSITORI AUTO ŞOFERI cu carnet pentru tractoare provincie. Solicitanţii se vor adresa la Serviciul Transporturilor, str Colţei 25 Bucureşti. ELECTRECORD FABRICA DE PLACI DE GRAMOFON angajează 2 muncitori (muncitoare) pentru calificare 1 paznic bd. 1848 nr. 30, orele 9—13 COOPERATIVA DEALUL SPIREI str. Ghenadie Petrescu nr. 24 A Raionul Tudor Vladimirescu cooptează 1 FOCHIȘTI MECANICI ÎNTREȚINERE $1 TÂMPLARI; angajează : — ÎNGRIJITOARE — PORTARI INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI COOPERATIVA X MEŞTEŞUGĂREASCA „COŞAR II“ Bucureşti str. Şelari nr. 14 Telefon 6.40.45 . Aduce la cunoştinţă că organizând secţia noastră de TOCILARIE şi dotând-o cu utilaj mecanic, « suntem în situaţia de a putea servi în materie DE ASCUŢIT, 4 RECTIFICAT ŞI REPARATORI- DE OBIECTE TAIOASE, pentru orice fel de întrebuinţare. 4 încheieri şi contracte de lucru pentru lucrări cu caracter pe- ’ riodic. j ’ — Preţurile după tarife şi " norme revizuite. Comenzile se vor aduce la " sediul central, str. Şelari nr. 14,• telefon 6.40.45. [ Pentru întreprinderi şi coope» • ■ rative plata prin dispoziţie dea plată, iar pentru particulari la ” Unitatea I tocilari în Calea Văcăreşti nr. 16, telefon 6.24.02 [ şi Unitatea II tocilari, str. Smâr •• dan nr. 80, telefon 5.26.56 în numerar contra chitanţă. * ■ SĂPTĂMÂNA MUZICII ALBANEZE Cu prilejul sărbătoriri, la 11 ianuarie, de către poporul frate albanez a celei de a 8-a aniversări a proclamării Republicii Populare Albania, se va desfăşura la staţiile noastre de radio, între 5 şi 11 ianuarie „Săptămâna muzicii albaneze”, care va da ascultătorilor noştri posibilitatea cunoaşterii unora dintre aspectele semnificative ale folclorului acestei ţări precum şi ale creaţiei compozitorilor albanezi. Programul celor şapte erishilli ale acestei săptămâni cuprinde: Marţi 5 ianuarie va avea loc la orele 16,20 pe 351 m. Cântece de masse ; miercuri 6 ianuarie, la orele 18,45 pe 351 m. Muzică populară: joi 7 ianuarie, orele 14,00 pe 285, 1935 şi 397 m. Cântece ale partizanilor antifascişti; vineri 8 ianuarie la orele 20,15 pe 285, 1935, 261 şi 206 m. program de muzică populară şi prelucări de folklor; sâmbătă 9 ianuarie la orele 20,16 pe 351 m. Muzică populară interpretată de diferite ansambluri; duminică 10 ianuarie la orele 13,20 pe 351 şi 206 m. Program interpretat de artişti lirid; luni 11 ianuarie la orele 18,00 pe 285, 1935, 397, 261 şi 206 m. Muzică populară. REVISTA „MUZICA" A apărut nr. 4 din revista „Muzica”, organ al Uniunii Compozitorilor din R.P.R., cu un bogat material critic şi informativ. Răspunzând cerinţelor cititorilor, cu începere din ianuarie 1954, revista va apărea lunar, în acelaş format, împreună cu două suplimente: o broşură cu material de muzicologie (istoria muzicii, studii de folclor, estetică muzicală, etc.) precum şi un caiet de piese muzicale (coruri, leduri, romanţe, pese instrumentale, ş.a.). CONCERT DE ARII ŞI LIEDURI Marţi 6 ianuarie va avea loc la orele 20 un concert de arii şi lieduri dat sub auspiciile Filarmonicei de Stat — de către Const. Stroescu tenor, Cornelia Gavrilescu soprană, artistă emerită a R.P.R. şi Dan Iordăchescu, bariton, laureat al Concursului Naţional de la Bucureşti dn 1953, acompaniaţi la pian de Ion Filionescu. In program: Beethoven, Brahms, Loewe, Balakirev, Rimski-Korsakov, Rachmaninov, Leon cava Ho, De Falta. Kiriac, Tiber:« Brediceanu ş. a. Manuale de limba rusă In librăriile : „Cartea Rusă” şi „Librăria Noastră” din întreaga ţară se găsesc : MANUALELE DE LIMBA RUSĂ pentru cursurile populare de la oraşe ciclul I, II şi III. Preţul unui exemplar este de 3,67 lei. CERERI JUSTE Executivul sfatului popular al raionului Gh. Gheorghiu-Dej a sprijinit cooperativele în obţinerea localurilor necesare procesului de producţie”. In ce măsură a sprijinit însă sfatul popular al raionului Gh. Gheorghiu- Dej lărgirea producţiei de larg consum prin acordarea de localuri corespunzătoare cooperativelor meşteşugăreşti, ne arată în mod evident o scrisoare venită la redacţie. Iată faptele: Cooperativa „Unirea tâmplarilor” a cerut sfatului popular al raionului Gh. Gheorghiu-Dej să o ajute pentru a obţine două localuri în care să instaleze secţiile sale de lădărie şi jucării. Cooperativa a făcut o cerere cu Nr. 2038 din 25 septembrie a.c. N’a primit răspuns satisfăcător. A mai făcut o cerere, cu Nr. 2152" din 20 noambrie. Cu acest prilej cooperativa a indicat şi un local propriu unei întreprinderi productive în Calea Giuleşti 178, unde pot lucra peste 150 de muncitori, în celle mai bune condiţiuni. Tovarăşul Nicolae Ştefan, şeful serviciului comercial, a răspuns cooperativei că acest local nu poate fi dat, deoarece el va servi ca „magazie” a sfatului popular în anul 1954. In momentul de faţă sunt depozitaţi în acest local câţiva saci. Aici — spune cooperativa, — se poate dezvolta o producţie a articolelor de uz casnic. La mai puţin de o lună de zile, la 9 decembrie, cu cererea Nr. 2809, cooperativa s’a adresat din nou sfatului popular al raionului Gh. Gheorghiu- Dej. De data aceasta cooperatorii au indicat un local potrivit în strada Rocilor 4. In această clădire s’ar putea executa lăzi în bandă, ieftinindu-se astfel preţul de fabricaţie. Nici de data aceasta tovarăşul Nicolae Ştefan dela c Oflita pii«ni ol Luitvaiac. Şl teva scaune. „Greutatea” cea mare constă în transportarea acestor lăzi şi scaune într-un loc ferit de intemperii, eliberându-se astfel un local propriu pentru producţie. Se pare că, la un moment dat, organele sfatului popular al raionului Gh. Gheorghiu-Dej au găsit totuşi o „soluţie“. A repartizat cooperativ® Ud local pentru dezvoltarea secţiei sale de ja- La oficiul P. — Aşi vrea să plătesctaxa pentru radio pe trimestrul patru. — Aţi vrea dumneavoastră, dar nu se poate... — De ce tovarăşe, căci direcţia dumneavoastră a anunţat că acei cetăţeni care nu şi-au plătit taxa pentru radio se pot prezenta în zilele de 29, 30 şi 31 decembrie la ghişeele oficiilor poştale de care aparţin, pentru a achita această taxă. V O fi anunţat direcţia noastră, dar noi nu putem încadta, căci nu sunt încă luate în primire chitanţele de la factorul respectiv. E greu până le aşezăm după alfabet. Veniţi dvs. după masă. După amiază la ora 14 la acelaş oficiu. — Tovarăşe State — acum putem plăti taxa de radio? — i se adresează tov. C. Nicolescu din str. Suvenir nr. 6. — Dacă veniţi la ore nepotrivite... — Cum ore nepotrivite? — protestează mai mulţi cetăţeni. Serviciul dvs. este între orele 6-21. Apoi chiar tovarăşa de la ghişeul „radio” ne-a spus de dimineaţă să venim la orele 14. — Nlam ce vă face, veniţi dvs. mai târziu. Tovarăşa e plecată. Unii cetăţeni, în faţa acestei situaţii, mibu iti iT/'WO'Coiia îO'Udi'Uii u1. Kj ifcLSlWul Cie rezolvare, prin darea unei repartiţii fără preocuparea de a urmări traducerea ei în fapt, este o rezolvare birocratică şi nu mulţumeşte pe nimeni. Este timpul ca şi cererile juste ale cooperativei „Unirea tâmplarilor” să fie satisfăcute, pentru ca aceasta să-şi poată dezvolta în bune condiţiuni producţia mărfuri plaflifistic? 1)nflUl 1954, T. T. R. nr. 9 au îndrăznit să ceară condica de reclamaţii. Au încercat ei şi dimineaţa să o ceară, dar era greu de ajuns la ea căci, undeva, în dosul unui ghişeu, sărmana condică, prăfuită, stătea întoarsă cu coperta din faţă spre perete. îndrăzneala cetăţenilor nu a fost însă pe placul tov. State Nicolae căci s’a pornit un alt dialog. — Buletinul de Identitate, altcum nu aveţi dreptul să scrieţi în condică. — Poftim! — i-a răspuns tov. Nicolescu care a scris în condică o sugestie ce ar putea fi analizată de Oficiul Special Poşta Centrală. El propune ca în cazul când abonatul nu este găsit acasă, să i se lase un aviz de plată, cu care să se poată prezenta la Oficiu în orice zi a trimestrului pentru a plăti taxa. Aceasta cu atât mai mult, cu cât mulţi abonaţi nu sunt găsiţi acasă atunci când merge încasatorul, iar în multe cazuri, chiar încasatorii trec numai în ultimele zile ale trimestrului. In ceea ce priveşte tovarăşii de la Oficiul 9 e de dorit să fie mult mai atenţi faţă de cererile şi nevoile cetăţenilor. I. B. C- ■< ? ■ ¥ LA CARE ASTEA] TEATRUL DE OPERA ŞI BALET al R.P.R. anunţă un concurs pentru un proect de EMBLEMĂ a Instituţiei Proectele — însoţite de numele şi adresa autorilor — vor fi depuse la Direcţia Aditivă a Teatrului de Operă şi Balet, strada Azilul de Noapte nr. 6, până la data de 15 ianuarie 1954. Informaţii şi detalii pot fi cerute la Direcţia Administrativă, telefon 5.42.96. Cooperativa „Ion Șulea” str. Sebastian No. 77 Telefon : 6.05.94 Caută urgent. CONTABIL materiale DACTILOGRAFA perfectă TÂMPLARI de mobilă și LUSTRUITOARE. MUZICALE] Filarmonică de Stat UN CONCERT PENTRU CORN, DE MOZART, INTREPETAT DE STAVÂR NISTOR In rândurile orchestrei Filarmonica de Stat se află instrumentişti valoroşi, solişti de merit, care cinstesc arta sunetelor căreia s’au dedicat. Cornistul Stavăr Nistor, care la recentul concert simfonic al Filarmonicii a interpretat concertul pentru corn şi orchestră de Mozart, este unul dintre Instrumentiştii fruntaşi ai orchestrei. Cornul, despre care Berlioz a spus că „este un instrument de un caracter nobil şi melancolic” are, într’adevăr, un anumit romantism, poezia sa specifică şi rolul pe care îl împlineşte în orchestră este dintre cele mai importante. Să ne gândim la trioul din „Eroica” de Beethoven, la pasagiile din uverturile lui Weber ori din simfoniile de Ceaicovschi sau de Brahms. In acelaş timp cornul este un instrument dificil deosebit de pretenţios. Concertul în mi bemal pentru cor şi orchestră de Mozart, unul din cele patru pe care le-a scris pentru acest instrument compozitorul, pune pe solist la probe de execuţie felurite şi grele pe care interpretul le-a trecut cu un deplin succes. Ascultătorii au avut astfel prilejul de a urmări nu numai o excepţională bravură a execuţiei dar şi o deosebită căldură a interpretării. Pasagii de mare virtuozitate au fost trecute uşor, cu respectarea tuturor nuanţelor şi în acelaş timp cu aprofundarea cuprinsului de sentimente din muzică. In partea mijlocie a concertului, în romanţă, Stavăr Nistor a cântat cu un remarcabil simţ poetic, rezervând pentm final, care aduce ecourile unei vesele scene de vânătoare, o viaţă şi însufleţire ce au cucerit pe toţii ascultătorii. In programul concertului au figurat Uvertura la „Coţofana hoaţă” de Rossini şi Simfonia VI-a (Patetica) de Ceaicovschi dirijate de maestrul emerit al artei Egizio Massini cu siguranţă, cu nerv şi claritate. J. V. P. CONCERTUL STUDENŢILOR DE LA CONSERVATORUL DE STAT „CIPRIAN PORUMBESCU" In sala de festivităţi a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” a avut loc de curând un concert de lieduri de Schubert. Concertul a fost precedat de conferinţa profesorului Tudor Ciortea care, vorbind despre viaţa şi opera lui Schubert, a reliefat puternica personalitate a acestuia şi rolul important pe care l-a avut in creaţia liedului. Studenţii Blanche Adelstein, Georgeta Bălan, Maria Goia, Valentin Loghin, Gina Tripa, Emma Torok, Anaida Gherpidan şi Micaela Botez au interpretat cu mult avânt şi căldură lieduri din cunoscutele cicluri „Frumoasa morăriţă”, „Călătoria de iarnă”, „Cântecul lebedei” şi altele. Acompaniamentul pianistic a fost susţinut de studenţii Ioana Minei, Olga Berdan, Mircea Smarac, Liana Şerbescu, Gerta Gold, Carmen Athanasiu, Silvia Voiculescu şi M. Săvescu din clasa de acompaniament şi corepetiţie a profesorului Dagobert Bucholtz, care au cântat adesea cu măestria unor adevăraţi artişti. Concertul, la care au participat profesori şi studenţi ai Conservatorului, precum şi oameni de muzică, a constituit o frumoasă manifestare de artă care ar fi de dorit să se repete și în sala Ateneului R.P.R. * In atenţia deţînătorilor de frate CIG, cu câştiguri întrucât în ultima vreme foarte mulţi cetăţeni se interesează de diferite probleme în legătură cu participarea la tragerea la sorţi a libretelor C.E.C. cu câştiguri, Casa de Economii şi Consemnaţiuni răspunde unor asemenea întrebări: Prima tragere la sorţi va avea loc la 10 ianuarie 1954, urmând ca celelalte trageri la sorţi să se efectueze în primele 10 zile ale lunilor aprilie, iunie şi octombrie avea loc în şedinţă re-Posibilităţile de câştig sunt în funcţie de soldul mediu trimestrial depus, care trebue să fie de minimum 50 de lei. La fiecare 1000 librete vor fi 10 câştiguri, variind între 100 la sută şi 250 la sută faţă de soldul mediu trimestrial depus şi anume : 8 câştiguri reprezentând 100 la sută, un câştig de 200 la sută şi unul de 250 la sută faţă de soldul mediu trimestrial al depunerilor. Câștigul maxim pentru un sold mediu de 50 lei este de 125 lei, iar pentru un sold mediu de 5000 lei este 12.500 lei. . ORAŞUL COPIILOR ORIZONTAL. 1 2) Bnad pitic. 4) Exclamaţie de bucurie în atmosfera de basm şi voioşie a orăşelului. 5) Cont. 6) Câmpul îmbrăcat cu haina iernii sau harapul din poveste. 8) Pomi minunaţi ai sărbătorilor de iarnă. 10) Dânşii. 11) Pronume posesiv. 12) Picătură răsturnată. 14) Intră în subiect. 15) A împodobi pomul 18) Circulă în jurul pomului, trage după el 6 remorci pline cu jucării şi e condus cu măestrie de un Moş Gerilă de carton. 19) Ca la 10 oriz. 20) Oraş în Caldeea. 21) Zlot. 24) Bucuria celor mici, se dau şi se primesc în zilele acestea. 26) Au răsărit... ca din pământ în orăşel şi stau înghesuite una într'alta. 27) Merg... cu pluguşorul. 28) La prepararea cozonacilor. 29) Posed 31) Testea de hârtie. 33) îndrumătorii dela şcoală. 37) Raiul copiilor, cu mii şi mii de jucării şi luminiţe colorate. 39) In faţa luminilor din Oraşul copiilor. 41) Listă de greşeli. 43) Vidra şi blana-i pentru iarnă (pi.). 45) Urâţi ca muma pădurii din poveste 45) Zilele minunate din preajma Anului Nou, prilej de bucurie şi încântare pentru toţi copiii. 49) Frunzuliţe de brad. 50) Zăpadă. 52) Reuşita programelor prezentate pe scenele orăşelului. 54) Iat-o şi pe fetiţa din poveste, alături de nesăţiosul lup. 58) Ardoare. 60) Iarna pentru cald. Iar vara pentru rece. 61) Resturi de jucărie. 62) Veseli şi bine dispuşi copiii în faţa minunăţiilor multicolore. 65) Aceste orăşele ale copiilor au intrat în obicei. 67) Pentru cel ce merg cu pluguşorul. 68) Se înnoeşte în noaptea de revelion. 69) Omul de care trebuia să se ferească Harap Alb. 70) Atmosfera de feerie şi încântare din lamă... 73) şi steluţele ce scânteează foi şi colo. 79) Cadouri folositoare. 80) Aşa cum apare Moş Gerilă printre copii. VERTICAL. 1) Bătrânul sfătos, cu barba de nea, prietenului copiilor. 2) ...şi darurile-i minunate. 3) Salutare 7) Buziaş pe scurt. 8) Luminiţele multicolore pe care le găseşti cu miile printre ramurile pomului. 9) Anotimpul săniuşului. 13) Bucuria bucuriilor celor mici (3 cuv.) 14) Una din nenumăratele luminiţe ale pomului. 16) Părţile tari dinjr’un rever. 17) In-« terjecţie... la plug. 21) Mantia imaculată a iernii. 22) Pasăre singuratecă. 23) Execută pe seama orăşelului numere de circ. 24) Ce fel? 25) Minunea copiilor din Piaţa Republicii. 25. a.) Soare egiptean. 27) Armăsar. 29) Rufe albe. 30) Numeral. 32) Sport de iarnă. 34) Partener al cumetrei vulpi, în fabulă,. 35) Trage cu arcul. 36) Jucărie în pomul jucăriilor. 38) Ochi de lanț. 40) Lucrez lână. 42) Rufeniu. 44) Animale prezente între jucării. 45) Foarte iubit. 46) Trilobiţi din Boemia. 47) Frântură de joc. 48) Puii caprei, trei la număr (în poveste) 49) Nu are ce căuta printredulciuri. 51) A fost odată ca niciodată... 53) Sud-Est. 54) Lichid injectabil. 55) Pronume. 56) La derdeluş şi în oraşul fermecat. 57) Secol. 59) Cumătrul hrăpăreţ ce şi-a ascuţit colţii pentru iezii cu puieţi. 60) Sunet de trompetă. 63) Difton. 64) Părţi din sanie. 66) Cămaşe de metal. 70) Tiv încurcat. 71) O spadă care nu se mai sfârşeşte. 72) Pană de despicat lemne. 73) Brăzdez ogorul. 74) Din carte. 75) Plantă textlă. 76) Scos din cute. 77) Servește ! 78) Pronume. Cuvinte întrebuințate mai rar : SAO.