Informatia Bucureştiului, martie 1959 (Anul 6, nr. 1730-1755)

1959-03-02 / nr. 1730

r 11 OBSERVAŢIILE ASUPRA ZBORULUI CELUI DE AL 3-LEA SATELT SOVIETIC CONTINUĂ MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmits: După cum s-a mai anunţat, până la 27 februarie 1957, ora 12:52 (ora Moscovei), cel de-al treilea satelit artificial sovietic a înconjurat pământul de 4.000 de ori. Zborul celui de-al treilea sate­lit sovietic In jurul pămîntului durează de 289 de zile. Postul de radio „Maiak" continuă să funcţioneze. El este alimentat In principel de la baterii solare. Sursele chimice ale curent insta­late la bordul satelitului func­ţionează fi ele, asigurtnd ali­mentarea radioemiţătorului a­­tunci cînd satelitul se afla in umbra pămîntului. Funcţionarea atît de prelungi­tă şi stabilă a postului de radio­­emisie „Maiak" pe toate porţiu­nile orbitei permite să se con­tinue şi să se lărgească studie­rea ionosferei şi a condiţiilor de propagare a radioundelor. Ca şi înainte, observaţiile a­­supra celui de-al treilea satelit sovietic sunt efectuate cu aju­torul staţiilor de radio şi al mij­loacelor optice de observaţii. Se iau cu regularitate fotografii ale satelitului, in perioada care s-a scurs de la lansarea celui de-al treilea satelit artificial sovietic, perioa­da lui de revoluție s-a redus de la 105,95 la 100,80 minute. Altitu­dinea apogeului satelitului a scăzut cu 485 km, fiind actual­mente de aproximativ 1395 km. In 9 din cele 15 republici unionale s-au desfășurat ieri W.. i ■■ L| I * 1 1 '.-AeifilTi mit 1 BT iL'.'.l­ in'-l '.'I'. 'Jibin' .Sl­iV'-—-r ...............................- -f ■ - ■ ■ • -—ir Alegerile pentru Sovietele Supreme republicane și pentru Sovietele locale MOSCOVA 1 (Agerpres). — La 1 martie, un 9 din cele 15 republici unionale ale U.R.S.S. au început la ora 6 dimineaţa (ora lo­cală), alegerile pentru Sovietele Supreme republicane, precum şi pentru Sovietele locale de deputaţi ai oameni­lor muncii. Prima au venit la alegeri locuitorii peninsulei Ciuh­od­ea — regiunea cea mai estică a Uniunii Sovietice. Cind acolo era ora 6 dimineaţa, 1 martie, şi începuseră alegerile, la Moscova era abia 9 seara, 18 februarie, şi luau sfîrşit ultimele pregătiri la circumscripţiile electorale. In actualele alegeri în toate republicile unionale, în scopul lărgirii reprezentării populaţiei în Soviete — organe ale puterii de stat — vor fi aleşi un număr mult m­ai mare de deputaţi decit în alegerile anterioare. Astfel, în R.S.F.S.R. numărul candidaţilor de deputaţi în Sovietele de toate gradele a sporit îr­ comparaţie cu alegerile din anul 1955 cu 127.624. In această republică unională — cea mai mare republică unională — fiecare 75 de alegători vor fi reprezentaţi de un deputat intr-unul din Sovietele de deputaţi. A sporit considerabil reprezen­tarea şi în celelalte 8 republici unio­nale în care astăzi au început ale­gerile d­in Bielorusia, Kazahstan, Letonia, R. S. S. Moldovenească, Tadjikistan, Turkmenia, Uzbekistan și Ucraina. MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS transmite: Potrivit datelor provizorii, pînă la ora 18, în R.S.F.S.R. au votat 99,15 la sută din alegători. La Moscova pînă la ora 16 s-au prezentat în faţa urnelor 97,9 la sută din totalul ale­gătorilor ; la Leningrad şi în regiunea Leningrad pînă la ora 14 votaseră 90 la sută din locuitori. Pînă la ora 18 în Ucraina au votat 99,82 la sută, în Cazahstan — 99,76 la sută, în Bielorusia — 99,8 la sută, în Uzbechistan — 99,77 la sută, în Tadjikistan — 99,97 la sută. In Letonia pînă la ora 19 au luat parte la vot 99,6 la sută din alegă­tori. Pini la ora 18 în R.S.S. Mol­dovenească s-au prezentat în fața urnelor aproximativ 1.400.000 de per­soane, adică peste 80 la sută din tota­lul alegătorilor, in Turcmenia majori­tatea locuitorilor şi-au îndeplinit în­datorirea cetăţenească încă în prima jumătate a zilei. Actualele alegeri s-au desfăşurat sub semnul întăririi spiritului de iniţiativă al Sovietelor, a legăturii lor cu ma­sele, sub semnul unei atrageri şi mai largi a oamenilor muncii la activita­tea practică a acestora. Sovietele Su­preme ale Republicilor unionale au sporit considerabil numărul deputa­ţilor în Sovietele locale. Astfel, în R.S.F.S.R. au fost desemnaţi drept candidaţi pentru locuri de deputaţi a­­proximativ 1 milion de persoane, cu 127.000 mai multe decît în alegerile precedente. In R.S.S. Ucraineană nu­mărul candidaţilor depăşeşte 381.000 de persoane, adică a crescut cu 45.000 faţă de alegerile de acum doi ani. In R.S.F.S.R. vor fi aleşi în Sovie­tele locale peste 1.800.000 deputaţi. La reuniunea anuală franco-mnt-germană mii In nil i cnl itsgiii pmife in­lict ii mii Mild (Acer, pres 1 BONN 1 La Bad Godesberg (în apropiere de Bonn) are loc timp de trei zile o întîlnire franco-vest-germană, la care participă deputaţi, fruntaşi ai vieţii publice şi politice, reprezentanţi ai cercurilor de afaceri şi ziarişti din Franţa şi Germania occidentală. Asemenea Întîlniiri au loc anual în R.F. Germană. Scopul lor oficial este de a contribui la dezvoltarea pozitivă a relaţiilor franco-vest-germane. Totuşi, în practică, în discuţiile participanţilor la aceste întilniri sunt dezbătute cele mai actuale probleme internaţionale. Anul acesta una din principalele teme ale întîlnirii o constituie atitudinea Occidentului faţă de ultimele propuneri sovietice în problema germană şi îndeosebi în problema Berlinului. Presa vest-germană acordă o deo­sebită atenţie declaraţiei făcută la deschiderea întîlnirii de deputatul francez R. Schmittlein care a criticat cu vehemenţă pe acei care cer res­pingerea propunerilor sovietice în problema Berlinului. După cum subliniază ziarul „Die Welt“, Schmitttein a declarat că „poporul francez nu va duce război pentru controlul asupra transporturi­lor pe drumurile spre Berlin. „Schmittlein, scrie „Die Welt", s-a pronunţat pentru o conferinţă la înalt nivel, unde urmează să fie ela­borate propuneri şi contrapropuneri care să creeze din nou o situaţie sta­bilă". „Din cauza Berlinului, a decla­rat acest deputat, nu va avea loc un război. Trebuie spus că există posibilităţi de a se începe din nou tratative, eventual asupra unei re­zolvări parţiale. Reunificarea nu este nici atît de urgentă, nici atît de uşoară cum se vorbeşte cite o dată despre aceasta. In orice caz, ea nu poate fi înfăptuită dacă nu va fi înlăturată încordarea". Schmitttern a condamnat perora­ţiile americane despre croirea unui drum în direcţia Berlinului cu ajutorul forţei. „ORICE OM CU JUDECATA SANATOASA NU POATE LUA IN CONSIDERARE NICI O SECUNDA O HOTARIRE CARE SA FIE LE­GATA DE IZBUCNIREA UNUI RĂZBOI — a spus Schmitttern. O ASEMENEA HOTARIRE NU VA FI APROBATA NICIODATĂ DE PO­PORUL FRANCEZ. Vicepreşedintele Adunării Naţionale Franceze, Van der Meersch se află alături de mine. El poate contesta cele spuse de mine“. Dar vicepreşedintele, remarca ziarul, a tăcut.­­ Schmitt Heim­ a subliniat că problema Berlinului şi problema germană sunt probleme care privesc în primul rînd Germania şi Franţa. „Pe teritoriul ţărilor noastre s-ar duce războiul, despre care unii vorbesc cu atîta uşu­rinţă“. Pentru strategia americană, a spus el în cotinuare, acest teri­toriu este o fîşie care poate fi întă­rită, dar poate fi şi predată. Sectorul european este pentru americani nu­mai o parte componentă a unui în­treg mai mare. „Pentru noi însă a­ceasta este totul. Este vorba de exis­tenţa noastră". Ziarele vest-germane subliniază că declaraţia lui Schmitttein a făcut senzaţie la deschiderea întîlnirii franco-vaist-germame. OUENHAUER SE PRONUNŢA ÎMPOTRIVA POLITICII DE MILITA­RIZARE A R.F.G. PROMOVATA DE GUVERNUL DE LA BONN BONN­­ (Agerpres). — Ziarele anunţă că Ollenhauer, pre­şedintele P.S.D.G., fiind cuvîntul la 28 februarie la conferinţa organiza­ţiei locale a P.S.D.G. din Osterode, s-a pronunţat pentru tratative între Est şi Vest în problema Germaniei. Problema centrală, a spus Ollenhauer, o constituie viitorul statut militar al întregii Germanii. Ollenhauer a con­tinuat să se opună cu încăpăţînare tratativelor dintre R.D.G. şi R.F.G. în problema unificării Germaniei. In continuare Ollenhauer s-a pronunţat pentru crearea în Europa centrală a unei zone de înarmare limitată din care să facă parte întreaga Germanie, Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria. După părerea lui Ollenhauer, de pe teritoriile acestor ţări trebuie retrase trupele străine. Ollenhauer a adus aspre critici mi­nistrului de Război, Strauss, pentru că acesta „forţează înarmarea" Ger­maniei occidentale şi doreşte „să transforme Republica Federală în cea mai mare putere militară de pe con­tinent“. BONN, 1 (Agerpres). — Cu toate protestele populaţiei, in Germania occidentala cointinua să so­sească utilaj pentru rachete atomice.­­după cum transmite agenţia D.P.A., în după-amiaza zilei de 27 feb­ruarie pe aerodromul Braker din apropiere de Dortmund a sosit a doua subunitate a unui regiment englez înarmat cu ra­chete de tip .Corpeitare care pot îl fo­losite cu încărcături atomice. Coloana militară de transport se află sub paza poliţiei vestgermane şi a poliţiei mili­tare engleze. Autorităţile poliţieneşti din Dortmund au declarat că nu au cunoştinţă dacă până în prezent au sosit şi rachetele. Referindu-se la declaraţiile unor ofiţeri englezi, ele au declarat că rachetele vor îi ad­use „în cel mai strict secret”. S. U. A. încearcă să salveze ultimele regimuri dictatoriale din America Latină Ne­W YORK (Agerpres).­­Din relatările presei americane re­zultă că Statele Unite încearcă să sal­veze cu orice preț ultimele regimuri dictatoriale din America Latină îm­potriva cărora se intensifică lupta maselor populare. După cum relatează corespondentul din Washington al ziarului „New York Times“, departamentul de stat a luat hotărîrea de a sprijini regimul lui Duvalier din Haiti, considerînd că o răsturnare a dictaturii „poate să îm­­pingă insula Haiti într-un haos to­tal“. După cum s-a mai anunţat, în cursul lunii trecute S.U.A. au trimis la Haiti o misiune maritimă militară americană pentru a „instrui“ armata locală. In prezent, departamentul de stat a luat hotărîrea de a acorda un ajutor financiar şi sprijin regimului Duvalier. In ajutorul lui Duvalier vine și dic­tatorul Trujillo din Republica Domni,­nicană care la rîndul său se bazează pe sprijinul Statelor Unite. In decem­brie anul trecut, între ei a fost sem­nat un așa-zis „pact anticomunist“. Pe atunci, ziarul „Washington Post and Times Herald" scria că acest pact nu reprezintă altceva decât o tranzacţie obişnuită a dictatorilor în vederea luptei împotriva tuturor acelora care sunt nemulţumiţi de regimul lor. Ziarul sublinia că închisorile din Haiti sunt arhipline de deţinuţi politici, torturile sunt un fenomen obişnuit, există mari nemulţumiri faţă de actualul regim nu numai în popor ci şi in rîndurile ar­matei. Dar, după cum recunoaşte presa a­­mericană, în ciuda tuturor eforturilor depuse de forţele reacţionare, în ţările Americii Latine creşte mişcarea ma­selor populare împotriva regimurilor venale antipopulare. INFORMATIA O dezminţire a agenţiei TASS MOSCOVA 2 (Agarpres). — TASS transmite următoarea dezminţire: In ultimul timp unele ziare din Bei­rut Şi Cairo, referindu-se la agenţia Associated Press şi la alte surse a­­mericane, difuzează ştiri senzaţionale că Uniunea Sovietică ar intenţiona să înfăptuiască emigrarea în masă a evreilor în Izrael. Sunt difuzate de a­­semenea zvonuri că o delegaţie a e­­vreilor din U.R.S.S. ar­ participa la aşa-numitul „Congres sionist mon­dial“. Publicînd aceste ştiri ale agenţiilor americane, ziarele încearcă să atribuie Urfluriiii Sovietice intenţii răuvoitoare şi dorinţa de a-şi modifica politica în direcţia înrăutăţirii relaţiilor cu ţă­rile arabe. In legătură cu cele arătate, agenţia TASS este împuternicită să declare că ştirile difuzate de Associated Press şi­ de alte agenţii americane şi reluate de unele ziare din Beirut şi Cairo sunt cu totul neîntemeiate şi consti­tuie născociri provocatoare rău inten­ţionate. Este regretabil faptul că aceste or­gane ale presei arabe, s-au lăsat prin­se în undiţa propagandei americane şi făcînd zarvă în jurul problemei e­­migrării evreilor din­­ U.R.S.S. în Iz­rael, născocită la Washington şi Tel- Aviv, aduc,­ de fapt apă la moara ce­lor care vor să submineze prietenia dintre Uniunea Sovietică şi ţările­­ arabe. Puternice mişcări greviste în Italia ROMA 1 (Agerpres). — 40.000 de muncitori brutali au declarat la 28 februarie grevă generală cerind încheierea unui nou contract colectiv naţional care să prevadă ma­jorarea salariilor. La 27 februarie, a avut loc greva a 70.000 de muncitori agricoli din provincia Rovigo care cer îmbunătăţirea situaţiei lor materiale şi a condi­ţiilor de muncă. In oraşul Rovigo şi in multe oraşe ale provinciei au avut loc demonstraţii ale greviştilor. Tot la 27 februarie, a avut loc greva a 7.000 de muncitori portuari din Genova in semn de protest împotriva micşorării tarifelor care li se plăteau pentru descărcarea unor mărfuri. La 27 februarie, in oraşul şi provincia Siena au avut loc mari demonstra­ţii ale şomerilor care cereau de lucru. La Siena a avut loc o ciocnire intre demonstranţi şi poliţie. Ciţiva demonstranţi au fost maltrataţi. In semn de solidaritate cu şomerii şi de protest împotriva atacării demonstranţilor de către poliţie la 28 februarie în întreaga provincie Siena a avut loc o grevă generală. ZIARUL .DAGBLADET” a publicat apelul adresat la 22 februarie Stortin­­gului (Parlamentul norvegian) de locui­torii oraşului Varrte — foşti deţinuţi In lagărele de concentrare hitl­eriste El cer deputaţilor să respingă cererea In legătură cu crearea bazelor de aprovi­zionare vestgermane şi dislocarea uni­tăţilor vestgermane în Norvegia. ZIARUL „DAGBLADET” a publicat de asemenea declaraţia adresată Stor­­tingului de o delegaţie sindicală reprezentînd pe muncitorii de la cele mai mari şantiere navale din Nor­vegia. In declaraţie se spune: „Propu­nerea guvernului ca din statul major al zonei de nord a N.A.T.O. care se află la Kodsos, să facă parte ofiţeri ger­mani precum şi planurile de construire îr. Norvegia a unor depozite pentru flota vest-germană nu contribuie la stabilirea unei atmosfere de încredere între Ră­sărit şi Apus”. LA 23 februarie a avut loc la To­kio un miting la care au participat 20.000 de oameni ai muncii şi care s-a desfăşurat sub lozinca luptei pentru anu­larea „tratatului de securitate” Japono­­american, care ascunde un «ine primej­dia atragerii Japoniei într-o alianţă mi­litară agresivă in Asia, precum şi «in lozinca restabilim de urgenţi a relaţii­lor diplomatice cu CSdnS, LA GENEVA se deschide la 2 martie sesiunea ordinară a conducerii Fondului O.N.U. pentru ajutorarea copiilor, la sesiune vor participa repreze­ntanţi a pest« 50 de ţări. AGENŢIA KHMER PRESS anunţă că guvernul regal al Cambodgiei a declarat persona non grata pe reprezentantul Vietnamului de sud Ngo Trong Hiu şi a cerut rechemarea lui imediată. S-a do­vedit că Ngo Trong Hiu a intervenit di­rect în treburile interne ale Cambodgiei, transmiţînd bani, arme şi posturi de radio-emisie complotiștilor care puneau la cale o lovitură antiguvernamentală în provincia Stem-iReap. LA CAIRO a fost semnat la 23 fe­bruari­e un acord între R.A.U. și Anglie cu privire la reglementarea probleme­lor financiare u­tljleare. IN LOCALITATEA Lady Solborne din apropierea Pretoriei a avut loc o mare adunare a femeilor africane în semn de protest împotriva emiterii unor car­nete de identitate speciale pentru popu­laţia de culoare. Forţele poliţieneşti au fost aduse în grabă la locul adunării. Poliţiştii au atacat cu bastoane pe de­monstrante şi au deschis focul. Patru femei au fost grav rănite. Au fost a­restate 347 de persoane. Autorităţile au anunţat că persoanele arestate vor fi judecate pentru organizarea de adunări ilegale. IN CADRUL LUNII prieteniei ungaro sovietice care se desfăşoară în prezent în Ungaria, au început în ţară Zilele agriculturii ungaro-sovietice. ANSAMBLUL de stat de dansuri al R.S.S. Ucrainene a dat la 27 februarie primul spectacol la Paris. Publicul fran­cez a primit cu călduri pe dansatorii ucraineni. LA VIENA şi-a încheiat lucrările se­minerul internaţional pentru folosirea radioizoto­pilor în medicină, organizat de Organizaţia internaţională pentru e­­nergia atomică şi Organizaţia mondială a sănătăţii. DUPĂ CUM TRANSMITE agenţia France Presse, populaţia Barcelonei fost chemată prin manifeste semnate de partidul democrat-creştin şi Alianţa muncitorilor creştini din Catalonia să protesteze împotriva regimului fran­­chist. IN URMA UNOR PLOI puternice, flu­viul Parana (Argentina) s-a revărsat şi a inundat un vast teritoriu în provin- (1 eiile Chaco, Santa Fe, Corrientes, En­­tre-Rios. ADUNAREA NAŢIONALA A Cambod­giei a­­adoptat la 27 februarie în imani­­i­mitate o moţiune în care condamnă ac­­tivitatea trădătoare a lui Chhuon şi a cerut condamnarea acestuia la moarte.­­ După cum se ştie, Chhuon a încercat , să organizeze un complot pentru răstur­narea actualului guvern cambodgian.­­ rmdmLÎN CÎTEM RÎNDURI OPINIA PUBLICA şi presa din R.P.D. Coreeană sărbătoresc cea de-a 40-a aniversare a răscoalei populare antijaponeze. Răscoala care a izbucnit sub influenţa nemijlocită a ideilor Marelui Octombrie a început la 1 martie printr-o puternică demonstraţie la Seul împotriva imperialismului japonez. In seara zilei de 28 februarie, a avut loc o şedinţă solemnă a reprezentanţilor oamenilor muncii din Phenian. Raportul consacrat celei de-a 40-a aniversări a răscoalei de la 1 martie a fost prezentat de Hon Men Hi, vicepreşedinte al Cabinetului de Miniștri al R.P.D. Coreene. Pregătiri în vederea celui de al lil-lea Congres al P.M. U.P. VARŞOVIA 1 (Agerpres). — PAJ5, transmite: In ultimele zile la Varşovia, Poz­nan, Kielce, Oszak­, Wroclaw, precum şi alte oraşe din R. P. Polonă, au avut loc conferinţe ale organizaţiilor Partidului Muncitoresc Unit Polonez în cadrul pregătirilor pentru Congre­sul al 111-­lea al P.M.U.P. care se va deschide la 10 martie. La aceste conferințe au fost discu­tate cele trei documente ale plenarei a Xll-a a Comitetului Central al P.M.U.P . — directivele cu privire la dezvol­tarea Poloniei In anii 1959—1965 ; — directivele P.M.U.P. în legătură cu politica agrară ; — proiectul de amendamente la sta­tutul P.M.U.P. Participanţii La aceste conferinţe au ales delegaţii la Congresul al IlI-lea al partidului. PRINTRE CEI ALEŞI SE AFLA W. GOMULKA A ZAWAD­­SKI, J. CYRANKIEWICZ şi alţi con­ducători ai partidului, reprezentanţi ai munci­torl­or, ţăranilor şi tineretu­lui. VARŞOVIA­­ (Agerpres). Minerii din Silezia au dat in ex­ploatare, in cinstea Congresului al XI-lea al P.M.U.P., noul abataj ,Jjol­­dunow" la mina ,­iomontAnul a­­cesta, din noul abataj se vor extrage cite 650 tone de cărbune pe zi, ur­­mind ca in anul viitor extracția de cărbune să crească la 1350 tone, iar In anul 1965 la 1550 tone pe zi. „Ajutorul" american a adus economia Taiwanului in stare falimentară PEKIN­­ (Agerpres). — Agenţia China Nouă anunţă că cu prilejul celei de-a XH-a aniversări a răscoalei din Taiwan, la Pekin a avut loc o adunare. Participanţii la această adunare au condamnat cu hotărîre încercările S.U.A de a perma­nentiza ocuparea Taiwanului şi şi-au exprimat convingerea că Taivanu­l se va realipi la patrie. Participanţii la adunare au cerut militarilor şi cetăţenilor din Taiwan să-şi stringă rînduri­le sub steagul, patriotismului, pentru a lupta împotriva cotropitorilor străini şi a dejuca planurile americane de creare a „două Chine". PEKIN 1 (Agerpres). — Agenţia China Nouă anunţă că din cauza controlului american, finanţele şi economia Taiwanului au ajuns în­­tr-o situaţie grea. „Ministrul Econo­miei“ d­anbaisist a recunoscut că nu se poate pune bază pe „ajutorul a a­merican" şi este nevoie *de a se porni pe calea economiei indepen­dente*. Anul trecut, anunţă agenţia, pro­ducţia principalelor produse industriale în Taiwan n-a ajuns la indicii stabi­liţi. Anul acesta se prevede o redu­cere a producţiei de cărbune, textile şi numeroase articole ale industriei uşoare. In ultimii trei ani au­ deve­nit frecvente falimentele întreprinderi­lor industriale şi comerciale din Taj­van. In 1957 au dat faliment 424 de în­treprinderi, în timp ce anul trecut numărul falimentelor a fost de aproa­­pe 2.000. Mii de muncitori şi funcţio­nari au rămas fără lucru. S-a redus recolta de citrice, a scăzut producţia trestiei de zahăr şi a ceaiului care ocupă un loc important în economia insulei. Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus cu 27.000 ha, iar suprafaţa cultivată cu ceai — cu 14.000 ha. Din cauza reducerii pro­ducţiei acestor culturi s-a înrăutăţit considerabil situaţia, şi aşa mizera­bilă, a ţăranilor. In Taiwan se intensifică inflaţia, cresc preţurile. Numai în ultimele trei luni preţurile la numeroase mărfuri au crescut cu pes­te 50%. Toate acestea au loc din cauza dumpingului mărfurilor americane. A­­nul trecut S.U.A. au determinat pe c­anbaisişti să cumpere la preţuri ri­dicate surplusurile producţiei agricole americane, plătind peste 10 milioane dolari. In Cehoslovacia Condamnarea unor agenţi ai serviciului de spionaj american PRAGA. 1 (Agerpres). — Agenţia CETERA anunţă că tribunalul regional din Ostrava a pronunţat sen­tinţa împotriva unui grup de agenţi şi spioni în slujba serviciului de spio­naj american. Acest grup, alcătuit din şase persoane a desfăşurat timp de mai mulţi anii în Ostrava o activitate subversivă împotriva orînduirii demo­­crat-populare. Infractorii transmiteau serviciului de spionaj american infor­maţii cu caracter de spionaj şi orga­nizau treceri clandestine peste fron­tieră. Acuzatul principal Brjetislav Jan­­dasek, fost patron, a fost condamnat în contumacie la 25 de ani închisoare. Ceilalţi acuzaţi au fost condamnaţi la închisoare pe termene variind de la 5 la 11 ani. Ziarul „Japan Times” a publicat un articol in care arată că de fi 90 la sută din coreenii care locuiesc in Japonia sunt originari din sudul Co­reei, ei vor să se repatrieze in R. P. D. Coreeană, pentru că tiumai in Co­reea lui Kim Ir Sen ei sunt convinşi că vor primi de lucru şi vor avea posi­bilitate să trăiască omeneşte“. In clişeu: Un aspect al vieţii de mi­zerie pe care o duc, familiile coreene în cartierele de­­barăci de la periferiile oraşului Tokio. Pag. 3-a 'U*m Necazul domnului Müller SAPTAMINALUL vest-germian­­ „Die Zeit“ a publicat recent un articol al redactorului său Joseph Müler- Marein. Autorul recunoaşte că lan­sarea rachetei cosmice de către Uni­unea Sovietică constituie o realizare epoca­lă. Pe domnia sa îl necăjesc însă inscripţiile şi fanionul de pe rachetă. „Dacă n-ar fi numele şi fanionuil, ne-ar fi fost m­ai uşor să ne bucurăm îm­preună cu ruşii de succesul lor gran­dios“ — scrie d. Müller. Poporul sovietic ştie că şi fără participarea domnullui Müller va avea parte de multe alte bucurii. Fără re­voluţia al cărei simbol este fanionul ce zboară în cosmos, n-ar fi existat nici racheta, nici toate celelalte cu­ceriri ale sale. Conversaţie cunoscută MINISTERUL de război al S.U.A. a pus la îndemîna soldaţilor ameri­cani însărcinaţi cu diverse misiuni „de ajutorare“ în Orientul Apropiat un mic „manual de conversaţie“. Printre propoziţiunile socotite ca neapărat necesare militarilor în re­laţi­­ile cu populaţia băştinaşă se gă­sesc multe de soiul acesteia (repro­dusă în revista berlineză „Der Sonn­tag“):­ „Unde stau ascuns locuitorii satului? Arătaţi drumul, altfel veţi fi spînzuraţi“. „Conversaţia“ pe care doresc s-o angajeze Imperialiştii americani cu popoarele arabe se aseamănă atît de mult cu „conversaţia“ pe care vechii colonialişti au impus-o decenii de-a rîndul acestor popoare. Înncît nu-i de mirare că „doctrinelor“ made în U.S.A. li s-a făcut o primire atît de defavorabilă în Orientul Apropiat şi Mijlociu. In memoria unui „mare financiar“ GINE-SI mai aduce aminte de Al. Capone, vestitul gangster american, care şi-a sfî­rşit zilele în închisoare? La timpul său, gazetele americane au avut grija să-i facă o publicitate invidiată de cele mai celebre vedete de cinematograf. Se ştie că gangste­rul n-a ajuns la închisoare nici pen­tru numeroasele asasinate săvîrșite de banda sa, nici pentru destul de în­tinsa contrabandă cu alcool și nar­cotice, nici pentru tîlhăriile caselor de joc pe care le-a patronat. Ca­pone a fost băgat la închisoare ca un oarecare comerciant care frustrează statul prin neplata impozitelor. Eva­ziunea fiscală a fost singura faptă pe care autoritatea de stat ameri­cană avea a i-o reproşa faimosului gangster. Lumea interlopă îşi are însă şi ea „morala“ ei. De aceea, urmaşii lui Capone şi-au pus în gînd să reabili­teze memoria celebrului lor confrate, ridicîndu-i un monument demn de marele sale „însuşiri“. Drept care au propus profesorului H. Harn­well, rec­torul universităţii din Filadelfia, să înfiinţeze o catedră pentru studiul problemelor financiare, obligîndu-se să suporte toate cheltuielile pentru între­ţinerea ei, cu singura condiţie: ca această catedră să poarte numele de „An­. Capone“. Ideea gangsterilor nu-i cu totul lip­sită de sens. N-a fost oare, pentru „modul de viaţă american“, Capone un financiar de frunte ? El mînuia doar miile d­e dolari cu aceeaşi dezin­voltură cu care mînuia revolverul. II E­­­T­IFR­IE FAUST — Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., tel. 14.69.83, ora 19.30. CONCERT SPECTACOL (Sfatul Popu­lar al­­Regiunii Bucureşti) — Teatrul de Stat de Operetă, tel. H.no.u, ora 20. HANGIŢA — Teatrul Naţional „I. L Caragiale, sala Comedia, tel. 14.71.71 ora 19.30. SĂLBĂTICII — Teatrul Naţional ,,­ L. Caragiale”, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. SEARA LITERARA: I. L. Caragiale — D-ALE CARNAVALULUI — Patria, bd. Magheru 12-14, tel. 11.86.26. TATAL MEU ACTORUL — Republica, bd. Magheru 2 tel. Pl.03.72; Elena Pa­vel, bd. 6 Martie 14, tel. 15.63.84. 1 Mai, şos. Ştefan cel Mare 34, tel. 11.30.36. VISUL SPULBERAT — Magheru, bd. Magheru 29, tel. 13 92.72; I. C. Frimu, bd. 6 Martie 16, tel. 16.29.17; Flacăra, cal. Dudeşti 22, tel. 21.35.40. ALO?... AŢI GREŞIT NUMĂRUL — V. Alecsandri, str. E. Grigorescu 24, tel. 11.81.12; c. David şos. Cringaşi 42, tel. 17.38.81; Iile Pintilie, şos. Colentina 84, tel. 12.88.50. 16 Februarie, bd. 30 De­cembrie 89. DEZERTORUL — Bucureşti, bd. 6 Martie 6, tel. 15.61.54; Mioriţa, cal. Mo­şilor 127, tel. 14.27.14; Libertăţii, str. 11 Iunie 75, tel.. 15.07.37. CĂLĂTORIE PESTE TREI MARI — Lumina, bd. 6 Martie 12, tel. 16.23.35. VIAŢA IU IARTA — Central bd. 6 Martie 3, tel. 14.12.24. înfrăţirea între popoare, bd. Bucureştii Noi, tel. 17.31.64. Drumul Serii, str. Drumul Serii 30, tel. 14.10.37. PRIMA ZI — 13 Septembrie, str. Doamnei 9, tel. 16.35.38. Alex. Sahia, cal. Văcărești 21, tel. 21.49.46. CICLU DE FILME IN CINSTEA ZI­LEI FEMEII — Maxim Gorki, cal. Victo­riei 48, tel. 16.24.48; 8 Marile, str. Buzesti 6-11, tel. 15.62.79; Donca Sim­o, str. A­­vrig 1, tel. 11.07.90; Olga Banele, cal. 13 Septembrie 196, tel. 15.66.46. PASAGERUL CLANDESTIN — Victo­rii, b­d. 6 Martie 7, tel. 16 28.79. U.R.S.S. DE ASTAZI Nr 10/1959. ME­LODII... MELODII, SCURTA ISTORIE SAPTE ARTE, SPORT 1958. DANSURI AZI PROGRAMUL I 17.00 Radiojurnal şi buletin meteoro­logic. 17.15 Anunţuri şi muzică. 17.30 Muzică uşoară. 18.00 Cîntece revoluţio­nare romîneşti. 18.15 Reportaj. 18.30 Mu­zică populară românească. 19.00 Radio­jurnal. 19.15 Teatru la microfon. Casa de odihnă „Bine aţi venit”. Adaptare radiofonică după vodevilul scriitorului conferenţiază Silvian Iosifescu — Tea­trul Armatei, sala Magheru, tel. 12.90.05, ora 19. FESTIVITATE ÎNCHINATA CENTE­NARULUI NAŞTERII LUI SALOM ALECHEM — Teatrul Evreiesc de Stat, tel. 21.36.71, ora 18. TE AŞTEPT DISEARA LA CONCERT — Teatrul Satiric Muzical ,,C. Tănase”, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 20.30. CAVALCADA CIRCULUI - Clrclll de Stat, tel. 15.69.88, ora 20.30. IUGOSLAVE — Timpuri Noi, bd. 6 Martie 18, tel. 15.81.10. OMUL MEU DRAG — Tineretului, str. 13 Decembrie 5-7, tel. 13.49.04. TAMANGO — Gh. Doja, cal. Griviţei 80, tel. 16.22.73. MUZICA... MUZICA — Alex. Popov, cal. Griviţei 137, tel. 16.26.10. S-A INTIMPLAT LA PENKOV — Gri­viţa, Piaţa Ilie Pintilie 2 tel. 16.25.39. PATRU PASI IN NORI — Vas de Roai­tă, bd. 1 Mai 57, tel. 17.05.47. MELEA — Cultural, cal. Griviţei 196, tel. 17.98.58. RINDUNICA — 8 Mai str. Lizeanu 10, tel. 10.116.88. RAZIA — unirea, bd. 1 Mai 143, tel. 17.10.21. T. Vladi­mirescu, cal. Dudesti 97, tel. 21.39.82. CERUL INFERNULUI — Arta, cal. Că­lăraşi 153 tel. 21.31.96. LUPTA NU S-A SFIRSIT INCA — Munca, sos. Mihai Bra­vu 231, tel. 21.50.97. CAI GRESITE — 23 August, bd. Dimi­trov 118, tel. 12.32.77. 30 Decembrie, cal. Ferentari 86 tel. 15.66.80. FATA CU CHITARA — Popular, str Mătăsari 31, tel. 21.37.43. G. Cosbuc, cal. Rahovei 118, tel. 14.89.88. NUMAI O FEMEIE — M. Eminescu, str. M. Eminescu 127 tel. 11.48.36. PROCESUL SE AMINA — N. Bălces­­cu, cal. Rahovei 151, tel. 14.57.90. MISTERUL CASTELULUI PARASIT — Aurel vlaicu, sos. Cotroceni 9, tel. 13.62.56. MARINARUL ÎNDRĂGOSTIT — G. Bacovia, şos. Giurgiului , tel. 13.22.d­. B. Delavrancea, bd. Libertăţii 70-72, tel. 16.29.02. sovietic A. Şatrov. 20.15 Cîntece. 29.30 Jocuri populare romîneşti. 20.45 Muzică uşoară. 21.00 „Din tezaurul creaţiei mu­zicale romîneşti”. Lucrări de George Enescu. 21.30 Muzică populară româ­­nească. 22.00 Radiojurnal, buletin me­teorologic şi sport. 22.30 Muzică uşoară. 22.53 Ciclul „Simfonia romantică”, sim­fonia „Manfred“ de Ceaicovski,­­ or­chestra naţională a Radiodifuziunii din Paris, dirijor Constantin Silvestri. 23.52— 23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 17.00 Cîntece şi marşuri marinăreşti. 17.15 Carnet de reporter: Din activitatea unui comitet de luptă pentru pace. 17.25 Sfatul medicului: Despre reacţia la tu­­berculină la copii. 17.30 Recitalul sopra­nei Arahida Kerph­­iam şi al violoncelis­tului Alfons Capitanovici. La pian. E­­caterina Vaida. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Noi înregistrări de muzică popu­lară românească. 18.25 Buchet de melo­dii de dragoste. 18.56 Anunţuri şi mu­zică. 19.00 Cronica muzicală. 19.05 Prin stările de concert ale Capitalei. 1­9.52 „Noapte bună, copii“. 20.00 Tribuna Ra­dio: Politica Partidului Muncitoresc Ro­mân de transformare socialistă a agri­culturii. 20.15 Interpreţi romîni de mu­zică uşoară 20.45 Gîntă clarinetistul Tra­­ian Lăscu­ţ Făgărăşanu. 211.00 Radiojur­nal sport și bulletin meteorologic. 21.15 Muzică corală. 21.30 Un sfert de oră din valsuri. 21.45 Figuri de colectivişti de Dionisie Şincan. 22.00 „Pentru iubitorii muzicii de cameră”. 22.45 Muzică popu­lară romînească. 23.00 Radiojurnal. 23.15— 24.00 Concertul „Noapte bună, somn uşor”. MÂINE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteorolo­gic. 5.14 Muzică pentru fanfară. 5.33 Muzică distractivă. 5.45 Lecţia de gim­nastică. 5.55 Sfatul medicului: stenoza mitrală. 6.00 Radiojurnal şi buletin me­teorologic. 6.15 Emisiunea pentru sate. 6.25 Melodii populare romîneşti execu­tate la diferite instrumente. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul piesei centrale. 7.15 Cîntece. 7.30 Muzică Uşoară. 7.50 Anunţuri şi mu­zică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Mu­zică­. 9.00 Muzică instrumentală. 9.30 Prietena noastră cartea. Mari scriitori despre copilăria lor: Bartu Ştefănescu Delavrancea. 10.00 Muzică de estradă. 10.40 Jocuri populare romîneşti. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 „înainte tineret”, emisiune de cîntece. 11.20 Muzică de Waldteufel. 11.45 Radio Prichindel. 12.00 Arii şi duete celebre din operele lui Mozart. 12.30 Ştiinţa şi viaţa. Din acti­vitatea Institutului de cercetări chimico­­ farmaceutice. 12.40 Melodii populare ro­mâneşti. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Con­cert de prînz. 13.45 Cotele apelor Du­nării. 14.00 ..Viaţă nouă, cîntec nou”, — emisiune de cîntece. 14.25 Concert de muzică populară romînească. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Recomandări din program. 15 10 Arii din opere interpre­tate de André Hlolski. 15.40 Muzică de estradă de compozitori sovietici. 16.15 Vorbeşte Moscova! 16.45 Cîntece despre mineri. CI­MIEMIIMMae.lffi&IF­IE ■Sni I QXgx^x.jLa^kjljtuS. AZI, TI.00 Spicuiri din programul săp­tăminii. 19.03 Informaţiile după amiezii. 19.03 Emisiune de ştiinţă şi tehnică pen­tru pionieri şi şcolari: „Tainele auto­mobilului”. 19.35 Actualitatea în ima­gini. 19.45 Filmul documentar: Concursul internaţional , George Enescu”. 23.15 Jurnalul televiziunii 20.35 Filmul artis­tic: „Lupta nu s-a sfîrșit Iacă”. 22.00 Ultimele șt­ri. .

Next