Informatia Bucureştiului, septembrie 1959 (Anul 7, nr. 1886-1912)
1959-09-01 / nr. 1886
PROLETARI DIN toate tari ll, VN it I-vm INFORMATI A Ziar al Comitetului Orășenesc București al P.M.R. și al Sfatului Popular al Orașului București I ANUL VIII Nr. 1886 |~PAGINI 20 BANI | MARȚI 1 SEPT. 1959 | luminarea înaltelor distincţii acordate de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale Atelierelor C. F. R. Roşie Ieri după-amiază, a avut loc festivitatea înfimnării Ordinului „23 August“ clasa I Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“. In sala noii cantine a atelierelor se aflau mii de muncitori, fruntaşi în producţie, ingineri, tehnicieni şi funcţionări care prin munca lor plină de abnegaţie au făcut ca această importantă întreprindere să-şi aducă din plin contribuţia la construirea socialismului în patria noastră. La adunare au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Florian Dănălache, prin-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Dumitru Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Dumitru Diaconescu, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Tovarăşul Gheorghe Stoica, înmînînd înalta distincţie conducerii întreprinderii, a feliciitat călduros pe harnicii ceferişti în numele C.C. al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Dumitru Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. In continuare a vorbit tovarăşul Dumitru Miron, directorul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie". In încheierea festivităţii, maistrul cazangiu Alexandru Codescu, Eroual Muncii Socialiste, a dat citire unei telegrame adresate C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale de către colectivul Atelierelor „Griviţa Roşie" prin care acesta exprimindu-şi profunda recunoştinţă şi mulţumirea pentru înalta distincţie acordată îşi reafirmă hotărîrea de a munci cu abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a transporturilor şi a economiei ţării pe drumul socialismului. Cei prezenţi au aprobat prin puternice aplauze textul telegramei, manifestîndu-şi cu elan dragostea şi devotamentul lor faţă de partid şi guvern. In timpul festivităţii de la Atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie" G. A. S. „Pa Un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la gospodăria agricolă de stat „Partizanul“ Dragalina, regiunea Bucureşti, au participat luni la amiază la festivitatea înmînării distincţiei Ordinul Muncii clasa l-a conferit acestei gospodării de stat pentru recolte ridicate de cereale obţinute la hectar an de an, pentru rezultatele deosebite obţinute în creşterea animalelor şi a productivităţii lor, pentru reducerea continuă a preţului de cost al producţiei. La festivitate au participat tov. Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale, Gh. Necula, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Bucur Şchiopu, adjunct al ministrului Agriculturii şi Silviculturii, Vasile Dan, vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional Bucureşti, muncitori şi mecanizatori fruntaşi din G.A.S.-urile din regiune. Tov. Bucur Şchiopu, adjunct al ministrului Agriculturii şi Silviculturii, a vorbit despre realizările acestei unităţi.. Apoi, tov. Florian Dănălache, a înminat conducerii gospodăriei agricole de stat „Partizanul“ înalta distincţie şi a felicitat călduros în numele Comi- tetului Central al P.M.R., Consiliului de Aminiştri şi Prezidiului Marii Adu- nări Naţionale colectivul acestei unităţi pentru realizările sale, urîndu-i noi succese în muncă. In numele colectivului G.A.S. „Partizanul“, ing. Triţă Făniţă, directorul unităţii, a mulţumit călduros pentru înalta distincţie acordată. Totodată el a exprimat angajamentul muncitorilor de aici de a obţine producţii tot mai mari la hectar. Intr-o entuziastă atmosferă colectivul G.A.S. „Partizanul" a trimis o telegramă de mulţumire Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Vă informăm despre: „Săptămina cărţii medicale**! Cu ocazia împlinirii a cinci ani de activitate, Editura Medicală organizează intre 4 şi 11 septembrie „Săptămina cărţii medicale". In cadrul acestei săptămîni, vor avea loc in Capitală o seamă de manifestări menite să contribuie la răspindirea şi popularizarea mai largă a cărţii medicale. La Librăria Academiei se va deschide, vineri 4 septembrie, la ora 13, intr-un cadru festiv, Expoziţia cărţii medicale. " La Librăria Centrală, Librăria ,Cartea Rusă" şi unităţile Librăria Noastră nr. 1, 3, 4, 17 se vor amenaja vitrine festive şi colturi speciale in care vor fi prezentate ultimele noutăţi ieşite de sub tipar la Editura Medicală. • La Institutul de pediatrie, spita-lul de copii Cotroceni, spitalul „Bernat Andrei", spitalul „Dr. Babes spitalul „Brincovenesc" şi in alte 29" de instituţii medicale se organizează*• standuri speciale ale cărţii medicale" unde vor fi expuse diverse materialede popularizare a lucrărilor de specia-" litate şi se vor pune in vinzare noi--, cărţi de medicină. Pe lingă aceste" standuri, vor fi organizate discuţii cu" medici şi personalul sanitar pe marginea lucrărilor expuse. ” • Pentru a face să pătrundă in-~ rindul cititorilor un sortiment cit mai" bogat de cărţi medicale, miercuri 2septembrie, intre orele 17 şi 20,30, la sediul Editurii Medicale din str. Aris-Ude Briand, se va organiza un tirg" de mostre al cărţii medicale. La acest" tirg vor lua parte librari, difuzări de" carte din spitale şi instituţii medicale," delegaţi ai spitalelor şi instituţiilor- - medicale. " + Vernisajul expoziţiei de artă decorativă din R. D. Vietnam Mîine va avea loc la pavilionul B al Parcului de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ vernisajul expoziţiei de artă decorativă din R. D. Vietnam. Expoziţia cuprinde peste 80 de obiecte (broderii, împletituri, sculptură în lemn, argintărie etc.) Alte şcoli de meserii în Capitală Incepînd de la ÎS septembrie 1959, vor funcţiona in Capitală noi şcoli de meserii. Astfel, în bd. Muncii nr. 160, se va deschide o şcoală de meserii - confecţii, pentru specialităţile croitorie femei, croitorie copii şi lenjerie. Durata şcolarizării este de 4 ani. Se primesc absolvente ale şcolilor de 7 ani, care să aibăla 15 septembrie vîrsta de 14-16 ani împliniţi. In bd. Gh. Dimitrov nr. 87 va lua fiinţă o şcoală de meserii cu profil gospodăresc,laboranţi bucătari, laboranţi cofetari etc.). Durata de şcolarizare este de 3 ani. Se primesc absolvenţi şi absolvente ale şcolilor de 7 ani, în vîrsta de 14-18 ani împliniţi la ÎS septembrie 1959. înscrierile la şcolile de meserii sus-amintite se fac în fiecare zi între orele 9-13 şi 16-19, la sediul şcolilor respective, pe baza unei cereri însoţite de copia legalizată a certificatului de naştere, certificatul de 7 clase, certificat de enitate - în care te vor specifica rezultatele analizei erigelui şi e radioscopiei pulmonare - precum şi e declaraţia-tip, din care să rezulte starea materială a părinţilor sau a susţinătorului. Vizita fruntaşilor laburişti H. Gaitskell şi A. Bevan la Moscova MOSCOVA (Agerpres) TASS transmite : In după-amiaza zilei de luni Hugh Gaitskell, liderul partidului laburist, Aneurin Bevan, trezorier şi membru al Comitetului Executiv al partidului, şii persoanele care îi însoţesc care se află la Moscova la invitaţia grupului parlamentar al U.R.S.S., au vizitat Universitatea de stat „Lomonosov“ din Moscova de pe colinele Lenin. Ei au fost primiţi cu căldură de Grigori Vovcenko, rector ad interim al Universităţii, vicepreşedinte al Asociaţiei „U.R.S.S. — Marea Britanie“. După ce a aflat că în acest an de învăţămînt la Universitate vor studia pentru prima oară studenţi din Anglia, Gaitskell şi-a exprimat speranţa că în viitor schimbul de studenţi sovietici şi englezi va căpăta un caracter de masă. Laburiştii englezi au vizitat universitatea, au stat de vorbă cu studenţi şi cadre didactice. Hugh Gaitskell a promis că va reveni după începerea anului universitar şi va organiza o reuniune în cursul căreia va răspunde la întrebări. ------Capitala, azi- Pe bulevardul N. Bălcescu Pictorul american Rockwell Kent a părăsit ţara Azi dimineaţă a părăsit Capitala pictorul american Rockwell Kent şi soţia, care la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinatatea, ne-a vizitat ţara. In timpul şederii în ţară, oaspetele a vizitat muzee, instituţii de artă şi cultură, întreprinderi, cartiere muncitoreşti şi au avut întrevederi cu pictori români. Pe aeroport, oaspeţi, au fost salutaţi de tov. Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.G.S. şi I. Irimescu, secretar al Uniunii Artiştilor Plastici. 20 autoturisme pentru sectorul sanitar Cele 20 autoturisme — tip Skoda şi Warburg — repartizate Secţiunii sanitare şi de prevederi sociale a S.P.C., au fost puse în circulaţie. 12 din aceste maşini au fost puse la dispoziţia Staţiei de salvare a Capitalei, iar restul de 8 maşini la dispoziţia policlinicilor: I.C. Frimu, Maşina de Pline, Pantelimon, V. Roaită, G. Goşbuc, Bucur, Rahova şi Basarab. Oaspeţi de peste hotare Ieri, a sosit în Capitală, la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, graficianul elveţian, Aldo Patocchi împreună cu soţia. In timpul şederii sale în ţară oaspetele va lua contact cu artiştii plastici români şi va prezenta o expoziție a lucrărilor sale. Pregătiri pentru desfacerea mustului Odată cu venirea lunii septembrie, trusturile de alimentaţie publică din Capitală au început pregătirile în vederea tradiţionalei desfaceri a mustului. In acest scop se organizează mai multe mustării care vor fi deschise în a doua jumătate a lunii. *2 Anul acesta, în luna septembrie, sărbătorim aniversarea a 500 de ani de la cea mai veche menţiune __________________________________ _ documentară despre existenţa oraşului Bucureşti. Hrisovul lui Vlad Ţepeş din 20 septembrie 1459 şi începuturile oraşului Bucureşti Anul acesta, în luna septembrie, se sărbătoreşte împlinirea a 500 de ani de la cea mai veche menţiune documentară despre existenţa oraşului Bucureşti. Este vorba de un hrisov slavonesc dat de Vlad Ţepeş, domnul Ţarii Româneşti *(1456-1462) la 20 septembrie luat 6968 de la facerea lumii (adică anul 1459 al erei noastre), din „cetatea Bucureşti" (la grad Bucureşti). Prin acest hrisov, Vlad Vodă întărea unor boieri olteni anume Andrei, Iova şi Drag, satele Poiana lui Stevu şi Ponor din Mehedinţi, scutindu-le de or şi ce dări. Documentul, scris pe pergament de un logofăt de cancelarie necunoscut, cu cerneală neagră, doar cu litera iniţială şi monograma voievodului în roşu, s-a păstrat pînă în zilele noastre, însă într-o stare de înaintată degradare, rupt în două fragmente şi avînd conţinutul truncheat; de asemenea îi lipseşte pecetea afirmată în ceară roşie care va fi fost prinsă de el odată, rămînînd numai şnurul împletit din fire de mătase de culoare roşie şi albastră. Dimensiunile hrisovului sînt de 48 cm. lungime pe 30 cm. lăţime. El a aparţinut învăţătorului Alexandru Bunceanu din comuna Buşeşti (raionul Baia de Aramă, reg. Craiova), a fost expus la Bucureşti în cadrul expoziţiei din 1905, fără însă a i se cunoaşte valoarea şi în urmă achiziţionat de biblioteca Academiei Române, în a cărei colecţie figura la 1908. Astăzi, preţiosul hrisov se păstrează în secţia de manuscrise a bibliotecii Academiei R.P.R. O copie în facsimil, foarte izbutită, datorită talentatei graficiene Irina Rişleakov, se află expusă pentru marele public în sălile de expoziţie ale Muzeului de istoria a oraşului Bucureşti. In ceea ce priveşte începuturile Capitalei noastre, cercetările ştiinţifice recente au spulberat legenda întemeierii oraşului de către un presupus cioban Bucur, care şi-ar fi avut biserica pe colina din faţa mănăstirii Radu Vodă. De fapt s-a dovedit că acest lăcaş este un modest paradis de cimitir datînd din prima jumătate a veacului al XVIIl-lea şi n cron.,cu o legătură cu pretinsul întemeietor al Bucureştiului. Părerea ştiinţifică cea mai autorizată aşează nucleul iniţial al oraşului în regiunea Curţii Vechi, pe locul Pieţii de Flori de astăzi, ipoteză ce pare a se confirma şi prin săpăturile arheologice începute încă din 1953, din iniţiativa Academiei R.P.R., colaborînd în ultimii ani cu Muzeul de Istoria a oraşului Bucureşti. Unii istorici - mai ales din trecut - au încercat să identifice Bucureştiul cu vechea cetate a Dîmboviţei, întîlnită în cronicile ardeleneşti, încă din veacul al XlV-lea. Analizînd însă aceste izvoare cu toată scrupulozitatea ştiinţifică, se poate uşor constata că ele se referă de fapt la o cetate care se afla pe cursul superior al Dîmboviţei, într-o regiune muntoasă, poate în apropierea Rucărului. Pe de altă parte însă, izvoarele străine şi unele scrisori latineşti adresate braşovenilor de către Vlad Ţepeş, amintesc de o cetate a Dîmboviţei şi în veacul al X XV-lea care în mod sigur,se poate identifica , de data aceasta cu Bucureştiul. De aceea, ipotteza cea mai logică susţine existenţa a două cetăţi cu acelaşi nume, vina mai veche: Dîmboviţa „de sus", aşezată probabil în regiunea Rucărului, care a dispărut în primea jumătate a veacului al XV-lea şi alta mai nouă, Dîmboviţa „de jos", pe locul Bucureştiului de astăzi, ce s-a dezvoltat după 1459. Numele Bucureştiului este legat în primul rînd de Vlad Vodă Ţepeş. Intr-adevăr acest voievod a trebuit să înceapă aici construirea unei cetăţi pe Dîmboviţa, în vara anului 1458, cînd o scrisoare latinească adresată de dînsul braşovenilor la 13 iunie îl arată poposind ,,lîngâ rîul apei Dîmboviţa" (juxta fluvium aquae Domboviche); în toamna anului următor, construcţia era terminată de vreme ce hrisovul slavonesc al domnului din 20 septembrie este alcătuit In cetatea Bucureşti; pe de alta parte, în 1460, Vlad Vodă se adresează din nou braşovenilor în latineşte la 4 iunie şi 10 august, de data aceasta din cetatea Dîmboviţei (ex castro fluvii Dombovicha), pentru ca un alt hrisov slavonesc al său din 10 februarie 1461 să fie iarăşi scris din Bucureşti. In sfîrşit cronicile moldoveneşti amintesc despre cucerirea oraşului de scaun al lui Radu Vodă cel Frumos, fratele şi urmaşul în domnie al lui Vlad Ţepeş, plecat turcilor, de către moldovenii lui Ştefan cel Mare, în noiembrie 1473, numindu-l „cetatea Dîmboviţei", cînd ştiut este din hrisoavele sale că Radu şi-a avut reşedinţa aproape numai la Bucureşti. Această alternanţă de nume se menţine pînă la sfîrşitul veacului al XV-lea, cînd acel de Bucureşti - întrebuinţat întotdeauna de izvoarele interne - triumfă definitiv, iar celălalt de cetate a Dîmboviţei - folosit mai albi da străini - este dat uitării. Este 198c să presupunem că cetatea lui Vlad Ţepeţ de pe Dîmboviţa şi-a luat numele da la aşezarea rurală locală, înfiripată în apropierea ei, purtînd numele unui Bucur oarecare (în acea vreme se mai întîlnesc multe sate cu numele de Bucureşti, în Rîmnicul Sărat, Teleorman şi Vîlcea), care s-a dezvoltat foarte repede, de vreme ce numai la cîțiva ani, ajunge „cetatea de scaun“ (adică capitala) a lui Radu cel Frumos, la 14 octombrie 1465. Ridicarea unei cetăţi de către Vlad Ţepeș în cîmpia munteană se datorează în primul rînd încercărilor acestui domn de a rezista cotropirii otomane, ce stînjenea dezvoltarea statului feudal muntean, prin organizarea unui sistem de puncte fortificate din care mai făceau parte şi mănăstirile întărite de la Comana, Bolintin şi Snagov. Paralel însă cu interesele militare, Vlad Ţepeş s-a lăsat condus şi de anumite considerente de ordin economic. Astfel concentrarea comerţului în direcţia Dunării şi a imperiului turcesc, a determinat pe voievod să construiască cetatea sa într-o poziţie geografică prielnică, ca popas al caravanelor de neguţători cu mărfuri dintre Ardeal şi Balcani. PAUL I. CERNOVODEANU muzeograf principal la Muzeul de Istorie a oraşului Bucureşti Hrisovul lui Vlad Ţepeş dat la 20 septembrie 1459. (Reproducere a originalului păstrat în secţia de manuscrise a bibliotecii Academiei R.P.R.) S-au deschis noi perspective pentru pace în — a declarat PALMIRO TOGLIATTI - ROMA (Agerpres) TASS Rostind o cuvîntare la festivitatea în cinstea ziarului „Unita“, Palmirodului Comunist Italian, a subliniat slăbirea încordării internaţionale. Menţionînd că răspunderea pentru dezlănţuirea „războiului rece“ revine puterilor occidentale, Togliatti a declarat că, în prezent, lumea întreagă îşi dă seama că nu se mai poate merge pe această cale. Conducătorii statelor imperialiste, a continuat Togliatti, s-au convins acum de forţa ţărilor lagărului socialist, care, obţinând superioritatea în domeniul ştiinţei şi tehnicii, vor obţine foarte curind şi superioritatea economică. Astăzi imperialiştii ştiu că dacă ei ar încerca să atragă lumea într-un nou conflict, cel mai mult vor avea de suferit ei înşişi. Iată de ce, a declarat Togliatti, s-au deschis noi perspective pentru pace în întreaga lume. Astăzi noi culegem roadele politicii echilibrate, rezonabile şi paşnice duse de conducătorii Uniunii Sovietice, care şi-au atras prin aceasta adînca noastră recunoştinţă. In acelaşi timp, noi culegem roadele realizărilor obţinute de noi înşine împreună cu toate partidele comuniste din Europa occi transmite, care a avut loc în oraşul Alessandria Togliatti, secretarul general al Partiimportanţa luptei pentru pace, pentru dentară, atunci cînd am chemat masele să-şi declare voinţa de pace, cînd am apărat cuceririle democraţiei, am dezvoltat mişcarea muncitorească, populară şi democratică. De aceea, a continuat Togliatti, noi ne bucurăm de aceste roade şi salutăm ca un fapt pozitiv întîlnirea dintre tovarăşul Hruşciov şi preşedintele Eisenhower. Aceasta ne dă speranţe şi încredere, deşi ştim că mai avem de făcut multe. Caracterizînd poziţia actuală a guvernului italian, Togliatti a arătat că cercurile conducătoare ale Italiei doresc să continue „războiul rece“ şi împiedică slăbirea încordării internaţionale. Comuniştii, a declarat Togliatti, trebuie să aducă un aport şi mai însemnat la lupta pentru slăbirea încordării şi pentru pace, trebuie să lupte pentru formarea unui nou guvern, care să ducă o politică cu totul nouă , o politică de slăbire a încordării în relaţiile internaţionale, o politică de progres economic şi social în interiorul ţării La Veneţia Succesul filmului sovietic SOARTA UNUI OM ÎN VENEŢIA (Agerpres) TASS transmite: La Veneţia continuă cel de-al XXIea Festival internaţional al filmului. In afara programului festivalului, a fost prezentat filmul sovietic „Soarta unui om”, distins cu „Marele premiu de aur( la Festivalul filmului de la Moscova. Filmul s-a bucurat de un mare succes. Spectatorii au aplaudat îndelung pe S. F. Bondarcink, regizorul și interpretul rolului principal al filmului, care se găsea in sală. In cadrul programului festivalului afost prezentat filmul italian „Generalul Della Rovere“, regizat de Rosselini.* In film sunt prezentate în mod realist* atrocităţile săvirşite de hitlerişti lui Genua, la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Rolul principal este interpretat de cunoscutul artist şi regizor italian Vittorio de Sica. Ultimele știri sportive • In turneul final de volei din cadrul Jocurilor mondiale universitare de la Torino, s-au înregistrat rezultatele : R. P. Bulgaria — Franţa 0—0 R. P. F. Iugoslavia — Brazilia 3—0. La A polo, în semifinală R. P. F. Iugoslavia a dispus cu scorul de 5—3 de Italia şi via Intîlni în final, echipa R. P. Ungare. • Atletul polonez Piatkowski a realizat, într-un concurs desfăşurat la Bratislava, 56,29 m la aruncarea discului. • Meciul de hochei pe iarbă dintre selecţionatele R. D. Germane şi R. P. Polone, disputat în oraşul Jena, s-a încheiat cu victoria primei formaţii : 1-0. • La Budapesta va avea loc sîmbătă, şi duminică întîlnirea de nataţie şi polo dintre formaţiile R. P. Ungare şi ■ R. F. Germane. • In capitala R. P. Ungare şi-audisputat întîietatea echipele reprezen- ‘ tative masculine şi feminine de gimnastică ale R. P. Ungare şi R. P. Polone. Victoria a revenit oaspeţilor, la ■ limită: 356,60—356,05. i Comitetul Executiv al S.P.C. a aprobat planul de măsuri pentru sărbătorirea a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti Ieri după amiază comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei a discutat şi aprobat planul de măsuri pentru sărbătorirea a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti. La şedinţă au mai participat deputaţi din Bucureşti în Marea Adunare Naţională şi preşedinţi şi vicepreşedinţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale. Cetăţenii Capitalei sunt chemaţi să participe la acţiunile patriotice iniţiate de sfaturile populare raionale pentru înfrumusețarea orașului. Produse în cinstea aniversării a 500 de ani de existenţă a Bucureştiului Cu prilejul aniversării a 500 de ani de existenţă a Bucureştiului, întreprinderile aparţinind industriei uşoare au pregătit o serie de ţesături, articole din pielărie, precum şi din ceramică cu motive, reprezentind diferite aspecte ale dezvoltării Capitalei Astfel, articolele ceramice da pictate pe ele „Casa Scinteii", „Ateneul", „Cişmigiul“, „Cetatea lui Bucur", etc Baticurile din surah vegetal şi din mătase naturală au de asemenea, diferite motive prezentind „Teatrul de Operă şi Balet”, „Casa Scinteii", „Ateneul" şi altele. Foarte rezişit este articolul „Răduca", realizat de creatoarele fabricii „Ţesătoriile Reunite". Pe ţesătură, in medalioane, apare Bucureştiul secolului nostru, iar in restul ţesăturii sunt imprimate diferite imagini ca: „Turnul Colţei", „Hanul lui Manuc", „Cetatea Bucur", „Podul Calicilor", etc. Unele din aceste produse au şi fost contractate cu organele comerțului. Spectacolele baletului maghiar Peste cîteva zile va sosi în Capitală Ansamblul de balet al Operei de Stat din Budapesta. Oaspeţii vor da, pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R. P. R., cinci spectacole. Programul lor cuprinde spectacolul cu „O seară de balet maghiar“ („Prinţul cioplit în lemn“ de Béla Bartók, „Studenţii veseli“ de Ferenc Farkas şi „Mandarinul miraculos“ de Bela Bartók), care va fi prezentat în 6, 7 şi 10 septembrie, precum şi spectacolul cu „Giselle“ de Adolphe Adam, care va fi prezentat în 8 şi 9 septembrie. Partea muzicală a spectacolelor va fi susţinută de orchestrul Teatrului de Operă şi Balet al R. P.R. Biletele au fost puse în vinzare la casa O.S.T.A. din calea Victoriei 68—70. De două zile plouă într-una. Cerul e înnorat ca în plină toamnă. S-a terminat oare vara? şi să fie acesta preluatul anotimpului rece? Pentru răspuns, me-am adresat secţiei de prevedere a timpului pe lungă durată din Institutul Meteorologic Central. Dacă a început toamna? Nu, cîtuşi de puţin) am fost asiguraţi. Vina suferă acum doar o mică, întrerupere. In ultimele două zile, vremea s-a răcit în toată ţara. Această situaţie se datoreşte formării unui cînp de mare presiune atmosferică peste mările polre şi a unor nuclee depresionare în Mediterana şi Europa de răsărit. In urma acestei configuraţii a reliefului baric, masele de aer de origină oceanică au putut pătrunde şi străbate în toate regiunile ţării noastre. Ploi intermitente şi, local, sub traumă ,de 9 averse, au căzut în cea mai mare parte a ţării. Iar vinul a suflat temporar tare, dinspre răsărit. Dealtfel, în aceste ultime două zile, vremea s-a răcit în toată Europa, in ziua de 31 august, la orele 02, temperatura aerului pe continentul nostru se afla cuprinsă intra 2 grade in sudul regiunii Arhanghielsk şi 27 grade în Sicilia. In ţara noastră, temperatura minimă din dimineaţa zilei de 31 august era cuprinsă între 4 grade la Miercurea Ciuc şi 18 grade la Constanţa, pe litoral. Azi la ora 8, In Bucuresti, temperatura aerului a fost de 3 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 15 grade, iar minima din cursul nopţii de 11 grade. In următoarele zile, (2, 3 şi 4 septembrie), vremea se va ameliora, treptat, dar va rămîne răcoroasă. Cerul va fi schimbător, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Ploi lacrîs vor cădea în prima parte a intervalului, mai ales in regiunea muntoasă şi in sud-estul ţării. Vîntul va sufla cu intensitate potrivită, dinspre răsărit, iar pe litoral, pînă la tare. Temperatura va fi staţionară la început, apoi în creştere uşoară şi treptată. Minimum vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, iar maximile între 14 şi 24 grade. După aceea, insă, timpul va fi din nou frumos, cu car senin, cu soare cald. In loc de buletin meteorologic S-a terminat vara ?