Informatia Bucureştiului, aprilie 1963 (Anul 10, nr. 3003-3028)
1963-04-01 / nr. 3003
Pag. a 2-a. Recitalul basului Nicolae Secăreanu Vineri seara, în sala mică a Palatului R.P.R., a avut loc recitalul basului Nicolae Secăreanu. Acompaniat de pianistul Nicolae Rădulescu, apreciatul cântăreţ a prezentat un program de lieduri de mare varietate stilistică, — o adevărată trecere în revistă a marilor etape din istoria genului : Händel, Schubert, Hugo Wolf, Musorgski, Saint-Saëns. Creaţia contemporană a fost reprezentată prin compozitorul sovietic Sviridov şi prin compozitorii români Mihail Jura, Paul Constantinescu şi Pascal Bentoiu. Captivînd şi cu această ocazie auditorul prin sensibilitatea şi muzicalitatea sa, prin fineţea pătrunderii psihologice a conţinutului literar, Nicolae Secăreanu s-a remarcat în lieduri ca „Craiul ielelor“ de Schubert, ce solicită o portretizare clar diferenţiată a mai multor personaje sau in lieduri satirice („Balada medievală“ de Saint- Saëns şi „Gelozie“ de Pascal Bentoiu pe versuri de Topîrceanu, executat în primă audiţie), realizate cu un ascuţit simţ al umorului. O apreciere pozitivă suscită şi modul de interpretare a „Gornistului“ de Paul Constantinescu, în care Nicolae Secăreanu a redat în chip sugestiv diferitele atmosfere evocate succesiv de textul poetic. Artist de incontestabil prestigiu, ale cărui creaţii în spectacolele Teatrului de operă şi balet se află şi astăzi întipărite în amintirea iubitorilor scenei lirice, Nicolae Secăreanu rămîne totodată un interpret de seamă al liedului, un maestru al muzicii vocale de cameră, pe care a slujit-o cu consecvență de-a lungul întregii sale cariere. PROGRAMUL SAPTAMINAL AL A ORAŞULUI Marţi 2 aprilie : „Goethe“. Vorbeşte scriitorul Ion Marin Sadoveanu (cursul de literatură română şi universală“ , în sala Dalles, la ora 18). • „Funcţiile seniorio-motorii şi dezvoltarea lor în condiţiile producţiei moderne“. Vorbeşte Gh. Iosif, cercetător ştiinţific la Institutul de psihologie al Academiei R.P.R. In continuare, un film artistic (cursul de pedagogie-psihologie în sala Consiliului local al sindicatelor, la ora 18). • „Prin ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu“. Vorbeşte ziaristul Nicolae Marin (cursul de geografie economică şi politică a lumii, în sala Casei raionale de cultură 16 Februarie). • Miercuri 3 aprilie : „Dezvoltarea literaturii româneşti“. Vorbeşte prof. univ. Ovid. S. Crohmălniceanu. Va urma un film artistic (cursul „România socialistă“ în sala Clubului sindicatelor din învăţămint, la ora 18). „Cancerul şi lupta împotriva lui“. Vorbeşte acad. prof. univ. dr. Ion Făgărăşanu (cursul de medicină-biologie,în aula B.G.U., la ora 18). Joi 4 aprilie: „Anglia în relaţiile internaţionale actuale“. Vorbeşte conf. univ. Vasile Pungan. In continuare un film artistic (cursul de Probleme ale istoriei diplomaţiei şi relaţiilor interna- UNIVERSITĂŢII POPULARE BUCUREŞTI (fonale contemporane, Insula B.C.U., la ora 18). Vineri 5 aprilie: „Realizările astronomiei sovietice“. Vorbeşte prof. univ. Constantin Drîmbă, membru corespondent al Academiei R.P.R, în continuare, proiecţii la epidioscop şi un film artistic (cursul de astronomie cosmonautică, in sala Consiliului local al sindicatelor, la ora 18). • Simpozion „Arta filmului de păpuşi“. Vorbesc Bob Călinescu şi Alecu Croitoru, regizori de film la Studioul „București“. In continuare, un program de filme artistice (cursul de cinematografie, în sala Lectoratului central, la ora 18). IN REPETIŢIE l\ NIVTIONĂI: „NEVESTELE VESELE DIN WINDSOR" De cîteva zile, la Teatrul naţional „I. L. Caragiale“ au început repetiţiile la încă una din viitoarele premiere Este vorba de cunoscuta comedie „Nevestele vesele din Windsor“, care va fi pusă în scenă de regizorul Lucian Giurchescu. Distribuţia reuneşte mai mulţi actori, printre care: Al. Giugaru şi Ion Henter (în rolul lui John Falstaff), Dina Cocea şi Carmen Stănescu, Cella Dima şi Valeria Gagialov, Ion Manu, Mihai Fotino, Dem. Rădulescu, Mihai Berechet, Victor Moldovan, C. Rauţchi, Damian Crişmaru şi Florin Piersic, Draga Olteanu și alții. Scenografia spectacolului va fi realizata de Dan Nemteanu. La Casa ziariştilor Duminică seara a avut loc la Casa ziariştilor o manifestare artistică, in cadrul căreia şi-au dat concursul! Silvia Chicoş, artistă emerită, Mircea Crişan, Ovid Teodorescu, Dem. Furdui, Atena Zahariade- Demetriad, D. Bucoureanu, Glorii Dimitriu, Magda Mureşan. A acompaniat o formație orchestrală condusă de Cristian Colan. De la cenaclul „Nicolae Labiş” Mîine, cenaclul „Nicolae Labiş“ va avea următorul program: Ilie Constantin va citi versuri, iar Milică Stan — proză. Şedinţa are loc la ora 10, la Casa scriitorilor ’ „Mihail Sadoveanu“. n debut în proză aduce de obicei cititorului o perspectivă originală de observaţie a vieţii, semnalează ade semnificative,cu ecouri nebă, din şirul preocupărilor noastre zii Ne referim, spunînd aceasta, la piade schiţe şi nuvele intitulată „Noap-i dragoste“ în care Ion Băieşu găseşghiuri inedite de observaţie a vieţii mentale a oamenilor din epoca noas- Inflorirea celor mai frumoase senite ale omului, cele ale dragostei şi etiei, găseşte cel mai prielnic climat vnea oamenilor educaţi după prinle moralei comuniste, — aceasta este fundamentală a tuturor povesti-Ion Bâieșu: „Noaptea cu dragos. Editura peatru literaturii — 1383. o im însă săM Expoziţia de grafică: TIA PELTZ întotdeauna am desluşit în lucrările Tier Peltz , prezente la expoziţii, dar mai cu seamă în coloanele ziarelor şi revistelor — un desen sigur şi constructiv, expresia vie şi viguros conturată a chipurilor umane, adîncimea observaţiei străbătută de o caldă şi vibrantă dragoste pentru frumos. Evident, Tia Peltz este înzestrată cu un talent ce vădeşte sensibilitate şi discernământ în fixarea nuanţată, plină de gingăşie, a diverselor aspecte contemporane. Multe, din lucrările sale atestă o concepţie unitară, un limbaj plastic în care gravitatea se împleteşte cu graţia juvenilă, cu mînuirea acelor elemente menite să caracterizeze o mişcare, o atitudine şi să confere imaginii artistice încărcături afective majore. De astă dată tînăra graficiană expune la Galeriile de artă din calea Victoriei un număr de lucrări care fac să sesizăm şi mai pregnant verva notaţiei şi inventivitatea cu care atacă noi şi interesante subiecte din cea mai vie actualitate. Privirea vizitatorului este solicitată deopotrivă de pros-jpeţimea inspiraţiei ca şi de valoarea lirică cu exagerarea fină umoristică cu care artista îmbracă imaginile sale. Urmărind mai mult mobilitatea formei decit un rezumat al liniei, Tia Peltz se oprește mai ales la impresie, cele mai multe dintre lucrările sale reușind să indice resurse de apreciabilă emotivitate — mai cu seamă în prezentarea chipurilor de copii. De fapt explorarea „universului“, a diferitelor stări sufleteşti a micilor săi eroi văzuţi în diferite ipostaze, într-un ton cînd grav, meditativ, cînd plin de candoarea vîrstei lor fragede — a inspirat lucrări executate fie în tehnica monotipului, fie în litografie, care surprind noul în înfăţişarea şi psihologia copiilor de azi. Sunt adevărate poeme în imagini închinate copilăriei feri- I cite, vieţii noi din patria noastră. Asemenea imagini ca „Surorile“, „Prima zi de şcoală“ şi „Băncuţa“ sunt ingenios realizate prin ritmul viu, prin atitudinea demnă, diferenţiată, prin bucuria sau importanţa seriozităţii care se citesc în ochii mari şi iscoditori ai micilor personaje cu trăsături individualizate. Interesante sunt şi monotipurile colorate, în care Tia Peltz consemnează cu simplitate şi adevăr chipuri de colectivişti, participanţi la „Bienala teatrului de amatori 1962“. In toate acestea, in luminozitatea cromatică ca şi în linia clară, judicios compusă, simţim nevoia artistei de a depăşi limitele simplei contemplaţii, a pitorescului în sine. Multe din acestea rămîn însă la stadiul de schiţă. Mai reuşite din acest punct de vedere ne apar acele lucrări pe care autoarea le-a intitulat „Vremuri trecute" şi „Orori fasciste“. Atacînd cu vehemenţă racilele vechii societăţi, chipul hidos al războiului, Tia Peltz realizează in aceste lucrări imagini ample, generalizatoare, cu valoare combativă satirică autentică. In această privinţă ele reprezintă o nouă şi interesantă latură a artei sale. Dorim să credem că tînăra graficiană Tia Peltz va solicita mai mult în lucrările sale viitoare conciziunea desenului şi sinteza plastică, îndepărtînd detaliile inutile şi o obişnuinţă care începe să devină manieră. LILICA (Boteni-Muscel) oaaaaaaaD m&mMMm era aaaaaaaaonNoapte necruţătoare“ Noaptea necruţătoare este noaptea războiului nuclear, pe care, de peste Ocean, încearcă monopolurile agresive s-o pogoare peste întreaga lume. „Războiul e starea normală a omenirii“ — repetă papagaliceşte căpitanul French, discipol credincios al acestora. „Se apropie noaptea necruţătoare. Salut, venirea ei“. Dar fie şi in condiţiile cele mai grele, nebuniei i se împotriveşte raţiunea, setea de fericire, de viaţă a omului. Regizorul Aleksandr l’ainthmPer fi-a propussă urmărească înfruntarea aceasta dintre istoria războinică anticomunistă şi lumina raţiunii, in mediul unei baze militare aeriene americane In care se lucrează intens in vederea viitorului război. Faintimmer este un cineast cu experienţă bogată. In statele sale de serviciu figurează filme ca ,,Petrolierul Derbent“, „Kotovski“, „Pentru cei de pe mare“ şi „Tăunul“, filme, care s-au bucurat de succes şi pe ecranele noastre, şi de care spectatorul îşi aminteşte încă după mulţi ani cu plăcere. Meşteşugul cineastului este vizibil şi in ultimul său film, în minuţiozitatea analizei psihologice. Povestirea cinematografică debutează vesel, într-o idilă tinerească. Şi dintr-o dată, intervine ceva, un văl care întunecă parcă tonalitatea imaginii. Plecat în călătoria de nuntă, proaspătul locotenent Davis izbucneşte: „Silit aviator. Aviator militar. Am semnat ! Mă îngrozeşte semnătura asta...“ Undeva, In străfundurile sufletului, Daris are sentimentul că a contrariul un pact cu moartea. Var exis tă şi o consolare: „Doar ctţiva ani şi voi fi bogat !“. Se va întoarce In orăşelul săli, vor cumpăra o vilă, vor trăi tihnit, ptnă la capătul zilelor, pentru că vor fi avuţi... Numai câţiva ani în schimbul unei vieţi de tihnă. Amăgitoare speranţă ! Dar oare nu la fel a fost amăgit şi Powers, jalnicul „erou" de pe U 2, doborît cu ani în urmă de rachetiştii sovietici ? Şi nu o dată te trimite filmul lui FainSimmer, cu amintirea la cazul autentic al lui Powers şi al avionului său. Aviatorii americani din filmul lui Fainţimmer efectuează şi ei zboruri piratereşti pe teritoriul sovietic. Şi de fiecare data speranţele lor sunt infirmate. Actorul Nikolai Timofeev conturează convingător portretul unui om dintr-o bucată care, fără să fie comunist, înţelege treaba murdară pe care este silit s-o îndeplinească. Clayton va fi înlăturat, în locul său va apărea French, apologetul războiului, trădătorul care ar fi trebuit judecat pentru crimele sale de război. Dar mereu alţi piloţi gîndesc, judecă şi îşi dau seama cît sînt de înşelaţi. Şi poate că cea mai bună parte a filmului „Noapte necruţătoare11 este tocmai coşmarul pe care-l trăieşte în delir Davis, pilotul muribund. Este un amestec atît de grăitor de adevăr şi de iluzie, atît de semnificativ, incit îţi trebuie multă vreme pentru ca, să te obişnuieşti cu gindul că zborul lui Davis a fost doar plăsmuirea fanteziei unui om în agonie. Dar acest zbor ar fi putut fi realitate — afirmă implicit autorul filmului. Şi aceasta nu este numai o simplă afirmaţie, ci şi o pătrunzătoare chemare la vigilența popoarelor în lupta pentru pacea omenirii. T. CARANFIL . Imagine din film Povestiri despre îndrăgostiţii zilelor noastre rilor lui Ion Băieşu, îndrăgostiţii din schiţele sale îşi trăiesc sentimentele la o înaltă tensiune şi datorită faptului că ei au conştiinţa unei anumite superiorităţi morale, se simt parcă foarte îndreptăţiţi să iubească şi să dăruiască o dată cu aceasta şi cele mai generoase elanuri celor din jurul lor. Etica nouă, socialistă, a conferit tinerei generaţii o tensiune deosebită în dragoste, o demnitate frumoasă a sentimentului. Eroul din „Un suflet de om“ poate fi socotit ca fiind reprezentativ pentru tipul de îndrăgostit al vremii noastre. Sub pretextul unei scrisori de adio pe care Mihai o scrie iubitei lui, autorul întreprinde, de fapt, o minuţioasă analiză asupra principalelor resorturi intime care vibrează astăzi în sufletul unui tînăr îndrăgostit. Mihai este dezamăgit că fata pe care o iubeşte nu înţelege necesitatea plecării sale pe un şantier al construcţiei socialise. Nu sînt deajuns privirile grele de mărturisiri sau clipele fericite ale unei vieţi în doi: ideea schiţei demonstrează necesitatea de a trăi dragostea de pe o anumită platformă a demnităţii, a preţuirii reciproce, în afara căreia nu poate dăinui nici un sentiment puternic, adevărat. Toate acestea le aflăm dintr-un lung monolog (scrisoarea eroului către iubita lui). Confesiunea tînărului care afirmă o înaltă semnificaţie a dragostei, nu este însă lipsită de un oarecare fior dureros : se evocă clipa încercării de a smulge din iuflit iubita care nu a ştiut să-l preţuiască. Prozatorul a simţit afirmîndu-se un punct de vedere etic înaintat, nu fără preţul unor frămîntări ale tînărului erou care, despărţindu-se, „voia să fie cunoscut, aşa cît de cît, ca om Aceeaşi temă, ca şi în schiţa ,,Suflet de om", se impune cititorului şi în schiţa ,,Scrisoarea de dragosteAici, povestea tractoristului care aşteaptă cu sufletul la gură sosirea scrisorii de la iubita lui, este bine realizată. Tînărul prozator este intens preocupat de aspectele diferite ale lumii lăuntrice a oamenilor din zilele noastre. De aici şi tendinţa sa de a aprofunda uneori o seamă de mişcări sufleteşti, procese ale unor transformări profunde în conştiinţa eroilor săi. In acest sens, ,,Fuga“ sau ,,Papuc“ înscriu pagini remarcabile. Dar nu întotdeauna analiza stărilor sufleteşti reuşeşte şi aturici avem de-a face cu lucrări neizbutite, artificiale, precum ,,Doi oameni intr-unul“, unde faptele se expun într-un chip simplist, fără posibilitatea de a preciza trăsături ale eroului despre care este vorba. „Noaptea cu dragoste“ marchează un început reuşit al autorului de a povesti simplu, emoţionant despre sentimentele şi împlinirile oamenilor de astăzi- Ton Băieşu ştie să-şi apropie cititorul tocmai pentru că simte valoarea reală a faptelor înaintate ale unor astfel de oameni. MIRON PRAGTI Comuniști la locul de manca Rezultatele brigăzii Văzind mirarea cu care tinărul strungar Marin Stăncuţă privea uriașul agregat Bohrwerk, Stelian Bunea începu să ridă. — Te cam sperie mașina asta, nu ? — Cam. — Și ce crezi, o să pofi lucra cu ea ? Marin intîrzie răspunsul: — Nu cred că o să pot. De altfel, cind mi s-a spus că o să fiu in schimbul dumitale, am avut, impresia că sunt obiectul unei glume proaste. Pentru că dumneata ştii ce pot şi ce nu. Aici — şi lovi cu degetul in maşină — nu-i de ajuns să fii numai strungar... Şi Stăncuţă a ţinut-o cu „nu” şi „nu“ mult timp. Bunea însă parcă n-auzea. Cu „Cartea maşinii“ alături, ii explica, find pe rind, principiile de funcţionare a strungului. „Uite, vezi maneta asta, e pentru viteze... Dar astălaltă ce utilitate crezi că ar avea ? Ia aminte la plasamentul ei“. „Avansul“ — venea răspunsul timid al lui Stăncuţă. „Bravo ! Deci, să recapitulăm...“ Şi zilele au trecut. Marin Stăncuţă a învăţat mai repede decât se aşteptau ceilalţi muncitori din brigada pe care o conduce Stelian Bunea Apoi au venit probele. „...Mi-aduc aminte — ne spunea comunistul Bunea — de prima lucrare încredinţată lui Stăncuţă. Pe acest strung se lucrează piese de mare tonaj. O neatenţie cit de mică, zădărniceşte munca a zeci de oameni. Ei bine, Marin Stăncuţă era alb la faţă de concentrare. I-am spus : „Marine, eu nu-s de faţă. Ştii tot ceea ce trebuie să ştii. N-am să intervin decit atunci cind o să mi se pară că eşti pe cale să greşeşti. Lucru pe care nu-l cred posibil. Clar ? Ei, dă-i drumul“. N-a fost nevoie de ajutorul lui Bunea. Mai mult încă, atunci cind acesta a controlat piesa, a rămas surprins de precizia cu care lucrase Stăncuţă. Şi n-a fost o întimplare. Marin Stăncuţă nu e singurul om din brigadă care s-a bucurat de sprijinul comunistului Bunea. Fiecare membru al acesteia poate vorbi cu multe amănunte despre ajutorul primit din partea şefului de brigadă. Strădaniile lui Bunea, materializate prin numeroasele convorbiri sau discuţii individuale (Bunea este şi un destoinic agitator) purtate despre necesitatea îmbunătăţirii calităţii produselor, despre întărirea disciplinei, despre căile ce trebuie urmate pentru a îndeplini la timp sarcinile de plan — şi in mod deosebit rezultatele obţinute (lunar brigada depăşeşte planul cu 30-40 la sută, iar de la 1 ianuarie n-a avut nici un rebut), au situat colectivul pe care-l conduce pe un loc de frunte in întrecerea cu celelalte brigăzi din sectorul prelucrător al Uzinelor de pompe şi maşini agricole. Aprecierile pozitive care se fac despre activitatea comunistului Bunea mai au insă și un alt temei. Exemplul personal pe care acesta înțelege să-l constituie in orice împrejurare pentru tovarăşii lui de muncă. ...In urmă cu citeva săptămini, două corpuri de pompe de mare capacitate (turnate într-o altă întreprindere) au prezentat fisuri la probe. Cele două pompe fuseseră prelucrate de Bunea. Vina insă nu era a lui, ci a turnătorilor. Aceştia nu făcuseră treaba cum trebuie. Studiul făcut de o comisie de ingineri şi tehnicieni a condus la concluzia că fisurile pompelor nu au o gravitate prea mare şi că ele pot fi astupate. Sudarea fisurilor s-a făcut destul de repede, numai că, după ce corpurile pompelor au fost răcite, s-au observat o seamă de deformări in cuprinsul acestora. O nouă prelucrare ? Nici gind. De data asta rebutul nu mai putea fi evitat. Cel puţin aşa se spunea. Un singur strungar nu era de aceeaşi părere. Bunea. S-a dus la inginerul şef al sectorului şi a cerut să i se încredinţeze lui sarcina de a înlătura deformările apărute, unele la lagăre, altele in locaşul labirinţilor, la axe. Şi cu planurile in faţă a explicat în amănunţime ideea sa. Convins, inginerul a aprobat încercarea lui Bunea, încercare care a avut o reuşită deplină. Cele două pompe au funcţionat la bancul de probă la fel de bine ca şi celelalte. P. IONESCU Strungarul Stelian Bunea ▼▼▼▼▼TTVTVTTVVVTTVVTVTVTTTVTTVVVTVTV7 OO Aici vorbeşte Bucureşteanul NU SE IA IN consideraţie De circa două luni de zile, la subsolul imobilului în care locuiesc, pe bd. Ana Ipătescu nr. 55, s-a spart o ţeavă, prin care curge apă de la calorifer. Defecţiunea, după cum era şi firesc, a fost adusă la cunoştinţa sectorului IV al I.A.L., cu sediul în calea Victoriei nr. 214. Prima dată am crezut că dacă nimeni nu se deplasează la faţa locului să constate avaria conductei şi să ia măsurile de remediere, aceasta se datoreşte unei simple omisiuni. Era vorba de o neglijenţă, căci nu s-au luat măsuri nici după ce noi, locatarii, am făcut alte cereri, alte drumuri la sectorul Î.A.L., fără a obţine însă un rezultat. Aşa că pagubele pricinuite de infiltrarea apei în pereţii clădirii, au crescut şi cresc pe măsură ce trece timpul. Consider inadmisibilă practica I.A.L. care tergiversează înlăturarea defecţiunilor semnalate din timp, de către locatari, GH. ADASCALIŢEI LECTORATE CU PĂRINŢII IN ŞCOLI Ca şi în alţi ani in numeroase şcoli din raionul 1 Mai au loc lectorate cu părinţii elevilor. Iniţiate de comisia raională de femei lectoratele au ca temă : „Rolul familiei în educaţia comunistă a copiilor“. Numărul celor care participă la aceste întilniri cu profesorii copiilor lor este foarte mare. De pildă, la unul din lectoratele organizate recent la Şcoala medie „Zoia Kosmodemianskaia“ au luat parte peste 50 de părinţi, împreună cu conducerea şcolii, cu cadrele didactice, au dezbătut probleme diferite referitoare la exemplul personal pe care părinţii trebuie să-l ofere copiilor atit in muncă, cit şi in familie. VASILICA IONESCU PRIN APLICAREA INOVAŢIILOR Progresul tehnic al producţiei cere colectivului nostru de la IRUM să-şi împrospăteze în permanenţă cunoştinţele. în primele luni ale acestui an numărul cititorilor care frecventează biblioteca tehnică a crescut cu încă 30. Totodată, la dispoziţia cititorilor stau documentaţii tehnice cu noutăţi. Am obţinut însemnate succese in îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale produselor. Acest lucru a fost posibil şi prin aplicarea în producţie a inovaţiilor şi raţionalizărilor. In primele două luni ale acestui an, au fost propuse mai multe inovaţii dintre care unele au fost şi aplicate. Astfel, inovaţia propusă de tovarăşii Constantin Petra şi Lazăr Diaconu : „Matriţă pentru debitat la presă profile Urmăreşte productivitatea muncii, îmbunătăţeşte calitatea şi aduce o economie anuală de 15 000 lei. O altă inovaţie propusă de un colectiv, intitulată „îmbunătăţirea sistemului de suspendare a sarcinii la troliu“, reduce preţul de cost al troliului cu 950 lei per bucată. GH. NEACŞU ACEEAŞI LUCRARE... PREŢURI DIFERITE în ziua de 19 martie a.c., m-am prezentat la cooperativa „Tehnica sticlei“, unitatea nr. 5, situată în calea Şerban Vodă nr. 235, pentru a se executa o ramă la o fotografie cu dimensiunile de 20x25 cm. Responsabilul unităţii mi-a spus că am de achitat preţul de 21,50 lei. Părîndului-se o sumă prea mare, m-am dus la magazinul din calea Moşilor nr. 1 al aceleiaşi cooperative. Aici mi s-a cerut pentru aceeaşi lucrare un preţ pe jumătate: 11,10 lei. Faţă de cele arătate, cum se explică preţul cerut de unitatea nr. 5 ? Cred că în această privinţă, indicată a da un răspuns concludent este în primul rind, conducerea U.D.M.R. ELEODOR BADESCU Mai există Încă... S-a pornit în ultimii ani război împotriva birocratismului. Nu-i de mirare, aşadar, că auzim din ce în ce mai rar în ultima vreme de manifestări birocratice. în serviciile unde se lucrează cu cetățenii, se depun eforturi pentru o mai bună organizare a muncii, astfel încît fiecărui solicitant să i se rezolve problema respectivă în cel mai scurt timp posibil. Şi s-au obţinut rezultate bune în această direcţie la multe întreprinderi şi instituţii. Insă asemenea manifestări mai apar. Tocmai de aceea, în rîndurile de faţă ne vom opri la două cazuri de care am aflat recent. Se referă, amîndouă, la atitudini cu totul nepermise faţă de pensionari. I. Apolodan, de pildă, ne-a scris la un moment dat : „...rog redacţia ziarului să mă sprijine. Am dat dosarul de pensionare acum două luni, la Oficiul de prevederi sociale al Sfatului popular al raionului V. I. Lenin şi pînă acum nu ştiu nimic despre dosar“. Ne-am interesat atunci la Oficiul de prevederi sociale respectiv şi pensionarul a fost invitat pentru a se discuta cu el. Aici, o funcţionară i-a spus, printre altele: — Degeaba aştepţi dumneata pensia, fiindcă n-o putem calcula, îţi lipseşte din dosar un act de bază. O adeverinţă din care să reiasă că timp de un an de zile ai fost pensionar. Aşa ea procură adeverinţa... A plecat omul să-şi facă rost de actul necesar. A avut însă şansa ca numai după cîteva zile să întîlnească un jurisconsult care i-a explicat că actul cerut nu împiedică de fapt calcularea pensiei. Şi atunci, s-a dus la Sfatul Popular al Capitalei, unde a aflat că cei de la Oficiul de prevederi sociale al raionului V. I. Lenin îl puseseră pe drumuri fără rost. Din necompetenţă sau numai pentru a-i face mici mizerii, fiindcă Se adresase ziarului? N-avem de unde şti. Cert este că la indicaţia Sfatului Popular al Capitalei, dosarul a fost rezolvat fără adeverinţa cu pricina. Iată şi un alt caz. La un moment dat, unui pensionar, pe nume I. Diaconescu, din raionul N. Bălcescu, i s-a calculat chiria greşit in funcţie de pensia pe care o avea. Şi atunci, omul a încercat să-şi rezolve treaba, adresîndu-se, sectorului 1 I.A.L. din raionul N. Bălcescu. Văzind însă că nu i se face dreptate, s-a adresat ziarului. Am adus la cunoştinţă situaţia amintită Sfatului popular al raionului N. Bălcescu, care după un timp ne-a comunicat : „Interpretarea sectorului n-a fost justă, intrucît a omis să scadă sporul acordat prin legile în vigoare. Adresa purta data de 20 decembrie 1962. Bănuiam că pînă în prezent problema amintită a fost rezolvată. Am pus totuşi o întrebare pensionarului zilele trecute şi am aflat, cu totul neaşteptat, că nici în luna martie căzut lui I. Diaconescu nu era încă rezolvat în întregime. Evident, avem de-a face cu două dovezi de birocratism, care nu fac altceva decât să ne arate că nu pretutindeni se pune un preţ deosebit pe îndeplinirea conştiincioasă, omenească, a sarcinilor de serviciu. MODESTO FERARINI Staţiuni balneare pe malul lacurilor Duingiistria şi Movila Miresei În urma cercetărilor efectuate de specialiştii Institutului de balneologie şi fizioterapie din Bucureşti asupra nămolurilor din lacurile Duingiistria şi Movila Miresei, au fost determinate marirezerve de nămol terapeutic. Pe baza cercetărilor efectuate vor fi executate proiecte pentru amenajarea pe malul acestor lacuri a unor complexe balneare moderne. e însemnări din comerţ „PROIECT DE ANUNŢ“ Propunem conducerii C. C. L. Alimentara din raionul 30 Decembrie următorul proiect de anunţ, care să se afişeze în magazinul din strada Christian Tell: „Cumpărători ! Nu solicitaţi vînzătoarelor să vă servească cu preparatele alese de dv. Riscaţi, în primul rind, să nu vi se răspundă. Dacă nemulţumirea dv. justificată o veţi aduce la cunoştinţa responsabilului de raion — Ştefan Brînză, bineînţeles, cînd acesta se va afla prin apropiere — intervenţia lui se va solda, de regulă, cu următoarea replică : „Asta-i marfă. Dacă vă place, dacă nu, vă dăm banii înapoi“. Afişarea unui asemenea anunţ ar fi necesară pentru evitarea discuţiilor de felul celor de acum cîteva zile, dintre vînzătoarele şi responsabilul raionului de mezeluri, pe de o parte, şi cumpărători, pe de altă parte. CITEVA EXEMPLE ŞI O CONCLUZIE In fiecare an organizaţiile comerciale locale ,deschid, la parterul blocurilor ce se construiesc in diverse cartiere ale oraşului, noi unităţi comerciale. Amenajate după soluţii moderne, dotate cu aparatura şi utilajele necesare conservării şi prezentării mărfurilor, ele asigură condiţii din cele mai bune de deservire a cumpărătorilor. O privire retrospectivă asupra multora din unităţile comerciale deschise intre anii 1060 şi 1962 arată că in preocupările colectivelor care lucrează aici intră nu numai bun deservire, ci şi menţinerea unui aspect cit mai îngrijit al localului. De altfel, cele două aspecte in activitatea comercială nici nu pot fi despărţite. Dar, după cum se ştie, există gospodari şi „gospodari". Bufetul „Expres“ din piaţa 3 Decembrie, de exemplu, a necesitat, după un timp relativ scurt de la deschidere, să fie renovat. Pentru care motiv ? Pereţii murdari şi loviţi, unele deteriorări ale mobilierului etc. Cu mai multă grijă din partea personalului care lucrează aici, cheltuielile respective s-ar fi putut evita. Se pare că nici colectivul magazinului de la parterul blocului N, din aceeaşi piaţă nu se preocupă de menţinerea aspectului local. Intre altele, un geam spart din vitrină a fost înlocuit cu... placaj. Tot ca o lipsă de grijă pentru aspectul unităţilor, poate fi considerat şi faptul că, timp de circa 10 zile, cofetăria „Amzei“ a funcţionat cu un geam spart că la magazinul „Mobila“ din piaţa Gării de Nord un geam spart a fost înlocuit tot cu placaj. Cele câteva exemple la care ne-am referit conduc spre concluzia, că este necesar ca organizaţiile comerciale locale să-şi îndrepte atenţia cu şi mai, multă insistență spre acest aspect al activității comerciale. PE URMELE ÎNSEMNĂRILOR Uzinele „Emailul roşu“ — Mediaș, ca urmare a publicării notei intitulate „In căutarea unor lucruri mărunte“, ne informează că : „Cele semnalate sunt juste. In lunile ianuarie şi februarie, întreprinderea noastră, din cauza unor modificări aduse procesului tehnologic, nu a livrat întreaga cantitate de ibrice şi strecurători de ceai contractată cu organizaţiile comerciale. Colectivul nostru se angajează să recupereze rămânerea în urmă şi să livreze organizaţiilor comerciale întreaga cantitate contractată pe trimestrul I“. Un răspuns şi un angajament. Cu siguranţă că, de data aceasta, colectivul întreprinderii „Emailul roşu“ şi-l va respecta. R. GROAPA oOo * mMtLupta de clasă NR. 3 MARTIE 1963 SUMAR : NOTE D. MOSORA : Progresul tehnic în industria construcţiilor AL. COVOR : Ştiinţa şi producţia agricolă. NICOLAE SCHWARTZ : Repartiţia după muncă, lege a economiei socialiste S. VERONA : Contradicţii politico-militare interimperialiste ILEANA MARCULESCU : Cibernetica şi gîndirea E. DAMIAN : Din experienţa conducerii invăţămintului de partid TRIBUNA PROPAGANDISTULUI A. OPREA : Problemele capitalismului monopolist de stat în lecţiile de la şcolile de partid. DIN PRESA PARTIDELOR COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI Programul Ligii Muncitoreşti Irlandeze CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE A. TAC FIE. GH. PUŞCAŞU : Tradiţii materialiste ale gîndirii sociale din România S. DAMIAN. T. D. BALAN : Din anii luptei ilegale („La marginea oraşului“ de Al. Simion, „N-a fost în zadar“ de Al. Şiperco). P. TOMOROGA, D. ȘERBU, H. SIMOTA, GH. TIMARUL, L. POP . Referitor la cursul de agricultură generală al profesorului St. Dimancea PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE In legătură cu articolul : ..Progresul tehnic și calitatea produselor“ din partea : ’ Comitetului de stat pentru problemele de muncă şi salarii ; Combinatului de cauciuc Jilava. In legătură cu articolul : ..Toate forţele pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale“ din partea Combinatului siderurgic Hunedoara In legătură cu articolul : ..O condiţie importantă a dezvoltării sectorului zootehnic“, din partea Secţiei de epizootologie şi secţiei de imunologie ale Institutului de cercetări veterinare şi biopreparate ,,Pasteur“ ; Laboratorului de reproducţie, igienă şi micologie al Institutului de cercetări veterinare şi biopreparate „Pasteur“. Laboratorului veterinar regional Argeş ; Circumscripției veterinare Şuiei, Curtea de Argeş.