Informatia Bucureştiului, iulie 1965 (Anul 12, nr. 3701-3722)
1965-07-22 / nr. 3719
PROLETArE DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XII —Nr. 3719 4 PAGINI—25 BANI Joi 22 iulie 1965 LUCRĂRILE CONGRESULUI AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN IERI DUPĂ-AMIAZĂ AZI DIMINEAŢĂ Lucrările şedinţelor de ieri dupăamiază ale Congresului au fost conduse de tovarăşii Ştefan Voitec şi Dumitru Coliu. Intimpinat cu vii şi puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Alexandru Drăghici. La discuţii, în continuare, au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Daju, delegat al organizaţiei regionale de partid Banat, Gheorghe Mihoc, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Mihail Florescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Argeş, Ion Delcea, delegat al organizaţiei regionale de partid Oltenia, Ion Turcu, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Wilhelm Georg Wagner, delegat al organizaţiei regionale de partid Braşovîn cursul şedinţelor de ieri dupăamiază au rostit cuvîntări de salut tovarăşii : Jeannette Thorez Vermeersch, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, Damdinjavin Maidar, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ,Maurice Camara, delegatul Partidului Democrat din Guineea, ambasadorul Guineei la Moscovă, Manuel Yepe Menendez, delegatul Partidului Unit al Revoluţiei Socialiste din Cuba ambasadorul Republicii Cuba în Republica Populară Română ; Carl Winter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U A. ,• Antonio Mije, membru al Comitetului Executiv și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Spania; Kostas Kohannis, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia; James Reid, membru al Comitetului Politic al Partidului Comunist din Marea Britanie; Friedl Firnberg, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria; Jean Terive, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Belgia ; Bruce Magnuson, membru al Comitetului Executiv Naţional al Partidului Comunist din Canada; Manuel Rodrigues da Silva, membru al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Portughez. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste, muncitoreşti şi democratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările şedinţelor de joi dimineaţă ale celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român au fost conduse de tovarăşii Gheorghe Stoica şi Vasile Vîlcu. Intimpinat cu vii şi puternice aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Ştefan Voitec. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Vîlcu, delegat al organizaţiei regionale de partid Dobrogea, Constantin Daicoviciu, delegat al organizaţiei regionale de partid Cluj, Mihai Marinescu, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Ştefan Matei, delegat al organizaţiei regionale de partid Argeş, Suzana Gîdea, delegată a organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Emil Oniga, delegat al organizaţiei regionale de partid Braşov, Petru Bunea, delegat al organizaţiei regionale de partid Bacău, Horia Hulubei, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Nicolae Constantin, delegat al organizaţiei regionale de partid Hunedoara. In cursul şedinţelor de dimineaţă ale Congresului au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Haled Bagdas, secretar general al Partidului Comunist Sirian, Virginia Gonzales, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Chile; Layachi Abdallah, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Marocan; Per Svensson, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Norvegia ;• Kyriakos Hristu, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Progresist al Poporului Muncitor din Cipru; reprezentantul Partidului Comunist din Liban ,Jose Luis Massera, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist din Uruguay ( Oka Masayoshi, membru al Prezidiului și Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist din Japonia, Hussein Khallaf, ministrul Relaţiilor culturale cu străinătatea al Republicii Arabe Unite, secretar pentru ideologie şi orientare în Uniunea Socialistă Arabă; Gösta Johansson, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Suedia ; Vincenzo Ansanelli, membru al Direcţiunii Partidului Socialist Italian al Unităţii Proletare ; Dominique D. Urbany, preşedintele Partidului Comunist din Luxemburg ; Roger Daiflon, secretar al partidului, membru al Comitetului Director al Partidului Muncii din Elveţia; Hanna van Ommereen Averinck, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda; Yacob Demir, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Turcia. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste, muncitoreşti şi ai altor partide democratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările Congresului continuă după-amiază. (Agerpres) Aspect din sală CU ÎNCREDERE NESTRAMNEATA ÎN POLITICA PARTIDULUI In Capitală, ca şi in întreaga țără, lucrările celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român sunt urmărite cu un interes deosebit. Oamenii muncii citesc si discută cu insufletire documentele publicate. In aceste zile, in oricare întreprindere, şantier de con strucţii ori instituţie bucureşteană te-ai opri, te intmpină o atmosferă de intensă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan din al doilea semestru al anului in curs. îndemn pentru noi succese Perspectivele , luminoase ce se desprind din documentele Congresului în noua etapă de înflorire a ţării au înflăcărat inimile miilor de muncitori ai marii uzine „23 August“, dîndu-le îndemnuri puternice pentru a obţine, sub gloriosul steag al partidului, noi şi însemnate succese. Lăcătuşul Gheorghe Mirea, din sectorul mecanică grea , ne-a spus: „Cinstim zilele lucrărilor Congresului muncind cu mult spor. Pentru marele combinat siderurgic de la Galaţi au avansat simţitor lucrările de execuţie a unor vane-stavile". La secţia oţelărie s-a înregistrat, într-o singură zi, cea mai mare depăşire din acest an: 45,4 tone oţel lichid. La secţia forjă, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din schimbul III şi-au depăşit prevederile sarcinilor de plan, la piese forjate şi matriţate cu 20 de tone. ★ Să ne oprim şi în alte întreprinderi bucureştene. Iată cîteva rezultate obţinute în întrecerea socialistă numai de primele schimburi de dimineaţă ale unei singure zile: la I.P.R.S. Băneasa, schimbul I şi-a realizat planul de producţie în proporţie de 105 la sută, iar la întreprinderea „Suveica" s-au dat peste plan 15 000 mp ţesături din bumbac finisat. Secţia turnătorie a Uzinelor „Timpuri noi" a depăşit planul de producţie în ziua de 21 iulie cu 39 la sută. In aceeaşi zi, colectivul secţiei turnătorie, al unei întreprinderi recent intrată în funcţiune — Fabrica de armături neferoase şi echipament metalic — şi-a realizat planul în proporţie de 125 la sută, dind numai piese de bună calitate. Institutul de proiectări de uzine şi instalaţii metalurgice, ieri dimineaţă. „Scînteia" e afişată pe un panou din holul de la intrare. Cuprinde şi „Raportul asupra Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, privind planul de dezvoltare a economiei nationale pe perioada 1966—1970“. De fapt în toate atelierele de proiectare ziua debutează cu lectura ziarului. Peste cîteva ore,, la statia de radioamplificare se citesc pasaje din document. Imediat, la microfon vorbeşte inginerul Mircea Nistor: „Citez din Raportul prezentat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer: «In creşterea producţiei de metal un aport hotărîtor ii va avea intrarea în funcţiune a Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galaţi, care în anul 1970 va trebui să producă aproape o treime din producţia totală de oţel». Aceasta, tovarăşi, înseamnă sarcini de onoare pentru institutul nostru"... Alocuţiune însufleţită. Alt vorbitor la microfon : inginerul Constantin Dobrescu. Tot gînduri despre combinatul de la Galaţi. — Normal, gigantul de la Galaţi a reprezentat pentru noi obiectivul numărul unu — ne declară după emisiunea locală inginerul Mircea Nistor. Sunt director tehnic, coordonator general al proiectelor combinatului şi sínt fericit că un Raport s-a vorbit şi despre munca noastră. — Ce reprezintă pentru dumneavoastră această lucrare ? — O creaţie fără precedent, ca dimensiuni şi proporţii. Un veritabil front de lucru, în cea mai înaltă accepţie a cuvintului. Ne simţim obligaţi să ne îndeplinim pînă la sfîrşit, în mod exemplar îndatoririle— Cum vedeţi asigurarea calităţii, pe care partidul o accentuează atît de mult ? — Intr-o formulă de corelaţie, proiectînd agregate cu productivitate mare şi tehnicitate înaltă, să fim coautori la realizarea de produse finite de calitate superioară. Trecem prin atelierele institutului. Ingineri, proiectanţi, desenatori în faţa planşetelor. (Continuare in pag. a ll-a) A. Sandu Mindrie şi entuziasm Se odihnesc compasele, riglele de calcul şi celelalte instrumente ale tehnologilor - proiectanţi de la Uzina „Electromagnetica“. E pauza de dimineaţă, iar inginerii şi tehnicienii serviciului se string pilcuri, pilcuri citind şi comentind pasaje din documentele Congresului al IX-lea al partidului. Dintre toate sentimentele care ne încearcă în aceste zile de importanţă istorică în viaţa partidului şi a poporului nostru — ne spune inginerul Vasile Ştefan — cele mai profunde sînt mîndria şi încrederea. Mîndria pentru tot ce a construit poporul nostru sub conducerea înţeleaptă a partidului, încrederea în puterea şi înţelepciunea cu care partidul ne va conduce şi de azi înainte, cu paşi siguri, spre culmile socialismului, bunăstării şi fericirii. Inginera Antonica Stoeru se opreşte asupra pasajelor din Raportul prezentat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer privitoare la problema calităţii producţiei şi a ridicării nivelului tehnic : — Ca tehnolog electrotehnician, (Continuate în pag. a ll-a) ,,Marile dimensiuni ale viitorului“ Se discută unul din proiectele combinatului de la Galaţi IN EDITURA POLITICA a apărut: GHEORGHE APOSTOL RAPORT cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român Lucrarea a fost editată într-un tiraj de masă. Jurnal de actualități cinematografice: Edifie consacrată congresului Cineaştii Studioului cinematografic „Alexandru Sahia" şi-au propus să realizeze în cinstea Congresului partidului două ediţii speciale ale jurnalului de actualităţi. Prima dintre ele este gata, urmînd ca azi să fie prezentată pe ecranele cinematografelor din Capitală. Este un reportaj despre Bucureștiul zilelor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., despre lucrările Congresului. Aflat în plină desfăşurare a lucrărilor, Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român se înfăţişează ca o minunată sinteză a marii dezbateri a problemelor aflate pe ordinea de zi, dezbatere pe care partidul a iniţiat-o, sfătuindu-se cu întregul popor înainte de a se păşi la înfăptuirea obiectivelor desăvîrşirii construcţiei socialiste în anii următori. De la înalta tribună se poartă discuţii generatoare de bogată experienţă, se fac propuneri bine chibzuite, Congresul infăţişîndu-se ca un for de gîndire ştiinţifică, un adevărat izvor de „apă vie" din care îşi vor trage seva realizările din viitorii cinci ani. Printre delegaţii care iau cuvîntul se află numeroşi reprezentanţi ai organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti. Ei transmit Congresului mesajul încredinţat de comuniştii Capitalei, de toţi locuitorii Bucureştiului, — oraşul unei glorioase tradiţii de luptă a eroicei noastre clase muncitoare. „Ca unul din militanţii mai vechi ai partidului — spunea muncitorul griviţean Ion Turcu — îmi stăruie în memorie, ca pildă de înaltă conştiinţă revoluţionară şi eroism, aprigile bătălii de clasă împotriva asupritorilor, jertfele celor mai buni fii ai poporului căliţi şi educaţi de partid. In focul acestor lupte revoluţionare, s-a afirmat puternic rolul conducător al partidului, devotamentul său faţă de interesele vitale ale poporului muncitor, s-a îmbogăţit mult experienţa de luptă a partidului, s-au călit numeroşi militanţi revoluţionari de frunte, din rîndul cărora s-au ridicat cadre de conducere care se află de mulţi ani în fruntea partidului". Bucureştiul — inima ţării — reflectă prin transformările sale petrecute în toate domeniile uriaşa operă de construcţie socialistă a patriei. Acest lucru a fost subliniat prin date şi fapte sugestive de către numeroşi vorbitori. Alătind că industrializarea şi-a afirmat cu putere inrîurirea ei hotărîtoare asupra întregii vieţi economice şi sociale în Capitala ţării, tovarăşul Florian Dănălache, prim secretar al Comitetului orăşenesc al P.C.R., a evidenţiat faptul că în anul 1965 producţia globală a întreprinderilor din Bucureşti depăşeşte de aproape două ori pe aceea obţinută in toată ţara in anul 1938. O dată cu sporirea volumului producţiei a crescut complexitatea şi varietatea sortimentelor, o pondere tot mai mare avînd produsele de înaltă tehnicitate. Amploarea pe care a cunoscut-o în această perioadă activitatea pentru calificarea şi specializarea cadrelor este oglindită în mod pregnant de faptul că în anul trecut numărul muncitorilor calificaţi şi al tehnicienilor din întreprinderile industriale bucureştene a fost cu circa 40 la sută mai mare decit în anul 1959. In primele rinduri ale luptei pentru traducerea în viaţă a sarcinilor care au revenit bucureştenilor pe baza directivelor celui de al VlII-lea Congres al P.C.R., s-au aflat comuniştii care reprezintă în momentul de faţă mai mult de 22 la sută din populaţia activă a Capitalei. Tînăra delegată la Congres, Eleonora Cojocaru, a prezentat un bilanţ insufleţitor al succeselor obţinute de întreprinderea în care lucrează — Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti — unde producţia globală a crescut în anii şesenatului cu peste 140 la sută. „Imbunătăţindu-şi continuu stilul şi metodele de muncă — a spus ea — organizaţia noastră de partid şi-a sporit competenţa în rezolvarea problemelor esenţiale ale producţiei, dreptul de control asupra conducerii administrative se exercită cu mai multă eficienţă şi operativitate". Analizînd în spirit critic deficienţele existente încă în organizarea producţiei, delegata s-a referit apoi la măsurile pe care comitetul de partid le-a iniţiat în vederea respectării tuturor normelor de îmbunătăţire a calităţii produselor, de întărire a disciplinei în muncă, de punere în valoare a tuturor rezervelor interne. In cuvîntul său, rectorul Universităţii din Bucureşti, academicianul Gheorghe Mihoc, s-a referit pe larg la dezvoltarea continuă a unor discipline strîns legate de progresul actual al ştiinţei şi tehnicii mondiale, de necesităţile tot mai complexe ale economiei, ştiinţei şi culturii noastre. „Sintem — a spus vorbitorul — moştenitorii unei vechi şi bogate tradiţii ştiinţifice şi didactice, ilustrată prin numele unor savanţi ca Ţiţeica, Pompeiu, Iorga, Hajdeu, Babeş, Marinescu, Bârvan, Densuşianu, Titulescu, Călinescu, Vianu şi mulţi alţii. In fiecare facultate găsim şcoli ştiinţifice, cu renume peste hotarele ţării". La lucrările şedinţelor de azi dimineaţă ale Congresului au luat cuvîntul alţi delegaţi ai comuniştilor bucureşteni, care, împreună cu delegaţi din Dobrogea, Cluj, Argeş, Hunedoara şi din alte regiuni ale ţării, au dezbătut pe larg problemele puse în discuţie, au schiţat imaginea de mîine a ţării ce va fi completată cu noi obiective economice, cu noi localităţi prospere. Din fiecare cuvînt se simt răzbătînd puternic o încredere fermă, convingerea nestrămutată că documentele dezbătute de Congres vor prinde viaţă, prin hărnicia, talentul şi puterea de muncă plină de abnegaţie ale poporului nostru, călăuzit cu înţelepciune de Partidul Comunist Român. Mircea Moarcăş Adrian Ionescu Din sala Congresului La punctul energetic Bucureşti-Sud MONTAJUL PRIMULUI GRUP DE 50 MW A INTRAT ÎN FAZA FINALĂ Situate pe malul stîng al Dîmboviţei, în partea de sud a oraşului, Centrala electrică de termoficare şi Centrala electrică cu turbine cu gaze vor forma, cind vor fi gata, cel mai important punct energetic al Capitalei. De aici vor porni spre consumatori însemnate cantităţi de energie electrică şi termică. Primele probe tehnologice La cazanul nr. 1 şi la primul grup turbogenerator de la Centrala electrică de termoficare, principalele lucrări de montaj au fost terminate. Echipele de montori, împreună cu personalul de exploatare — sosit din vreme la şantier — desfăşoară o intensă activitate în vederea intrării în funcţiune, pînă la sfîrşitului anului, a primului grup de 50 MW. Spălarea acidă a cazanului, operaţiune destul de pretenţioasă, urmează să înceapă în primele zile ale lunii august ; deocamdată se fac pregătiri pentru montarea şi punerea la punct a instalaţiei destinate acestui scop. Instalaţiile aferente turbinei au intrat în faza finală a montajului. Totodată, au început probele hidraulice la conducte şi recipienţi, se efectuează rodajul pompelor şi motoarelor, se probeazăcircuitele de ulei etc. Un transformator de 25 MVA, intrat de curînd în funcţiune, asigură energia electrică necesară desfăşurării probelor tehnologice. Staţia de epurare chimică a apei este un alt loc unde se lucrează intens. Probele tehnologice şi rodajul mecanismelor desfăşurîndu-se din plin, se apreciază că la începutul lunii august vor fi obţinute şi primele cantităţi de apă demineralizată. La ÎOO m altitudine Coşul de fum, interesantă lucrare tronconică din beton armat, şi unică în Bucureşti, a atins ieri cota de 100 m. Peste cîteva zile cofrajul glisant, de construcţie specială, se va găsi la o înălţime de 120 de metri, aşa cum a fost prevăzut în proiect. După aceea întreaga instalaţie de glisare şi cele două ascensoare din interior vor fi demontate. Vor urma pregătiri pentru reeditarea celor 120 de metri — al doilea coş de fum, a cărui fundaţie a şi fost turnată. O menţiune: atît finisajele exterioare cît şi lucrările din interior (zidăria cu cărămidă refractară) se execută concomitent cu operaţiunea de glisare. M. Brătescu Beneficiarul işi pregăteşte cadrele încă din luna martie au sosit la şantier şi primele echipe de exploatare. — Scopul ? — Preluăm şi punem In funcţiune, pe măsură ce sunt gata, instalaţiile, agregatele, urmărim calitatea lucrărilor de montaj — ne-a spus tov. C. Gruia, inginer şef adjunct al întreprinderii de electrocentrale-Bucureşti. Totodată, pregătim şi formam personalul de exploatare şi intreţinere-remparaţii. Participarea activă la lucrări alături de echipele de mentori, va duce la o cunoaştere amănunţită a instalaţiilor. Macheta Centralei electrice cu turbine cu gaze