Informatia Bucureştiului, iulie 1965 (Anul 12, nr. 3701-3722)

1965-07-22 / nr. 3719

PROLETArE DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XII —Nr. 3719 4 PAGINI—25 BANI Joi 22 iulie 1965 LUCRĂRILE CONGRESULUI AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN IERI DUPĂ-AMIAZĂ AZI DIMINEAŢĂ Lucrările şedinţelor de ieri după­­amiază ale Congresului au fost con­duse de tovarăşii Ştefan Voitec şi Dumitru Coliu. Intimpinat cu vii şi puternice a­­plauze, a luat cuvîntul tovarăşul Alexandru Drăghici. La discuţii, în continuare, au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Daju, de­legat al organizaţiei regionale de partid Banat, Gheorghe Mihoc, dele­gat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Mihail Florescu, de­legat al organizaţiei regionale de partid Argeş, Ion Delcea, delegat al organizaţiei regionale de partid Ol­tenia, Ion Turcu, delegat al organi­zaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Wilhelm Georg Wagner, delegat al or­ganizaţiei regionale de partid Braşov­în cursul şedinţelor de ieri după­­amiază au rostit cuvîntări de salut tovarăşii : Jeannette Thorez Verme­­ersch, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Co­munist Francez,­ Damdinjavin Mai­­dar, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ,­­Maurice Camara, delegatul Partidului Democrat din Guineea, ambasadorul Guineei la Moscovă, Manuel Yepe Menendez, delegatul Partidului Unit al Revoluţiei Socialiste din Cuba ambasadorul Republicii Cuba în Re­­publica Populară Română ; Carl Win­ter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U­ A. ,• Antonio Mije, membru al Comitetului Executiv și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Spania; Kostas Koh­annis, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Co­munist din Grecia; James Reid, membru al Comitetului Politic al Partidului Comunist din Marea Bri­­tanie; Friedl Fi­rnberg, membru al Biroului Politic și secretar al Comi­tetului Central al Partidului Comunist din Austria; Jean Terive, membru al Biroului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Bel­gia ; Bruce Magnuson, membru al Comitetului Executiv Naţional al Partidului Comunist din Canada; Manuel Rodrigues da Silva, membru al Secretariatului Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Portu­ghez. Cuvîntările de salut ale conducă­torilor delegaţiilor partidelor comu­niste, muncitoreşti şi democratice au fost subliniate cu vii aplauze de de­legaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările şedinţelor de joi dimineaţă ale celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român au fost conduse de tovarăşii Gheorghe Stoica şi Vasile Vîlcu. Intimpinat cu vii şi puternice aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Ştefan Voitec. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Vîlcu, de­legat al organizaţiei regionale de partid Dobrogea, Constantin Daico­­viciu, delegat al organizaţiei regionale de partid Cluj, Mihai Marinescu, de­legat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Ştefan Matei, dele­gat al organizaţiei regionale de partid Argeş, Suzana Gîdea, delegată a or­ganizaţiei orăşeneşti de partid Bucu­reşti, Emil Oniga, delegat al organi­zaţiei regionale de partid Braşov, Petru Bunea, delegat al organizaţiei regionale de partid Bacău, Horia Hulubei, delegat al organizaţiei oră­şeneşti de partid Bucureşti, Nicolae Constantin, delegat al organizaţiei re­gionale de partid Hunedoara. In cursul şedinţelor de dimineaţă ale Congresului au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Haled Bagdas, se­cretar general al Partidului Comunist Sirian,­ Virginia Gonzales, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Chile; Layachi Ab­dallah, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Marocan; Per Svensson, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Norvegia ;• Kyriakos Hristu, membru al Biroului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Progresist al Poporu­lui Muncitor din Cipru; reprezen­tantul Partidului Comunist din Liban ,­­Jose Luis Massera, membru al Comi­tetului Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Uru­guay ( Oka Masayoshi, membru al Prezidiului și Secretariatului Comite­tului Central al Partidului Comunist din Japonia,­ Hussein Khallaf, minis­trul Relaţiilor culturale cu străinătatea al Republicii Arabe Unite, secretar pentru ideologie şi orientare în Uniu­nea Socialistă Arabă; Gösta Johan­sson, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Suedia ; Vin­cenzo Ansanelli, membru al Direc­ţiunii Partidului Socialist Italian al Unităţii Proletare ; Dominique D. Ur­­bany, preşedintele Partidului Comu­nist din Luxemburg ; Roger Daiflon, secretar al partidului, membru al Co­mitetului Director al Partidului Muncii din Elveţia; Hanna van Ommereen Averinck, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda; Yacob Demir, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Turcia. Cuvîntările de salut ale conducăto­rilor delegaţiilor partidelor comuniste, muncitoreşti şi ai altor partide demo­cratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările Congresului continuă după-amiază. (Agerpres) Aspect din sală CU ÎNCREDERE NESTRAMN­EATA ÎN POLITICA PARTIDULUI In Capitală, ca şi in întreaga țără, lucrările celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român sunt urmărite cu un interes deosebit. Oamenii muncii citesc si discută cu insufletire documentele publicate. In aceste zile, in oricare întreprindere, şantier de con­­ strucţii ori instituţie bucureşteană te-ai opri, te int­m­­­pină o atmosferă de intensă activitate pentru îndepli­nirea sarcinilor de plan din al doilea semestru al anului in curs. îndemn pentru noi succese Perspectivele , luminoase ce se des­prind din documentele Congresului în noua etapă de înflorire a ţării au înflăcărat inimile miilor de muncitori ai marii uzine „23 August“, dîndu-le îndemnuri puternice pentru a obţine, sub gloriosul steag al partidului, noi şi însemnate succese. Lăcătuşul Gheorghe Mirea, din sec­torul mecanică grea , ne-a spus: „Cinstim zilele lucrărilor Congresu­lui muncind cu mult spor. Pentru marele combinat siderurgic de la Galaţi au avansat simţitor lucrările de execuţie a unor vane-stavile". La secţia oţelărie s-a înregistrat, într-o singură zi, cea mai mare depă­şire din acest an: 45,4 tone oţel lichid. La secţia forjă, muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii din schimbul III şi-au depăşit prevederile sarcinilor de plan, la piese forjate şi matriţate cu 20 de tone. ★ Să ne oprim şi în alte întreprinderi bucureştene. Iată cîteva rezultate ob­ţinute în întrecerea socialistă numai de primele schimburi de dimineaţă ale unei singure zile: la I.P.R.S. Băneasa, schimbul I şi-a realizat planul de producţie în proporţie de 105 la sută, iar la întreprinde­rea „Suveica" s-au dat peste plan 15 000 mp ţesături din bumbac finisat. Secţia turnătorie a Uzinelor „Timpuri noi" a depăşit pla­nul de producţie în ziua de 21 iulie cu 39 la sută. In aceeaşi zi, colecti­vul secţiei turnă­torie, al unei între­prinderi recent in­trată în funcţiune — Fabrica de ar­mături neferoase şi echipament metalic — şi-a realizat planul în proporţie de 125 la sută, dind numai piese de bună calitate. Institut­ul de proiectări de uzi­ne şi instalaţii metalurgice, ieri dimineaţă. „Scînteia" e afişată pe un panou din holul de la intrare. Cuprinde şi „Raportul asupra Direc­tivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, privind planul de dezvoltare a economiei nationale pe perioada 1966—1970“. De fapt în toate atelierele de pro­iectare ziua debutează cu lectura zia­rului. Peste cîteva ore,, la statia de radioamplificare se citesc pasaje din document. Imediat, la microfon vor­beşte inginerul Mircea Nistor: „Citez din Raportul prezentat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer: «In creşterea producţiei de metal un aport hotărîtor ii va avea intrarea în funcţiune a Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galaţi, care în anul 1970 va trebui să producă aproa­pe o treime din producţia totală de oţel». Aceasta, tovarăşi, înseamnă sarcini de onoare pentru institutul nostru"... Alocuţiune însufleţită. Alt vorbi­tor la microfon : inginerul Constan­tin Dobrescu. Tot gînduri despre combinatul de la Galaţi. — Normal, gigantul de la Galaţi a reprezentat pentru noi obiectivul nu­mărul unu — ne declară după emisi­unea locală inginerul Mircea Nistor. Sunt director tehnic, coordonator ge­neral al proiectelor combinatului şi sínt fericit că un Raport s-a vorbit şi despre munca noastră. — Ce reprezintă pentru dumnea­voastră această lucrare ? — O creaţie fără precedent, ca di­mensiuni şi proporţii. Un veritabil front de lucru, în cea mai înaltă ac­cepţie a cuvintului. Ne simţim obli­gaţi să ne îndeplinim pînă la sfîrşit, în mod exemplar îndatoririle­— Cum vedeţi asigurarea calităţii, pe care partidul o accentuează atît de mult ? — Intr-o formulă de corelaţie, pro­­iectînd agregate cu productivitate mare şi tehnicitate înaltă, să fim co­autori la realizarea de produse finite de calitate superioară. Trecem prin atelierele institutului. Ingineri, proiectanţi, desenatori în faţa planşetelor. (Continuare in pag. a ll-a) A. Sandu Mindrie şi entuziasm Se odihnesc com­­pasele, riglele de calcul şi celelalte instrumente ale tehnologilor - pro­iectanţi de la Uzi­na „Electromagne­tica“. E pauza de dimineaţă, iar ingi­nerii şi tehnicienii serviciului se string pilcuri, pilcuri citind şi comentind pasaje din do­cumentele Congresului al IX-lea al partidului.­­ Dintre toate sentimentele care ne încearcă în aceste zile de im­portanţă istorică în viaţa partidului şi a poporului nostru — ne spune inginerul Vasile Ştefan — cele mai profunde sînt mîndria şi încrederea. Mîndria pentru tot ce a construit poporul nostru sub conducerea înţe­leaptă a partidului, încrederea în pu­terea şi înţelepciunea cu care parti­dul ne va conduce şi de azi înainte, cu paşi siguri, spre culmile socia­lismului, bunăstării şi fericirii. Inginera Antonica Sto­­eru se opreşte asupra pasajelor din Rapor­tul prezentat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer privitoare la pro­blema calităţii producţiei şi a ridi­cării nivelului tehnic : — Ca tehnolog electrotehnician, (Continuate în pag. a ll-a) ,,Marile dimensiuni ale viitorului“ Se discută unul din proiectele combinatului de la Galaţi IN EDITURA POLITICA a apărut: GHEORGHE APOSTOL RAPORT cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român Lucrarea a fost editată într-un tiraj de masă. Jurnal de actualități cinematografice: Edifie consacrată congresului Cineaştii Studioului cinematogra­fic „Alexandru Sahia" şi-au propus să realizeze în cinstea Congresului partidului două ediţii speciale ale jurnalului de actualităţi. Prima din­tre ele este gata, urmînd ca azi să fie prezentată pe ecranele cine­matografelor din Capitală. Este un reportaj despre Bucureștiul zilelor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., despre lucrările Congresu­lui. Aflat în plină desfăşurare a lucră­rilor, Congresul al IX-lea al Partidu­lui Comunist Român se înfăţişează ca o minunată sinteză a marii dezbateri a problemelor aflate pe ordinea de zi, dezbatere pe care partidul a iniţiat-o, sfătuindu-se cu întregul popor înainte de a se păşi la înfăptuirea obiective­lor desăvîrşirii construcţiei socialiste în anii următori. De la înalta tribună se poartă dis­cuţii generatoare de bogată experienţă, se fac propuneri bine chibzuite, Con­gresul infăţişîndu-se ca un for de gîn­­dire ştiinţifică, un adevărat izvor de „apă vie" din care îşi vor trage seva realizările din viitorii cinci ani. Printre delegaţii care iau cuvîntul se află numeroşi reprezentanţi ai organi­zaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti. Ei transmit Congresului mesajul încre­dinţat de comuniştii Capitalei, de toţi locuitorii Bucureştiului, — oraşul unei glorioase tradiţii de luptă a eroicei noastre clase muncitoare. „Ca unul din militanţii mai vechi ai partidului — spunea muncitorul griviţean Ion Turcu — îmi stăruie în memorie, ca pildă de înaltă conştiinţă revoluţionară şi eroism, aprigile bătălii de clasă împo­triva asupritorilor, jertfele celor mai buni fii ai poporului căliţi şi educaţi de partid. In focul acestor lupte revo­luţionare, s-a afirmat puternic rolul conducător al partidului, devotamentul său faţă de interesele vitale ale poporu­lui muncitor, s-a îmbogăţit mult expe­rienţa de luptă a partidului, s-au călit numeroşi militanţi revoluţionari de frunte, din rîndul cărora s-au ridicat cadre de conducere care se află de mulţi ani în fruntea partidului". Bucureştiul — inima ţării — reflectă prin transformările sale petrecute în toate domeniile uriaşa operă de cons­trucţie socialistă a patriei. Acest lucru a fost subliniat prin date şi fapte su­gestive de către numeroşi vorbitori. A­­lătind că industrializarea şi-a afirmat cu putere inrîurirea ei hotărîtoare a­­supra întregii vieţi economice şi sociale în Capitala ţării, tovarăşul Florian Dănălache, prim secretar al Comitetului orăşenesc al P.C.R., a evidenţiat fap­tul că în anul 196­5 producţia globală a întreprinderilor din Bucureşti depă­şeşte de aproape două ori pe aceea obţinută in toată ţara in anul 1938. O dată cu sporirea volumului produc­ţiei a crescut complexitatea şi varie­tatea sortimentelor, o pondere tot mai mare avînd produsele de înaltă tehni­citate. Amploarea pe care a cunoscut-o în această perioadă activitatea pentru calificarea şi specializarea cadrelor este oglindită în mod pregnant de faptul că în anul trecut numărul muncitorilor calificaţi şi al tehnicienilor din între­prinderile industriale bucureştene a fost cu circa 40 la sută mai mare decit în anul 1959. In primele rinduri ale luptei pentru traducerea în viaţă a sarcinilor care au revenit bucureşteni­­lor pe baza directivelor celui de al VlII-lea Congres al P.C.R., s-au aflat comuniştii care reprezintă în momen­tul de faţă mai mult de 22 la sută din populaţia activă a Capitalei. Tînăra delegată la Congres, Eleonora Cojocaru, a prezentat un bilanţ insufle­­ţitor al succeselor obţinute de între­prinderea în care lucrează — Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti — unde producţia globală a crescut în anii şesenatului cu peste 140 la sută. „Imbunătăţindu-şi continuu stilul şi metodele de muncă — a spus ea — organizaţia noastră de partid şi-a spo­rit competenţa în rezolvarea probleme­lor esenţiale ale producţiei, dreptul de control asupra conducerii administra­tive se exercită cu mai multă eficienţă şi operativitate". Analizînd în spirit critic deficienţele existente încă în or­ganizarea producţiei, delegata s-a re­ferit apoi la măsurile pe care comi­tetul de partid le-a iniţiat în vederea respectării tuturor normelor de îm­bunătăţire a calităţii produselor, de în­tărire a disciplinei în muncă, de pu­nere în valoare a tuturor rezervelor in­terne. In cuvîntul său, rectorul Universi­tăţii din Bucureşti, academicianul Gheorghe Mihoc, s-a referit pe larg la dezvoltarea continuă a unor discipline strîns legate de progresul actual al ştiin­ţei şi tehnicii mondiale, de necesităţile tot mai complexe ale economiei, ştiin­ţei şi culturii noastre. „Sintem­ — a spus vorbitorul — moştenitorii unei vechi şi bogate tradiţii ştiinţifice şi didactice, ilustrată prin numele unor savanţi ca Ţiţeica, Pom­peiu, Iorga, Hajdeu, Babeş, Marinescu, Bârvan, Densuşianu, Titulescu, Călinescu, Vianu şi mulţi alţii. In fiecare facul­tate găsim şcoli ştiinţifice, cu renume peste hotarele ţării". La lucrările şedinţelor de azi dimi­neaţă ale Congresului au luat cuvîntul alţi delegaţi ai comuniştilor bucureşteni, care, împreună cu delegaţi din Do­brogea, Cluj, Argeş, Hunedoara şi din alte regiuni ale ţării, au dezbătut pe larg problemele puse în discuţie, au schiţat imaginea de mîine a ţării ce va fi completată cu noi obiective eco­nomice, cu noi localităţi prospere. Din fiecare cuvînt se simt răzbătînd puternic o încredere fermă, convingerea nestrămutată că documentele dezbă­tute de Congres vor prinde viaţă, prin hărnicia, talentul şi puterea de muncă plină de abnegaţie ale poporului nos­tru, călăuzit cu înţelepciune de Parti­dul Comunist Român. Mircea Moarcăş Adrian Ionescu Din sala Congresului La punctul energetic Bucureşti-Sud MONTAJUL PRIMULUI GRUP DE 50 MW A INTRAT ÎN FAZA FINALĂ Situate pe malul stîng al Dîmboviţei, în partea de sud a oraşului, Centrala electrică de termoficare şi Centrala electrică cu turbine cu gaze vor forma, cind vor fi gata, cel m­ai important punct energetic al Capitalei. De aici vor porni spre consumatori însemnate cantităţi de energie electrică şi termică. Primele probe tehnologice La cazanul nr. 1 şi la primul grup turbogenera­tor de la Centrala elec­trică de termoficare, principalele lucrări de montaj au fost terminate. Echipele de montori, îm­preună cu personalul de exploatare — sosit din vreme la şantier — des­făşoară o intensă activi­tate în vederea intrării în funcţiune, pînă la sfîr­­şitului anului, a primului grup de 50 MW. Spălarea acidă a caza­nului, operaţiune destul de pretenţioasă, urmează să înceapă în primele zile ale lunii august ; deocam­dată se fac pregătiri pentru montarea şi pune­rea la punct a instalaţiei destinate acestui scop. Instalaţiile aferente tur­binei au intrat în faza finală a montajului. Tot­odată, au început probe­le hidraulice la conducte şi­ recipienţi, se efectuea­ză rodajul pompelor şi motoarelor, se probează­­circuitele de ulei etc. Un transformator de 25 MVA, intrat de curînd în funcţiune, asigură e­­nergia electrică necesară desfăşurării probelor teh­nologice. Staţia de epurare chi­mică a apei este un alt loc unde se lucrează in­tens. Probele tehnologice şi rodajul mecanismelor desfăşurîndu-se din plin, se apreciază că la începu­tul lunii august vor fi ob­ţinute şi primele cantităţi de apă demineralizată. La ÎOO m altitudine Coşul de fum, intere­santă lucrare tronconică din beton armat, şi unică în Bucureşti, a atins ieri cota de 100 m. Peste cî­teva zile cofrajul glisant, de construcţie specială, se va găsi la o înălţime de 120 de metri, aşa cum a fost prevăzut în proiect. După aceea în­treaga instalaţie de gli­sare şi cele­ două ascen­soare din interior vor fi demontate. Vor urma pregătiri pentru reedita­rea celor 120 de metri — al doilea coş de fum, a cărui fundaţie a şi fost turnată. O menţiune: atît fini­sajele exterioare cît şi lucrările din interior (zi­dăria cu cărămidă re­fractară) se execută concomitent cu opera­ţiunea de glisare. M. Brătescu Beneficiarul işi pregăteşte cadrele încă din luna martie au sosit la şantier şi primele echipe de exploa­tare. — Scopul ? — Preluăm şi punem In funcţiune, pe măsură ce sunt gata, instalaţiile, agregatele, urmărim calitatea lucră­rilor de montaj — ne-a spus tov. C. Gruia, inginer şef adjunct al între­prinderii de­ electrocentrale-Bucureşti. Totodată, pregătim şi formam perso­nalul de exploatare şi intreţinere-rem­paraţii. Participarea activă la lucrări alături de echipele de ment­ori, va duce la o cunoaştere amănunţită a instalaţiilor. Macheta Centralei electrice cu turbine cu gaze

Next