Informatia Bucureştiului, octombrie 1966 (Anul 14, nr. 4087-4111)
1966-10-14 / nr. 4098
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV Nr. 4098 4 PAGINI 25 BANI Vineri 14 octombrie 1966 O METODĂ FOLOSITĂ CU BUNE REZULTATE milogii di grog • Largi posibilităţi de organizare superioară a producţiei Diversitatea elementelor ce stau la baza organizării ştiinţifice a producţiei şi formulele ce trebuie să fie aplicate în această direcţie au impus o serie de studii şi cercetări în vederea descoperirii şi valorificării de noi rezerve. Pe lingă ritmicitatea aprovizionării tehnico-materiale, structura cooperării, calitatea proiectelor de execuţie, o grijă deosebită se acordă în Întreprinderi aplicării unor tehnologii de fabricaţie superioare, capabile să contribuie la o mai raţională folosire a forţelor de muncă, la reducerea ciclurilor de fabricaţie, la mărirea indicilor de folosire a utilajelor şi, bineînţeles, la creşterea productivităţii muncii. Avîndu-se în vedere necesitatea respectării acestor factori se impune aşadar extinderea pe scară tot mai largă a organizării tehnologice a producţiei. La baza ei stă adaptarea sistemului de tipizare constructivă a produselor din aceeaşi gamă, lucru ce permite aplicarea unor tehnologii de grup. Aplicarea unor tehnologii tipizate ne-a relatat inginerul Miron Miron, de la Fabrica de pompe - nu trebuie privită ca o metodă de prelucrare propriu-zisă. Ea oferă largi posibilităţi de organizare ştiinţifică a producţiei. Din studiile şi cercetările pe care noi le-am efectuat atît asupra pieselor din fabricaţia curentă,cît şi asupra tehnologiilor de prelucrare, am ajuns la o clasificare pe tipuri, grupe şi familii, a reperelor precum şi la o tipizare constructivă a lor. Astfel, din cele 150 de tipodimensiuni de bază ale rotoarelor de pompă, am realizat 18 tipuri diferite şi 7 grupe. Aşadar, în loc să întocmim fişe tehnologice şi planuri de operaţii pentru fiecare tipo-dimensiune de rotor, am realizat numai 18 variante, capabile să satisfacă condiţiile de prelucrare şi execuţie a celor 150 de tipo-dimensiuni, obţinînd în acest fel, serioase reduceri ale timpului afectat întocmirii tehnologiilor de fabricaţie. Extinderea tehnologiilor de grup la Fabrica de pompe a creat posibilitatea organizării producţiei pe baza liniilor de fabricaţie în flux. Au fost realizate pînă acum linia de arbori şi tiranţi, linia de rotoare şi semicuple şi linia de lagăre specializate, urmînd ca în viitorul apropiat să ia fiinţă încă trei şi anume : linia de carcase spirale, de carcase intermediare şi directrice şi linia de bucşe şi inele. Rezultate frumoase in această direcţie s-au obţinut şi la Fabrica de ventilatoare. Aşa cum ne-a relatat tov. inginer Constantin Mihenoiu — tehnologul şef al întreprinderii — din cele 400 de tipo-dimensiuni de ventilatoare ce le-au avut în fabricaţie cu cîţiva ani în urmă, prin extinderea tipizării constructive s-a ajuns în prezent la numai 150 (circa 25 de carcase cu cite 4—5 tipuri de rotoare). In prezent se lucrează la definitivarea unor studii pentru unificarea (reducerea) gamei de diametre In vederea introducerii mecanizării la unele operaţii de presare pentru carcasele ventilatoarelor şi suporţii motorului de acţionare. In curînd va fi introdus în fabricaţie un nou tip de carcasă, care va permite montarea ventilatorului în 16 poziţii funcţionale. (Pînă la această variantă, pentru fiecare poziţie de montaj era necesar un tip de carcasă). Astfel, la un grup de 10 ventilatoare din seria de tipizare sunt necesare numai 10 tipuri de carcase faţă de SO cite erau necesare conform vechii variante. Organizarea producţiei sub formă de linii de fabricaţie în flux tehnologic, permite, printre altele, calculul precis al stocurilor intermediare optime între diferitele faze de prelucrare, precum şi o foarte bună planificare şi urmărire a producţiei. Totodată, această formulă organizatorică duce la specializarea oamenilor pe linii de fabricaţie, pe grupe şi familii de repere. Astfel, la Fabrica de pompe, incepănd de la serviciile concepţionale şi pînă la ultima fază de prelucrare a piesei, răspunderea oamenilor este axată nu pe urmărirea unor pro-® Calculul precis al stocurilor intermediare . Tipizări constructive şi tehnologice Prin folosirea acestei metode este posibilă clasificarea reperelor, (împărţirea şi gruparea lor) in funcţie de similitudinea tehnologică, (identitatea suprafeţelor de prelucrare, tipul sculelor şi dispozitivelor folosite prinderilor pe maşină, calitatea etc.). Pentru a cunoaşte mai bine modul de organizare tehnologică a producţiei, am cerut părerea unor specialişti din două întreprinderi unde s-au făcut o serie de încercări in această privinţă, duse sau ateliere, ci pe linii de fabricaţie specializate. Rezultatele aplicării acestor metode de organizare a fabricaţiei în cele două întreprinderi, se reflectă prin îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan cît şi prin calitatea superioară a produselor. Ing. Fr. Teodorescu Un nou tot de pompe pe rampa de expediţie La întreprinderea „Muntenia" Masele plastice în roluri diverse • Fibre de sticlă şi poliesterii nesaturat # Ambarcaţiuni nautice din mase plastice # Zilnic 2 100 kg de foi suflate din polietilen pentru ambalaje Luna aceasta, pe oglinda liniştită a lacurilor din jurul Capitalei, au apărut două modele noi de ambarcaţiuni nautice care reţin atenţia sportivilor şi a amatorilor de sporturi nautice. Despre ce este vorba ? Laboratorul central mase plastice de pe lingă întreprinderea „Muntenia“ din cadrul Ministerului Industriei Uşoare, a confecţionat cîteva bărci universale cu rame şi un schit nu din lemn, după principiile clasice, ci din materiale plastice. Tovarăşul inginer Vasile Moş ne-a vorbit despre citeva caracteristici ale acestor ambarcaţiuni. — E normal ca aceste noi produse nautice să trezească interesul. Ele au fost realizate pe bază de poliesteri nesaturaţi armaţi cu fibre de sticlă. Poliesterii nesaturaţi, în combinaţie cu fibre de sticlă capătă o rezistenţă nebănuită. Cu alte cuvinte sticla devine un preţios colaborator al maselor plastice. Primele produse au început, experimental, să fie folosite la cîteva baze sportive din Capitală. Am primit aprecieri şi unele sugestii, care vor sta la baza îmbunătăţirii parametrilor de exploatare. Nu putem să nu amintim şi avantajele economice şi tehnice pe care le aduce confecţionarea acestor ambarcaţiuni din materiale sintetice. în primul rind este înlocuit lemnul care este mai scump şi mai greu. Se scurtează durata de confecţionare. Se ştie că pentru asemenea ambarcaţiuni se utilizează lemn de esenţe speciale, care necesită timp îndelungat pentru uscare, în acelaşi timp sunt uşor de manevrat. De pildă, schijul lung de 8 metri poate fi transportat de o singură persoană. O barcă universală cu rame va putea fi „compresată"’ la dimensiuni mici, puţind fi uşor transportată de către excursionişti la locurile dorite. Dacă aceste produse au trecut cu succes abia pragul stadiului experimentărilor, colectivul întreprinderii a introdus în fabricaţie pe scară industrială şi alte produse. Aşa sunt foile suflate din polietilenă, mult solicitate pentru ambalarea diferitelor produse industriale şi de larg consum Noua linie tehnologică produce zilnic 2 100 kg de foi suflate, din care se pot confecţiona, prin sudare, sute de mii de pungi pentru ambalare. Numai în luna septembrie au fost livrate 11 000 tone din acest produs. Valorificarea superioară a maselor plastice în această întreprindere nu se opreşte aici. Se produc sute de articole în diferite formate și culori pentruiz casnic. Cercetările continuă. V. Patrocea Truse pentru experienţe In ultimul timp, zestrea şcolilor s-a îmbogăţit cu noi materiale didactice şi audio-vizuale, necesare orelor de fizică, de ştiinţele naturii, chimie, geografie etc. De curînd, întreprinderea de material didactic a expediat şcolilor primul lot de truse pentru experienţe de electromagnetism. De asemenea, în şcoli au fost achiziţionate noi filme didactice printre care se numără „Agenţii internimodificatori ai scoarţei pămîntului“ (realizat în alb-negru) La întreprinderea de material didactic a intrat recent în producţie o trusă de dilalometre, iar alte noi materiale didactice (generatorul de sunete cu frecvenţă variabilă şi generatorul de ultrasunete), au fost omologate şi vor intra in curînd în producţie. CONVORBIREA NOASTRĂ A IX-A CONFERINŢĂ NAŢIONALĂ DE TUBERCULOZĂ între 19 şi 21 octombrie, la sala mică a Palatului Republicii Socialiste România, se vor desfăşura lucrările celei de-a IX-a Conferinţe naţionale de tuberculoză. Despre succesele obţinute în combaterea acestei maladii, în ţara noastră, despre femeie şi obiectivele actualei conferinţe, l-am rugat să ne vorbească pe tov. prof. dr. C. Anastasatu, preşedintele Comitetului de organizare a conferinţei. — Citind cîteva date, statistice, vom putea ilustra mai bineo parte dintre succesele dobîndite în lupta antituberculoasă în ţara noastră. Activitatea pe care o desfăşoară vasta reţea de specialitate, formată din peste 200 dispensare, zeci de sanatorii , şi spitale, încadrate cu personal medical şi mediu-sanitar cu o înaltă pregătire se concretizează în obţinerea unor rezultate remarcabile. Astfel, mortalitatea prin tuberculoză a scăzut de la 180 la suta de mii, cit era in 1945, la 24 la suta de mii în anul 1965, iar morbiditatea a scăzut, în aceeaşi perioadă, de la 400 la suta de mii, la 169 la suta de mii. Indicatorii citaţi ne arată că există posibilităţi ca într-un viitor nu prea îndepărtat, în ţara noastră să se poată ajunge la lichidarea acestei maladii. De altfel, una dintre temele conferinţei se va referi tocmai la această problemă. — Pe ce probleme vor fi axate dezbaterile conferinţei ? Gh. Niculiţă (Continuare în pag. 3-a) Intr-unul din laboratoarele Institutului de ftiziologie din București. Cu ajutorul microscopului de cercetare biologul Anca Ciolac studiază, prin tehnica fluorescentei, un preparat Plecarea delegaţiei Partidului Comunist din Finlanda Azi dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia Partidului Comunist din Finlanda, condusă de tovarăşul Aarne Saarinen, preşedintele partidului, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a vizitat ţara noastră. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Marţii Malmberg, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Finlanda, Romberg Mikael, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Finlanda, redactor-şef al ziarului „Folktidningen", Eerola Santeri, secretar al Comitetului regional Lahti al Partidului Comunist din Finlanda, Sisko Kiuru, activistă la Secţia de informaţii a Comitetului Central al Partidului Comunist din Finlanda. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) OVEŞTI DE PE OGOARE Recoltatul porumbului Din datele centralizate ieri la Consiliul agricol al oraşului Bucureşti, rezultă că in majoritatea cooperativelor agricole ele producţie din comunele subordonate raioanelor Capitalei s-a terminat recoltatul porumbului. Pînă acum porumbul a fost strins in proporţie de 89 la sută faţă de suprafaţa însăminţata. Au rămas de recoltat suprafeţe mai mari la cooperativele din Balaceanca (raionul 23 August), Berceni şi Popeşti-Leordeni (raionul N. Bălcescu), Domneşti (raionul V.I. Lenin) şi altele. Cooperativele respective au toate condiţiile să termine cit„mai reP®”, recoltatul pentru a putea efectua în timp optim şi alte nume agricole de sezon. la o cafea prin unilatila specialitate ® O măsură bună şi jumătăţile ei® Imbătrînire timpurie • Ciorba sus, cafeaua jos ® Cînd specificul se confundă cu repetarea ® Dinţi să ai, că parmezan se găseşte ® Prestidigitatori la „Tosca”. Se spune că, în faţa unei cafele bune, se nasc şi idei bune. ,Nu ştim dacă şi ideea reprofilării unor unităţi de alimentaţie publică pe specific de café-bar s-a ivit în aceleaşi condiţii. Şi nici n-am vrea să ne exprimăm opinia dacă iniţiativa în sine merită sau nu laude. Fapt este insă că, în Capitală se simţea, intr-adevăr, nevoia unor localuri cu un profil bine conturat, unde cetăţeanul să poată consuma în tihnă minuturi sau băuturi, după preferinţe. Răspunzîndu-se acestei cerinţe s-au creat unităţi de deservire pe acest profil. Această măsură n-a fost însă urmată în toate cazurile de asigurarea unor condiţii pe deplin mulţumitoare pentru ca unităţile respective să se bucure şi de prestigiul aşteptat. Să exemplificăm, la început, prin cîteva aspecte de amănunt. La deschidere, barul ,Tic-tac" îşi primea consumatorii cu o fată strălucind de curăţenie, cu liste de meniuri pe suport la fiecare masă, cu un sortiment îmbietor. Care e situaţia acum ? O lumină difuză, neprimitoare, încearcă parcă să ascundă mesele de o curăţenie îndoielnică, scrumierele sparte, petele de pe pereţi. Au dispărut listele de meniuri de la mese. Sortimentul este şi el sărac. Pateurile care nu de mult constituiau specialitatea unităţii, aşezate la mese sub învelişul unui clopot din material plastic, constituie doar o amintire. La ora 9,30 ţi se oferă cu seninătate... friptură la grătar. Ceri o listă de bucate. Găseşti acolo, din belşug, 11 sorturi de peşte, începind cu saramură şi terminînd cu file de şalău meunier, ba pînă şi ,,peufs poches sur le plat“, adică mai pe româneşte ochiuri la capac. In realitate, aceste produse lipsesc. Imbătrinirea timpurie a unităţii (ca şi a altora despre care vom vorbi în continuare), denotă, printre altele, dezinteres din partea întreprinderilor de alimentaţie publică tutelare, care au cam dat uitării aceste localuri. Şi se mai ridică ,tn aspect : nici pînă acum, de fapt, barurilor de zi nu li s-a găsit profilul corespunzător. Se oscilează mereu, între unităţi de desfacere a cafelei şi a unor minuturi simple şi dintre restaurante pur si simplu. Iată exemplul barului „Cireşica". înainte de renovare, era cunoscut îndeobşte ca un local unde se servea masa de prînz şi grătar. Transformat în café-bar, el şi-a scăzut simţitor încasările. A fost introdusă atunci din nou mișcarea caldă,, dar, pe mesele liliputane proiectate pentru ceştile cu cafea, două farfurii de ciorbă înseamnă un autentic atentat la integritatea hainelor consumatorilor. S-au luat „măsuri" de către I.A.P.L.-Central, dîndu-se chiar dispoziţie scrisă, să nu se mai servească la etaj decit mîncare. Cine vrea doar o cafea să se mulţumească cu spaţiul de la parter. Dar s-a scăpat din vedere esenţialul: „sus" sau „jos", localul în întregime nueste la ora actuală pregătit pentru a putea servi în bune condiţii mîncare caldă. Aceste oscilaţii in căutarea specificului, aceste permanente căutări şi schimbări, ad-hoc, dovedesc că atunei cinci au fost renovate asemenea localuri, nu s-a analizat suficient care este rostul lor. Bani s-au investit, dar prea s-a mers la acelaşi gen de unitate, la aceleaşi „stilizări“ stereotipe ale mobilierului. Specificul a obosit din capul locului, din pricina repetării lui obsedante. Nu se putea, oare, ca măcar unul din noile localuri renovate să fi păstrat un profil autohton, atît de cerut de consumatori ? Patre Dinescu Sorin Rolban (Cominuare in pag. 3-a) 56000 elemente de iluminat peste plan Colectivul de muncă al întreprinder’i „Electrofar“ şi-a îndeplinit planul de producţie pe prima decadă a lunii octombrie. In cadrul întreprinderii sarcinile de producţie au fost realizate lună de lună, obţinindu-se, totodată, şi o bună ritmicitate. Ca urmare a unor măsuri tehnico-organizatorice aplicate, planul de producţie a fost îndeplinit pe primele nouă luni ale anului, după cum urmează : producţia globală 103,7 la sută ; producţia marfă vîndută şi încasată, depăşită, obţinindu-se şi o creştere a productivităţi muncii de 103,1 la sută. Faţă de producţia planificata de la începutul anului, au fost date peste plan 56 000 de produse, dintre care 33 000 lămpi fluorescente, 14 000 corpuri de iluminat, 9 000 lămpi cu vapori de mercur etc. . Magazin de optică medicală în cartierul Drumul Taberei In cartierul Drumul Taberei, chiar pe str. Drumul Taberei nr. 2, a fost deschisă o unitate de optică şi tehnică medicală. La dispoziţia publicului se află obiecte de optică medicală — lentile şi rame de ochelari, diferite aparate optice, proteze oculare etc. — şi diverse instrumente de tehnică medicală. Noul magazin funcţionează după un orar cu caracter semi-permanent, fiind deschis zilnic listre orele 7 şi 21. Beneficiind de aportul maşinilor moderne de asfaltat, lucrările de pavare a bd. 1 Mai continuă Df [ ASOCIAŢIA GENErAlĂ A VĂÂTORILOR $I PESCARILOR SPORTIVI Asociaţia generală a vînătorilor şi pescarilor sportivi aduce la cunoştinţa membrilor pescari sportivi că, datorită infectării cu reziduuri industriale a apei din lacurile Băneasa, Herăstrău, Fioreasca şi Tei, pescuitul sportiv in aceste lacuri se opreşte pină la noi dispoziţii. Asociaţia generală a vînătorilor şi pescarilor sportivi a luat măsuri pentru salvarea peştelui valoros din aceste lacuri şi depozitarea lui în bazine de iernat. in primăvara anului 1967, aceste lacuri vor fi din nou repopulate pentru a fi puse la dispoziția pescarilor sportivi. Însăminţările de toamnă Atenţia cooperativelor este îndreptată în momentul de faţă şi asupra efectuării la timp şi în bune condiţii a însămînţărilor de toamnă. Pînă ieri a fost însămînţată cu grîu şi secară 62 la sută din suprafaţa planificată. Datorită bunei organizări a muncii, cele mai mari suprafeţe au fost însămînţate în comunele Afumaţi (raionul 1 Mai), Jilava (raionul IV. Bălcescu), Dărăşti (raionul V. I. Lenin) Din situaţiile prezentate se constată unele rămineri în urmă la cooperativele din Vîrteju şi Măgurele (raionul V. I. Lenin), Popeşti-Leordeni (raionul N. Bălcescu), Ciorogîrla (raionul 16 Februarie) și altele. Conducerile cooperativelor rămase în urmă trebuie să ia măsuri urgente pentru folosirea la maximum a timpului prielnic. Acolo unde însămînţările se fac in urma porumbului să se treacă imediat la eliberarea terenurilor de coceni si să se urgenteze lucrările pregătitoare pentru insăminţări. Utilajele puse la dispoziţie de S.M.T. Chitila şi Ciorogîrla să fie folosite la întreaga lor capacitate. • Gală cinematografică Astă seară (ora 20,30) la cinematograful „Republica“ va avea loc un spectacol de gală cu filmul „Cenuşă“ realizat în studiourile din R. P. Polonă în regia lui Andrzej Wajda. La festivitate participă şi cîţiva dintre principalii interpreţi, Plimbare matinală, pe unda liniştită a lacului • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 13 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 26 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme schimbătoare cu cer temporar noros, favorabil ploii de scurtă durată. Vîntul va sufla slab pină la potrivit. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 12 și 14 grade, iar maxima între 20 și 22 grade. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Continuîndu-şi turneul în Finlanda, echipa de hochei pe gheaţă Dynamo Weiswasser a jucat la Tampere cu o selecţionată locală. Gazdele au obţinut victoria cu 4—1 (3—1, 1—0, 0—0). • Selecţionata de rugbi a Belgiei a întîlnit, la Bruxelles, în cadrul „Cupei naţiunilor”, echipa Suediei, de care a dispus cu 24—3 (1-0). • Turneul internaţional masculin de handbal desfăşurat la Berlin a luat sfîrşit cu victoria formaţiei S. C. Empor Rostock. In meciul decisiv, S. GEmpor Rostock a întrecut cu 5—4 (2—2) echipa Steaua roşie Bratislava. Noutăţi din telefonia bucureşteană Pentru a asigura o deservire cu prestaţii telefonice cît mai bună, sînt în curs de efectuare o serie de lucrări care au drept scop extinderea şi modernizarea reţelei telefonice urbane şi interurbane. După cum se ştie, începînd din anul viitor se va introduce telefonia automată interurbană. In prima etapă (1967) vor putea efectua convorbiri telefonice între ei, fără intermediul telefonistei, abonaţii din oraşele Bucureşti, Constanţa, Braşov, Eforie, Techirghiol şi Mamaia. Cum se va realiza convorbirea ? Pentru a obţine o convorbire telefonică cu oraşul Constanţa, un abonat din Bucureşti va forma la disc prefixul oraşului Constanţa, iar apoi fără a mai primi vreo altă semnalizare va forma numerele abonatului din localitatea respectivă. începînd din anul 1968, vor beneficia de legături interurbane automate şi oraşele Bacău, Ploieşti, Craiova, Piteşti şi Sibiu. Pentru a se trece la realizarea automatizării convorbirilor interurbane, au început să fie executate o serie de lucrări. în Capitală, lîngă Palatul telefoanelor, se va construi o nouă clădire care va adăposti, printre altele, o centrală tandem de cel mai modern tip. Aceasta va permite conlucrarea centralelor actuale de tip rotativ, cu tipul modern de centrale automate urbane. Noul palat de la telefoane va fi format din subsol, parter și opt etaje, fiind legat de cel existent printr-un corp anexă Această construcţie va fi dată parţial în folosinţă în cursul anului 1967, urmînd a fi terminată în anul 1968. In vederea extinderii numărului de abonaţi telefonici din oraşul Bucureşti, pe lîngă centrala automată Dorobanţi şi centralele de bloc care vor fi construite anul acesta şi anul viitor, vor fi montate echipamentele necesare pentru sporirea capacităţii centralei automate Sud, cu încă 5 000 de linii, iar în cursul anului viitor vor începe lucrările de construcţie a centralei telefonice automate din cartierul Titan, cu o capacitate de 8 000 linii In anul 1968 va începe și construcția centralei telefonice automate din cartierul Drumul Taberei cu o capacitate de 6 000 de linii.