Informatia Bucureştiului, octombrie 1966 (Anul 14, nr. 4087-4111)

1966-10-14 / nr. 4098

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV­ Nr. 4098 4 PAGINI 25 BANI Vineri 14 octombrie 1966 O METODĂ FOLOSITĂ CU BUNE REZULTATE milogii di grog • Largi posibilităţi de organizare superioară a producţiei Diversitatea elemen­telor ce stau la baza organizării ştiinţifice a producţiei şi formulele ce trebuie să fie apli­cate­ în această direc­ţie au impus o serie de studii şi cercetări în vederea descoperi­rii şi valorificării de noi rezerve. Pe lingă ritmicitatea aprovizio­nării tehnico-materiale, structura cooperării, calitatea proiectelor de execuţie, o grijă deo­sebită se acordă în În­treprinderi aplicării unor tehnologii de fa­bricaţie superioare, ca­pabile să contribuie la o mai raţională folo­sire a forţelor de muncă, la reducerea ciclurilor de fabrica­ţie, la mărirea indici­­lor de folosire a uti­lajelor şi, bineînţeles, la creşterea producti­vităţii muncii. Avîn­­du-se în vedere nece­sitatea respectării a­­cestor factori se im­pune aşadar extinde­rea pe scară tot mai largă a organizării tehnologice a produc­ţiei. La baza ei stă adaptarea sistemului de tipizare construc­tivă a produselor din aceeaşi gamă, lucru ce permite aplicarea unor tehnologii de grup.­­ Aplicarea unor tehnologii tipi­zate­­ ne-a relatat inginerul Mi­ron Miron, de la Fabrica de pompe - nu trebuie privită ca o metodă de prelucrare propriu-zisă. Ea oferă largi posibilităţi de organizare ştiin­ţifică a producţiei. Din studiile şi cercetările pe care noi le-am efec­tuat atît asupra pieselor din fabrica­ţia curentă,cît şi asupra tehnologiilor de prelucrare, am ajuns la o cla­sificare pe tipuri, grupe şi familii, a reperelor precum şi la o tipizare constructivă a lor. Astfel, din cele 150 de tipodimensiuni de bază ale rotoarelor de pompă, am realizat 18 tipuri diferite şi 7 grupe. Aşa­dar, în loc să întocmim fişe tehno­logice şi planuri de operaţii pentru fiecare tipo-dimensiune de rotor, am realizat numai 18 variante, capabile să satisfacă condiţiile de prelucrare şi execuţie a celor 150 de tipo-di­­mensiuni, obţinînd în acest fel, se­rioase reduceri ale timpului afectat întocmirii tehnologiilor de fabrica­ţie. Extinderea tehnologiilor de grup la Fabrica de pompe a creat posibili­tatea organizării producţiei pe baza liniilor de fabricaţie în flux. Au fost realizate pînă acum linia de arbori şi tiranţi, linia de rotoare şi sem­i­­cuple şi linia de lagăre specializate, urmînd ca în viitorul apropiat să ia fiinţă încă trei şi anume : linia de carcase spirale, de carcase interme­diare şi directrice şi linia de bucşe şi inele. Rezultate frumoase in această di­recţie s-au obţinut şi la Fabrica de ventilatoare. Aşa cum ne-a relatat tov. inginer Constantin Mihenoiu — tehnologul şef al întreprinderii — din cele 400 de tipo-dimensiuni de ventilatoare ce le-au avut în fabri­caţie cu cîţiva ani în urmă, prin extinderea tipizării constructive s-a­ ajuns în prezent la numai 150 (circa 25 de carcase cu cite 4—5 tipuri de rotoare). In prezent se lucrează la definitivarea unor studii pentru unificarea (reducerea) gamei de dia­­metre In vederea introducerii me­canizării la unele operaţii de pre­sare pentru carcasele ventilatoare­lor şi suporţii motorului de acţio­nare. In curînd va fi introdus în fabricaţie un nou tip de carcasă, care va permite montarea ventila­torului în 16 poziţii funcţionale. (Pînă la această variantă, pentru fiecare poziţie de montaj era nece­sar un tip de carcasă). Astfel, la un grup de 10 ventilatoare din se­ria de tipizare sunt necesare numai 10 tipuri de carcase faţă de SO cite erau necesare conform vechii va­riante. Organizarea producţiei sub formă de linii de fabricaţie în flux tehno­logic, permite, printre altele, calcu­lul precis al stocurilor interme­diare optime între diferitele faze de prelucrare, precum şi o foarte bună planificare şi urmărire a produc­ţiei. Totodată, această formulă or­ganizatorică duce la specializarea oamenilor pe linii de fabricaţie, pe grupe şi familii de repere. Astfel, la Fabrica de pompe, incepănd de la serviciile concepţionale şi pînă la ultima fază de prelucrare a pie­sei, răspunderea oamenilor este axată nu pe urmărirea unor pro-® Calculul precis al stocurilor intermediare . Tipizări constructive şi tehnologice Prin folosirea acestei metode este posibilă clasificarea reperelor, (împărţirea şi gruparea lor) in funcţie de si­militudinea tehnologică, (identitatea suprafeţe­lor de prelucrare, tipul sculelor şi dispozitive­lor folosite prinderi­lor pe maşină, calita­tea etc.). Pentru a cunoaşte mai bine modul de organizare tehnologică a producţiei, am cerut părerea unor specia­lişti din două între­prinderi unde s-au fă­cut o serie de încer­cări in această pri­vinţă, duse sau ateliere, ci pe linii de fa­bricaţie specializate. Rezultatele aplicării acestor me­tode de organizare a fabricaţiei în cele două întreprinderi, se reflectă prin îndeplinirea ritmică a sarcini­lor de plan cît şi prin calitatea su­perioară a produselor. Ing. Fr. Teodorescu Un nou tot de pompe pe rampa de expediţie La întreprinderea „Muntenia" Masele plastice în roluri diverse • Fibre de sticlă şi poli­­esterii nesaturat # Am­barcaţiuni nautice din mase plastice # Zilnic 2 100 kg de foi suflate din polietilen pentru ambalaje Luna aceasta, pe oglinda li­niştită a lacurilor din jurul Ca­pitalei, au apărut două modele noi de ambarcaţiuni nautice care reţin atenţia sportivilor şi a amatorilor de sporturi nautice. Despre ce este vorba ? Labora­torul central mase plastice de pe lingă întreprinderea „Muntenia“ din cadrul Ministerului Industriei Uşoare, a confecţionat cîteva bărci universale cu rame şi un schit nu din lemn, după princi­piile clasice, ci din materiale plastice. Tovarăşul inginer Va­­sile Moş ne-a vorbit despre citeva caracteristici ale acestor ambarcaţiuni. — E normal ca aceste noi pro­duse nautice să trezească intere­sul. Ele au fost realizate pe bază de poliesteri nesaturaţi armaţi cu fibre de sticlă. Poliesterii ne­saturaţi, în combinaţie cu fibre de sticlă capătă o rezistenţă ne­bănuită. Cu alte cuvinte sticla devine un preţios colaborator al maselor plastice. Primele pro­duse au început, experimental, să fie folosite la cîteva baze sportive din Capitală. Am primit aprecieri şi unele sugestii, care vor sta la baza îmbunătăţirii pa­rametrilor de exploatare. Nu pu­tem să nu amintim şi avantajele economice şi tehnice pe care le aduce confecţionarea acestor am­barcaţiuni din materiale sinte­tice. în primul rind este înlocuit lemnul care este mai scump şi mai greu. Se scurtează durata de confecţionare. Se ştie că pen­tru asemenea ambarcaţiuni se utilizează lemn de esenţe spe­ciale, care necesită timp înde­lungat pentru uscare, în acelaşi timp sunt uşor de manevrat. De pildă, schijul lung de 8 metri poate fi transportat de o singură persoană. O barcă universală cu rame va putea fi „compresată"’ la dimensiuni mici, puţind fi uşor transportată de către excursio­nişti la locurile dorite. Dacă aceste produse au trecut cu succes abia pragul stadiului experimentărilor, colectivul în­treprinderii a introdus în fabri­caţie pe scară industrială şi alte produse. Aşa sunt foile suflate din polietilenă, mult solicitate pentru ambalarea diferitelor pro­duse industriale şi de larg con­sum Noua linie tehnologică pro­duce zilnic 2 100 kg de foi su­flate, din care se pot confecţiona, prin sudare, sute de mii de pungi pentru ambalare. Numai în luna septembrie au fost li­vrate 11 000 tone din acest pro­dus. Valorificarea superioară a maselor plastice în această în­treprindere nu se opreşte aici. Se produc sute de articole în di­ferite formate și culori pentru­­iz casnic. Cercetările continuă. V. Patro­cea Truse pentru experienţe In ultimul timp, zestrea şcolilor s-a îmbogăţit cu noi materiale didactice şi audio-vizuale, necesare orelor de fizică, de ştiinţele naturii, chimie, geografie etc. De curînd, întreprinderea de mate­rial didactic a expediat şcolilor primul lot de truse pentru experienţe de elec­tromagnetism. De asemenea, în şcoli au fost achiziţionate noi filme didactice printre care se numără „Agenţii interni­­modificatori ai scoarţei pămîntului“ (realizat în alb-negru) La întreprinderea de material didactic a intrat recent în producţie o trusă de dilalometre, iar alte noi materiale di­dactice (generatorul de sunete cu frec­venţă variabilă şi generatorul de ultra­sunete), au fost omologate şi vor intra in curînd în producţie. CONVORBIREA NOASTRĂ A IX-A CONFERINŢĂ NAŢIONALĂ DE TUBERCULOZĂ între 19 şi 21 octombrie, la sala mică a Palatului Republicii Socialiste România, se vor des­făşura lucrările celei de-a IX-a Conferinţe naţionale de tuberculoză. Despre succesele obţinute în combaterea acestei maladii, în ţara noastră, despre femeie şi obiectivele actualei confe­rinţe, l-am rugat să ne vor­bească pe tov. prof. dr. C. Anastasatu, preşedintele Comi­tetului de organizare a con­ferinţei. — Citind cîteva date, statistice, vom putea ilustra mai bine­­o parte dintre succesele dobîndite în lupta antituberculoasă în ţara noastră. Ac­tivitatea pe care o desfăşoară vasta reţea de specialitate, formată din peste 200 dispensare, zeci de sana­torii , şi spitale, încadrate cu perso­nal medical şi mediu-sanitar cu o înaltă pregătire se­ concretizează în obţinerea unor rezultate­ remarcabile. Astfel, mortalitatea prin tuberculoză a scăzut de la 180­ la suta de mii, cit era in 1945, la 24 la suta de mii în anul 1965, iar morbiditatea a scă­zut, în aceeaşi perioadă, de la 400 la suta de mii, la 169 la suta de mii. Indicatorii citaţi ne arată că există posibilităţi ca într-un viitor nu prea îndepărtat, în ţara noastră să se poată ajunge la lichidarea aces­tei maladii. De altfel, una dintre temele conferinţei se va referi toc­mai la această problemă. — Pe ce probleme vor fi axate dezbaterile conferinţei ? Gh. Niculiţă (Continuare în pag. 3-a) Intr-unul din laboratoarele Institutului de ftiziologie din București. Cu ajutorul microscopului de cercetare biologul Anca Ciolac studiază, prin tehnica fluores­centei, un preparat Plecarea delegaţiei Partidului Comunist din Finlanda Azi dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia Partidului Comunist din Finlanda, condusă de tovarăşul Aarne­ Saarinen, preşedintele parti­dului, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, a vizitat ţara noastră. Din delegaţie au făcut parte tova­răşii Marţii Malmberg, membru al Biroului Politic, secretar al Comite­tului Central al Partidului Comunist din Finlanda, Romberg Mikael, mem­bru al Comitetului Central al Parti­dului Comunist din Finlanda, redac­­tor-şef al ziarului „Folktidningen", Eerola Santeri, secretar al Comite­tului regional Lahti al Partidului Co­munist din Finlanda, Sisko Kiuru, activistă la Secţia de informaţii a Comitetului Central al Partidului Comunist din Finlanda. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) O­VEŞTI DE PE OGOARE Recoltatul porumbului Din datele centralizate ieri la Consiliul agricol al oraşului Bucureşti, rezultă că in majoritatea cooperativelor agricole ele producţie din comunele subordonate raioanelor Capitalei s-a ter­minat recoltatul porumbului. Pînă acum porumbul a fost strins in proporţie de 89 la sută faţă de suprafaţa însăminţata. Au rămas de recoltat suprafeţe mai mari la cooperativele din Bala­­ceanca (raionul 23 August), Berceni şi Popeşti-Leordeni (raionul N. Bălcescu), Domneşti (raionul V.I. Lenin) şi altele. Coopera­tivele respective au toate condiţiile să termine cit„­mai reP®”, recoltatul pentru a putea efectua în timp optim şi alte nume agricole de sezon. la o cafea prin unilatila specialitate ® O măsură bună şi jumătăţile ei® Imbătrînire timpurie • Ciorba sus, cafeaua jos ® Cînd specificul se confundă cu repetarea ® Dinţi să ai, că parmezan se găseşte ® Prestidigitatori la „Tosca”. S­e spune că, în faţa unei cafele bune, se nasc­ şi idei bune. ,Nu­ ştim dacă şi ideea reprofilării unor unităţi de alimentaţie pu­blică pe specific de café-bar s-a ivit în aceleaşi condiţii. Şi nici n-am vrea să ne exprimăm opinia dacă iniţiativa în sine merită sau nu laude. Fapt este insă că, în Capitală se simţea, intr-adevăr, nevoia unor localuri cu un profil bine conturat, unde cetăţeanul să poată consuma în tihnă minu­­turi sau băuturi, după preferinţe. Răspunzîndu-se acestei cerinţe s-au creat uni­tăţi de deservire pe acest profil. Această mă­sură n-a fost însă urmată în toate cazurile de a­­sigurarea unor condiţii pe deplin mulţumitoare pentru ca unităţile respective să se bucure şi de prestigiul aşteptat. Să exemplificăm, la în­ceput, prin cîteva aspecte de amănunt. La des­chidere, barul ,Tic-tac" îşi primea consumatorii cu o fată strălucind de curăţenie, cu liste de me­niuri pe suport la fiecare masă, cu un sortiment îmbietor. Care e situaţia acum ? O lumină difuză, neprimitoare, încearcă parcă să ascundă mesele de o curăţenie îndoielnică, scrumierele sparte, petele de pe pereţi. Au dispărut listele de me­niuri de la mese. Sortimentul este şi el sărac. Pateurile care nu de mult constituiau speciali­tatea unităţii, aşezate la mese sub învelişul unui clopot din material plastic, constituie doar o amintire. La ora 9,30 ţi se oferă cu seninătate... friptură la grătar. Ceri o listă de bucate. Găseşti acolo, din belşug, 11 sorturi de peşte, începind cu saramură şi terminînd cu file de şalău meunier, ba pînă şi ,,peufs poches sur le plat“, adică mai pe româneşte ochiuri la capac. In rea­litate,­­ aceste produse lipsesc. Imbătrinirea timpurie a unităţii (ca şi a altora despre care vom vorbi în continuare), denotă, printre altele, dezinteres din partea întreprinde­rilor de alimentaţie publică tutelare, care au cam dat uitării aceste localuri. Şi se mai ridică ,t­n­ as­pect : nici pînă acum, de fapt, barurilor de zi nu li s-a găsit profilul corespunzător. Se oscilează mereu, între unităţi de desfacere a cafelei şi a unor minuturi simple şi d­intre restaurante pur si simplu. Iată exemplul barului „Cireşica". înainte de renovare, era cunoscut îndeobşte ca un local unde se servea masa de prînz şi grătar. Transfor­mat în café-bar, el şi-a scăzut simţitor încasă­rile. A fost introdusă atunci din nou mișcarea caldă,, dar, pe mesele liliputane proiectate pen­tru ceştile cu cafea, două farfurii de ciorbă în­seamnă un autentic atentat la integritatea hai­nelor consumatorilor. S-au luat „măsuri" de către I.A.P.L.-Central, dîndu-se chiar dispoziţie scrisă, să nu se mai servească la etaj decit mîncare. Cine­­ vrea doar o cafea să se mulţumească cu spaţiul de la parter. Dar s-a scăpat din vedere esenţialul: „sus" sau „jos", localul în întregime nu­­este la ora actuală pregătit pentru a putea servi în bune condiţii mîncare caldă. Aceste oscilaţii in căutarea specificului, a­­ceste permanente căutări şi schimbări, ad-hoc, dovedesc că atunei cinci au fost renovate ase­menea localuri, nu s-a analizat suficient care este rostul lor. Bani s-au investit, dar prea s-a mers la acelaşi gen de unitate, la aceleaşi „stilizări“ stereotipe ale mobilierului. Specificul a obosit din capul locului, din pricina repetării lui ob­sedante. Nu se putea, oare, ca măcar unul din noile localuri renovate să fi păstrat un profil autohton, atît de cerut de consu­matori ? Patre Dinescu Sorin Rolban (Cominuare in pag. 3-a) 56000 elemente de iluminat peste plan Colectivul de muncă al întreprind­er’­i „Electrofar“ şi-a îndeplinit planul de producţie pe prima decadă a lunii oc­tombrie. In cadrul întreprinderii sar­cinile de producţie au fost realizate lună de lună, obţinindu-se, totodată, şi o bună ritmicitate. Ca urmare a unor măsuri tehnico-organizatorice aplicate, planul de producţie a fost îndeplinit pe primele nouă luni ale anului, după cum urmează : producţia globală 103,7 la sută ; producţia marfă vîndută şi în­casată, depăşită, obţinindu-se şi o creştere a productivităţi muncii de 103,1 la sută. Faţă de producţia planificata de la începutul anului, au fost date peste plan 56 000 de produse, dintre care 33 000 lămpi fluorescente, 14 000 corpuri de iluminat, 9 000 lămpi cu vapori de mercur etc. . Magazin de optică medicală în cartierul Drumul Taberei In cartierul Drumul Taberei, chiar pe str. Drumul Ta­berei n­r. 2, a fost deschisă o unitate de optică şi tehnică medicală. La dispoziţia publicului se află obiecte de opti­că medicală — lentile şi rame de ochelari, diferite apa­rate optice, proteze oculare etc. — şi diverse instrumente de tehnică medicală. Noul magazin funcţionează după un orar cu caracter semi-permanent, fiind deschis zilnic listre orele 7 şi 21. Beneficiind de aportul maşinilor moderne de asfaltat, lucrările de pavare a bd. 1 Mai continuă Df [­ ASOCIAŢIA GENEr­AlĂ A VĂÂTORILOR $I PESCARILOR SPORTIVI Asociaţia generală a vînătorilor şi pescarilor sportivi a­­duce la cunoştinţa membrilor pescari sportivi că, datorită infectării cu reziduuri industriale a apei din lacurile Bănea­sa, Herăstrău, Fioreasca şi Tei, pescuitul sportiv in aceste lacuri se opreşte pină la noi dispoziţii. Asociaţia generală a vînătorilor şi pescarilor sportivi a luat măsuri pentru salvarea peştelui valoros din aceste lacuri şi depozitarea lui în bazine de iernat. in primăvara anului 1967, aceste lacuri vor fi din nou repopulate pentru a fi puse la dispoziția pescarilor sportivi. Însăminţările de toamnă Atenţia cooperativelor este îndreptată în momen­tul de faţă şi asupra efec­tuării la timp şi în bune condiţii a însămînţărilor de toamnă. Pînă ieri a fost însămînţată cu grîu şi se­cară 62 la sută din supra­faţa planificată. Datorită bunei organizări a muncii, cele mai mari suprafeţe au fost însămînţate în comu­nele Afumaţi (raionul 1 Mai), Jilava (raionul IV. Bălcescu), Dărăşti (raionul V. I. Lenin) Din situaţiile prezentate se constată unele rămineri în urmă la cooperativele din Vîrteju şi Măgurele (raionul V. I. Lenin), Po­­peşti-Leordeni (raionul N. Bălcescu), Ciorogîrla (raio­nul 16 Februarie) și altele. Conducerile co­operativelor ră­mase în urmă trebuie să ia mă­suri urgente pen­tru folosirea la m­aximum a timpului prielnic. Acolo unde însă­­mînţările se fac in urma porum­bului să se treacă imediat la elibe­rarea terenurilor de coceni si să se urgenteze lu­crările pregăti­toare pentru in­­săminţări. Utila­jele puse la dis­poziţie de S.M.T. Chitila şi Cioro­gîrla să fie folo­site la întreaga lor capacitate. • Gală cinematografică Astă seară (ora 20,30) la cinematograful „Republica“ va avea loc un spectacol de gală cu filmul „Cenuşă“ realizat în studiourile din R. P. Polonă în regia lui Andrzej Wajda. La festivitate participă şi cîţiva dintre principalii interpreţi, Plimbare matinală, pe unda liniştită a lacului • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 13 grade. Ma­xima de ieri in aer a fost de 26 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme schimbătoare cu cer temporar noros, favorabil ploii de scurtă durată. Vîntul va sufla slab pină la potrivit. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 12 și 14 grade, iar maxima între 20 și 22 grade. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Continuîndu-şi turneul în Finlan­da, echipa de hochei pe gheaţă Dy­namo Weiswasser a jucat la Tampere cu o selecţionată locală. Gazdele au obţinut victoria cu 4—1 (3—1, 1—0, 0—0). • Selecţionata de rugbi a Bel­giei a întîlnit, la Bruxelles, în ca­drul „Cupei naţiunilor”, echipa Sue­diei, de care a dispus cu 24—3 (1-0). • Turneul internaţional masculin de handbal desfăşurat la Berlin a luat sfîrşit cu victoria formaţiei S. C. Em­por Rostock. In meciul decisiv, S. G­­Empor Rostock a întrecut cu 5—4 (2—2) echipa Steaua roşie Bratislava. Noutăţi din telefonia bucureşteană Pentru a asigura o deservire cu pres­taţii telefonice cît mai bună, sînt în curs de efectuare o serie de lucrări care au drept scop extinderea şi modernizarea reţelei telefonice urbane şi interurbane. După cum se ştie, începînd din anul viitor se va introdu­ce telefonia automa­tă interurbană. In prima etapă (1967) vor putea efectua convorbiri telefonice între ei, fără interme­diul telefonistei, abo­naţii din oraşele Bucu­reşti, Constanţa, Bra­şov, Eforie, Techir­­ghiol şi Mamaia. Cum se va realiza con­vorbirea ? Pentru a obţine o convorbire telefonică cu oraşul Constanţa, un abo­nat din Bucureşti va forma la disc prefi­xul oraşului Constan­ţa, iar apoi fără a mai primi vreo altă semnalizare va for­ma numerele abona­tului din localitatea respectivă. începînd din anul 1968, vor beneficia de legături interurbane automa­te şi oraşele Bacău, Ploieşti, Craiova, Pi­teşti şi Sibiu. Pentru a se trece la realizarea automa­tizării convorbirilor interurbane, au în­ceput să fie execu­tate o serie de lu­crări. în Capitală, lîngă Palatul telefoa­nelor, se va construi o nouă clădire care va adăposti, printre altele, o centrală tan­dem de cel mai mo­dern tip. Aceasta va permite conlucrarea centralelor actuale de tip rotativ, cu tipul modern de centrale automate urbane. Noul palat de la te­lefoane va fi format din subsol, parter și opt etaje, fiind legat de cel existent prin­­tr-un corp anexă A­­ceastă construcţie va fi dată parţial în fo­losinţă în cursul anu­lui 1967, urmînd a fi terminată în anul 1968. In vederea extinde­rii numărului de abo­naţi telefonici din oraşul Bucureşti, pe lîn­gă centrala auto­mată Dorobanţi şi centralele de bloc care vor fi construite anul acesta şi anul viitor, vor fi monta­te echipamentele ne­cesare pentru spori­­­rea capacităţii cen­tralei automate­ Sud, cu încă 5 000 de linii, iar în cursul anului viitor vor începe lu­crările de construcţie a centralei telefonice automate din cartie­rul Titan, cu o capa­citate de 8 000 linii In anul 1968 va în­cepe și construcția centralei telefonice automate din cartie­rul Drumul Taberei cu o capacitate de­­ 6 000 de linii.

Next