Informatia Bucureştiului, octombrie 1967 (Anul 15, nr. 4395-4420)
1967-10-02 / nr. 4395
In ziua inaugurării,un grup numeros de muzicieninu mai contenea cu exclamaţiile admirative. Şi de ce nu ? Săli nu numai spaţioase, dar şi decorate cu mozaicuri şi vitralii ; fotolii de marochin cu audiţie la căşti; impecabile standuri de probă ; rasteluri ireproşabile. Iar la subsol, o sală de audiţii cum nu se poate mai îmbietoare. Ne costase cam mult, dar Uniunea compozitorilor aspirase să construiască altceva decit un simplu magazin : o veritabilă casă a muzicii. Sigur că n-aveau să lipsească partiturile şi cărţile muzicale, instrumentele şi aparatele pentru muzicieni şi melomani, discurile (micro şi stereo), topurile de hirtie cu portative etc. etc. Dar magazinul „Muzica“ urma să devină şi locul predilect de intilnire a muzicienilor cu melomanii. Şi prevederile s-au adeverit. Cind a apărut imprimarea „Oedip", interpreţii principali au dialogat cu melomanii, după exemplificările din sala de audiţii a magazinului. Cite un muzicolog venea să-şi prezinte o carte recent apărută. Adevărat că după asemenea manifestări, casieriţa lucra de trei ori mai mult ca de obicei (dar CONTRAPUNCT „MUZICA“ ABANDONATĂ nu protesta). Dar dincolo de aceste realizări — deloc neglijabile — mai era una care nu se contabiliza medieri : magazinul devenise un mic — dar cit de util — focar de cultură muzicală. Muzicienii şi muzicologii cumulaseră şi atribuţii de pedagogi cu tact — şi nu cred să fi fost vreunul nemulţumit că a avut ocazia să cunoască foarte de aproape oameni din publicul care o aplaudă. Era, mi se pare, acest magazin „Muzica'', o poartă deschisă către stradă pentru cine dorea să pătrundă ceva mai intim in universul artei sunetelor. „Muzica“ e tot acolo, pe calea „Victoriei — cu decorurile, cu sala de audiţii, cu fotoliile avind audiţie la căştii cu rastelurile elegante... Şi totuşi, „Muzica“ a fost abandonată. E o unitate comercială oarecare, unde se desfac produse muzicale (nu prea multe) contra bon achitat la casă. Intîlniri cu muzicienii ? Nu. Audiţii de discuri in prezenţa interpreţilor ? Au fost o dată, intr-o zi caniculară din vara aceasta, un cetăţean corpolent şi asudind teribil, se prăbuşise într-un fotoliu , asculta la căşti o bossa-nava Şi înghiţea des dintr-o sticlă de PepsiCola. Cind a isprăvit băutura, s-a sculat şi a întrebat grăbit vinzătoarea : „Unde să pun sticla !“ Şi a prătat în sunetele triumfale ale bossanovei. Poate că „Muzica" a obosit slujind o singură artă. Poate că aspiră la polivalenţă. N-ar fi de mirare, cu palatul pe care ii, deţine, imaginaţi-vă acolo, in calea Victoriei, pe care o străbatem zilnic, o casă a artelor unde să întilnim şi muzicieni, şi pictori, şi sculptori... A. Sandu ÎN VIZITĂ LA MUZEUL SATULUI. Cîteva ore „la ţară“ şi o amintire plăcută — fotografia 1 SPECTACOLUL „TROILUS ŞI CRESIDA“ PREMIAT LA BELGRAD Pe adresa Teatrului de comedie a sosit astăzi o telegramă din partea juriului Festivalului internaţional de teatru experimental, care a avut loc recent la Belgrad. Telegrama informează despre distincţia acordată spectacolului românesc cu „Troilus şi Cresida" - în regia lui David Esrig - apreciat ca „cea mai valabilă reprezentaţie privind, noile tendinţe în arta spectacolului". Incursiuni în etnografie Şi în această vară cercetători de la Muzeul satului, colindînd plaiurile ţării, au descoperit noi piese ce vor îmbogăţi „satul" de pe malul lacului Herăstrău. îndepărtata Ţară a Lăpuşului îşi va trimite un mesager simbolic la muzeu : o gospodărie din secolul al XIX-lea, reprezentativă pentru regiune. Cercetări de luni de zile au căutat să identifice toate amănuntele în legătură cu interiorul şi ornamentaţia arhitecturală a locuinţei (care este foarte asemănătoare cu cea a bisericii din Surdeşti — monument istoric). „Interiorul locuinţelor ţărăneşti româneşti" — iată care este tema noii expoziţii care se va deschide la Muzeul satului în luna octombrie. Cele 300 de obiecte de interior ţărănesc ce vor fi prezentate au fost achiziţionate în regiunile Crişana, Maramureş şi Hunedoara. Cu sprijiul Muzeului satului, în Casa Băniei, vechi document istoric din Craiova, se va deschide în oprind o secţie de etnografie a regiunii. In pivniţele casei se va amenaja o sală care va oglindi în limbajul simbolic al pieselor de muzeu, ocupaţiile specifice ale oltenilor. La etaj, vor fi prezentate realizările meşteşugarilor acestor meleaguri. Trei săli de muzeu vor fi împodobite cu ni, catrinţe, bete. Nu va lipsi unul din cele mai pitoreşti aspecte : un interior de nuntă oltenească cu costumele tradiţionale, tradiţionala ladă de zestre, bradul de luptă etc. La Sibiu, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea muzeului Bruckenthal, se va descinde un Muzeu al tehnicii populare. Culese din toată ţara şi reunite în noul muzeu, piesele expuse vor ilustra încă o dată fantezia şi puterea de creaţie, a poporului nostru. A ■ • început de stagiune la Teatrul XI. Nottara • Aseară, Teatrul „C. I. Nottara" şi-a deschis noua stagiune cu prezentarea, în reluare, a piesei „Petru Rareş“, de Horia Lovinescu, dramă istorică ce evocă domnia ultimului descendent direct al marelui voievod Ştefan. (Direcţia de scenă — Sorana Coroamă, laureată a Premiului de stat). „ La 15 octombrie, spectatorii vor putea asista la una dintre premiera acestei stagiuni - „Lovitura“ de Sergiu Fărcăşan, care dezbate o problemă importantă inspirată din realitatea cotidiană. Lucrarea condamnă mediocritatea şi mai ales incapacitatea unora, conjugate cu tendinţa de denigrare a celor care reuşesc să iasă din anonimat. Cealaltă premieră anunţată este comedia „Cînd luna e albastră“ a dramaturgului contemporan american F. Hugh Herbert. Acţiunea aduce în prim plan o idilă înfiripată între doi tineri ce se cunosc pe stradă întîmplător, şi care în finalul piesei vor ajunge la concluzia că trebuie să se căsătorească (deşi acţiunea nu cuprinde decit un interval de 24 de ore). Cu ocazia aniversării unei jumătăţi de veac de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, teatrul va organiza un spectacol festiv, al cărui scenariu va însuma fragmente semnificative din cîteva piese ce evocă luptele proletariatului rus din anul 1917. („Familia** de I. popov ; „Pe malurile Nevei“ de I. Treniov; „în numele revoluţiei“ de N. Şatrov ; „Omul cu arma“, „Orologiul Kremlinului“ și „A treia, patetica“ de N. Pogodin), cit și fragmente din poemul „Lenin“ și „Poemul lui Octombrie“ ale lui Vladimir Majakovski. (Scenariul și regia : Al. Ciprian). ^4 Electrecord de toamnă Zilele acestea magazinele specializate în vînzarea discurilor muzicale vor oferi, numeroase surprize... imprimate. ga lauzica ușoară (seria jaz), e reifar prezentată de un disc micro (30 cm.) cu 14 melodii, în limbile italiană, franceză, engleză, germană și română. Interpreţi: Remo Germani, Ilinca Cerbacev, Orlando, Margareta Pîslaru, Michele, Irenne Carroll, Drafi Deutscher. Patru din melodiile compuse de Salvatore Adamo, vor fi interpretate (în limba franceză) de Alida Călugăreanu : „Je veux crier ton nom“, „Ballade à la pluie“, „Car je veux“, „A votre bon coeur“. Un disc micro (17 cm) va cuprinde patru melodii de muzică uşoară italiană ciitate de Cristian Popescu, pe un alt disc Ingebre Haide interpretează muzică uşoară în limba germană, iar în limba indiană cîntă patru melodii, Narghita, acompaniată de orchestra Sile Dinicu. Pentru iubitorii muzicii populare cintăreţele Tiţa Ştefan şi Cornelia Bâlu au imprimat două discuri (17 cm) cu melodii populare, iar soliştii instrumentişti Fărâmiţă Lambru (acordeon) şi Luca Novac (taragot) vor interpreta, pe alte două discuri micro, cîteva dintre cele mai apreciate melodii populare. Un buchet de romanţe va fi oferit ascultătorilor de cîntăreaţa Mia Braia („Ce ţi-ar spune poarta ta“, „Din ochii care-au plîns vreodată“). Un iubitor al muzicii enesciene în faţa standului • Planeta insectelor Trăim pe o planetă a insectelor deși nu ne dăm prea bine seama de acest lucru decit atunci cînd statisticienii ne pun în faţă cifrele lor. Sute de mii de specii, In miliarde de miliarde de exemplare, foiesc în aer, pe sol, sub pămînt ducînd un teribil război pentru hrană. Numai In India pagubele provocate anual recoltelor de către insecte echivalează cu consumul a 40 de milioane de oameni. După cum se prevede, cheltuielile S.U.A. pentru insecticide vor ajunge în 1975 la un miliard de dolari. Deocamdată victoriile oamenilor se dovedesc efemere prin selecţie naturală apar mereu specii rezistente la ultimele noutăţi în domeniul insecticidelor. Noile specii, dezvoltate prin înmulţirea unor indivizi rezistenţi, nu numai că se dovedesc imune la substanţele toxice, dar capătă şi obiceiuri noi care le ajută să evite contactul cu acestea. Se pare că singura soluţie consta în combaterea lor cu ajutorul unor arme biologice — contaminarea cu virusuri şi bacterii care le distrug fulgerător. • Beton zaharat Ce se poate introduce în beton pentru a-i mări rezistenţa î Fier — veţi spune — şi căpătăm beton armat. Altceva ? Dacă vă gîndiţi în continuare tot la materiale dure, nu sînteţi pe drumul bun. După cum menţionează revista sovietică „Znanie sila“ e suficient ca în beton să se adauge, zahăr 10,05 la sută din greutate pentru a-i spori substanţial rezistenţa la comprimare şi Slambaj. Aşadar, cînd I.A.L.-ul vă efectuează lucrări, aruncaţi printre materiale 2,3 bucăţi de zahăr !... Cine ştie... © 2 000 DE MEDICI DIN 46 DE ŢARI AU DISCUTAT CINCI ZILE ASUPRA UNUI SINGUR SUBIECT: diabetul. (2 la sută din populaţia lumii e bolnavă). Concluzia — nu e vorba de o boală de care cineva poate suferi mai mult sau mai puţin grav, ci de un complex de afecţiuni metabolice din care rolul principal nu îl are excesul de zahăr în sînge. Deocamdată, însă... s-a recomandat continuarea tratamentelor clasice. O 12 000 de specialişti la al XIV-lea Congres dentar mondial, iar puţin mai tîrziu la o reuniune a ORCA (Organism de cercetări asupra cariei), au ajuns la aceeaşi concluzie ; singurul remediu constă în fluorizarea apei potabile (2 mg la 1 litru). Se pare că fluorul diminuează solubilitatea ţesuturilor dentare şi împiedică acţiunea bacteriilor. U.R.S.8., Statele Unite, ţările nordice europene nu adoptat deja această soluţie. În regiunile unde fluorizarea apei se pratică de 20 de ani, numărul cariilor dentare a scăzut, cu 60—70 la sută. Spre disperarea indusi-'si de scobitori... Redactorul rubricii : A. Banc Expoz • Librăria „Universală" găzduieşte, începînd de azi, expoziţia de carte a Editurii Academiei Bulgare de Ştiinţe, care va putea fi vizitată pînă la data de 15 octombrie. Sîrbălă în sa,amin M Magheru nr. 20 s-a deschis expoziţia de pictură şi grafică Vicenţiu Grigorescu. Artistul expune 30 de lucrări în ulei şi tempera. Expoziţia rămîne deschisă pînă la 21 octombrie. La 5 octombrie, ora 19, la sala Dalles, se va deschide un grup de expoziţii personale : — expoziţie de „colaj şi desen" — Ion Iliţan; — expoziţie de pictură — Ion Pacea şi Sultana Maitec; — expoziţie de sculptură — Silvia Radu. De asemenea, va fi prezentă aici expoziţia unui grup de pictori graficieni : Benedict Ionescu, Geta Brătescu (care expune grafică şi tapiţerie) şi Aurel Cojap (care expune grafică şi pictură în ulei) IN MOD musc, Ulmul joaca un rol tot mai însemnat in destinul micului ecran, mai ales de cind a apărut telerecordingul, această maşinărie cu memorie vizuală cenuşie. Intr-o singură săptâmina am vizionat trei filme : „Magazinul de pe strada mare“, celebra producţie a studiourilor cehoslovace, demonstraţie de mari virtuţi actoriceşti şi atmosferă densă, apoi ne-am întîlnit cu naşul suspensului, domnul Hitchcook in ..Coloana a 5-a", film cam de a doua mină, dar cu citeva planuri şi un final care-l aminteaţi pe maestru. Şi dacă pe Hitchcook l-am recunoscut puţin, pe René Claţr abia că l-a«i văzut in naiva peliculă „Frumoasa vrăjitoare", cu Marlene Dietrich- Dar, nu înţelegem de CC, nu ştiu ciie, se incăpăţînează să anunţe mereu drept premieră pe tară, Dime pe care le-am văzut cîndva jucate şi răsjucăte. In fiecare sîmbătă, (şi de-ar dura cit mai mult) Stan și Bran împart cu generozitate în 20 de miternute poante cit pentru o stagiune a unui teatru de estradă. Teleenciclopedia înghite cantităţi imense de celuloid, unele indigeste, altele captivante, ca ultimul documentar despre Bourdelle, tot filmul ne chinuie cu Ivanhoe (şi mă tem c-o să rămînem cu această imagine a lui Itoger Moore), pelicula reţine o excelentă aventura a echipajului Val-Virtej (O cursă extraordinară) cu actori foarte potriviţi şi tot el Împlineşte cu bune efecte programele „Magazinului 111“, şi cu subspecia desenului animaţ, după cum tot el ni-l aduce pe Kimble — Evadatul, melodramatic dar, a cărui ultimă peripeţie era mai puţin firavă. Filmul ne este un bun prieten, aducîndu-ne rapid imaginile cotidiene, şi tot el poate fi, aşa cum o vom face, subiect de discuţii despre experiment Şi rolul lui (Fuga)... Alecu Popovici Prin intermediul a 50 de panouri cu fotografii reprezentind documente, facsimile, monumente istorice sau elemente de viaţă, expoziţia „Arta scrisului“ prezintă o succintă istorie a scrisului, din cele mai vechi timpuri şi pînă la modernele ziare de astăzi. Expoziţia, organizată de UNESCO, este deschisă la sala Casei de cultură a I.R.R.C.S. Se ştie că această piesă a fost în 1956 taxată drept echivalentul teatral al „noului val" din cinematografie şi a însemnat, cel puţin pentru teatrul englez, un moment de cotitură. Titlul acestei piese program avea să denumească o întreagă generaţie literară cunoscută sub numele de „tineri furioşi“, autorul ei să devină şef de şcoală (sau curent) în dramaturgia engleză, urmat fiind de o pleiadă din care numim doar pe A. Wesker, B. Behan, J. Arden şi H. Pinter. Se ştie că revolta furioşilor vizează fără nici un soi de menajament conformismul, filistinismul şi convenţionalismul sufocat al societăţii engleze , rebeli şi disperaţi, eroii literaturii furioşilor simt în ţesătura deasa a normelor şi prejudecăţilor sclerozate, pericolul morţii spiritului, a încarcerării individului. Prototipul „furiosului“ a fost şi este Jimmy Porter, eroul acestei drame domestice , amestec deconcertant de sinceritate şi maliţie, de tandreţe şi cinism, de vanitate şi onestitate — cum îl caracterizează însuşi John Osborne — Jimmy Porter este un nemulţumit gălăgios şi mînios împootriva tuturor, ceea ce îl face să-şi reverse fără încetare imprecaţiile sale violente, ireverenţioase, dar sincere. Aparent, datorită tăioaselor şi neplăcutelor sale adevăruri, ne apare ca un protestatar, ca un revoltat social, dar nu e greu de observat că violenţa lui este de prea multe ori lipsită de orizont, este foarte anarhică şi limitată. Pentru că în ciuda inteligenţei sale, a îndreptăţitei sale mînii, el nu are curajul să lupte piept la piept cu societatea ; strigătul lui este de aceea şi violent şi zguduitor şi amar şi drept, dar şi înăbuşit ca al oricărui învins ; este un strigăt fără ecou căci Cronica totttr&lA nu are sens şi perspectivă. Ca foarte multi eroi ai literaturii furioşilor — poate mai puţin eroii lui Wesker -rsi Jimmy Porter este un nevolnic, un disperat — un derutat; degeaba acuză el, urlînd isteric „că nu mai sînt cauze drepte", deoarece el însuşi este „un rebel fără cauză“, poate demn de a fi compătimit, în nici un caz demn de admirat. Pornind de la această idee îşi concepe spectacolul tânărul regizor Andrei Blaier, care merită felicitări, nu numai pentru curajul de a se apropia de un text după care s-a făcut şi un excelent film, de care însă nu s-a lăsat influenţat, ci mai ales pentru claritatea şi pentru luciditatea punctului său de vedere. Această dramă domestică, Andrei Bişter o interpretează cu sensibilitate, neocolind momentele de melodramă, oarecum banale, tratîndu-le ca adevăruri de viaţă. Tonul spectacolului este sincer pentru că şi regizorul este sincer faţă de eroii dramei, se înţelege perfect nuanţele psihologiei lor de tineri aflaţi pe calea maturizării. Am înţeles şi de ce talentatul regizor al filmului „Dimineţile unui băiat cuminte“ a ales această piesă pentru debutul său în teatru , pentru că îi este foarte familiară lumea spirituală a acestor tineri, pentru că le înţelege neliniştile şi căutările. Spectacolul, bine gîndit şi condus, transmite frumos şi cu emoţie ceea ce este omenesc în zbaterea interioară 3 eranşi, ceea ce este tulburător şi contradictoriu îţi acest erou furios. Foarte atent la mişcarea sufletească a personajelor dramei, la relaţiile dintre ele, regizorul uită totuşi că teatrul cere o altă deconcentrare şi se lasă uşor tentat să caute detalii şi prim-planuri proprii limbajului cinematografic, ceea ce prejudiciata asupra ritmulu reprezentaţiei. Pe Jimmy Porter îl interpretează Emmeric Schăffner, care intuieşte foarte exact stările de iritare caare mocnesc în acest rebel, regizînd unele momente foarte bune ,cutucrire sarcastică şi citeva piomente de tristeţe însetată de afecţiune ale acestui totuşi— sentimental. Actorul un roi s-a părut încă deplin „aşezat“ în rol, s-a „încălzit“ foarte greu şi nu este stăpîn suficient pici pe text. Cu totul remarcabilă Ileana Predescu, întruchipînd-o cu adîncă sensibilitate pe tînăra Alison, debusolatâ în infernul căsniciei sale. Excelerul este Virgil Agăşanu în Cliff- iucînd spontan, stumplu şi degajat, farmecul zburdalnic şi stîngăcia adolescentină a prietenului ideal. Păcat că Cina Patriciu (Helene) găseşte abia in final cheia personajului său contorsionat, pe care l-a simplificat. Decorul lui Paul Adorinovschi concretizează în amănunte şi sugerează în ansamblu atmosfera de mizerie, de loc boemă, şi de cenuşiu apăsător al mansardei, în care se zbate şi urlă violent, ridicol, mult prea însingurând Jimmy Porter. Emil Riman TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA și „Privește înapoi cu minte“ JOHN OSBORNE “ teatru LACUL LEBEDELOR (Din distribuţie: Alexa Mezincescu, Dan Moise, Gheorghe Constantinescu, Adrian Caracaş. Dirijor : Constantin Petrovici) — Opera Română, * tel. 1648.20, ora 19.30. SINGE VIENEZ (Din distribuţie : Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Lilli Duşescu, Mana Wauvrina, Valii Niculescu, George Hazgau. Dirijor : Constantin Rădulescu) — Teatrul de stat de operetă, tel. 11.80.11, ora 19.30. bem. HAKELE SUCCES reMugmma de W.SHAKESPEARE In sala TEATRULUI DE COMEDIE str. Măndinesti nr. 2 JOI 5, VINERI 6, octombrie — ora 19.30 si DUMINICA 8 OCTOMBRIE — ora 10,30 şi la TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA'’ sala Matei Mitle — bd. Schitu Măgureanu nr. 1 LUNI 9 OCTOMBRIE, ora 19,30 Biletele se pun în vînzare la agenţia din calea Victoriei 68, casa Teatrului Mic din str. p. Miile nr. 16 (telefon 14.70.81) şi casa Teatrului de Comedie, str. Măndineşti nr. 2 (tel. 16.64.64). J DOI PE UN BALANSOAR (In distribuţie : Victor Rebengiup, Leopoldina Bălănuţă) — Teatrul Mic, în sala Teatrului de comedie, ora 19.30. MARTORII SE SUPRIMA (Din distri- buţie : S. Mihăilescu-Braila, Tamara Buciuceanu-Botez, Iulian Necşulescu, Maria Georgescu-Pătraşcu) — prezintă Teatrul Giureşti, în sala Studio a Teatrului naţional „I. L. Caragiale“, ora 19.30. Premiere TESTAMENTUl INCAŞULUI — Cinemascop — Luceafărul (15.87.67) — 9, 11.15, 13.30, 13.15, 18.30, 20.45 ; Festival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 ; grădină — 19.30 ; Stadionul Dinamo (11.03.72) — 18.30; Grădina Doina (16.35.38) — 19.15; SECERIȘUL ROȘU — Victoria (16.28.79) ----- 9, 1145, 13.30, 16, 18.30, 20.45. O ZI NU TOCMAI NOROCOASA — Capitol (16.29.17) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45. FARAONUL — cinemascop — ambele serii — Republica (11.03.72) — 9.45, 13.15, 16.45, 20.15 ; București (15.61.54) — 8.45, 12.15, 15.45, 19.15 ; Feroviar (16.22-73) — 8.15, 12.15, 16.15, 20.15 ; Excelsior (18.10.83) — 10. 15, 19. SPARTACUS — Cinemascop — ambele serii — Floreasca (12.28.30) — 9.30. 16, 19.30. FRENCH—CANCAN - înfrăţirea intre popoare (17.31.64) — 10, 15.45, 18, 20.30. ŢAR ŞI GENERAL — cinemascop — Griviţa (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. d-16. ŞEFUL SECTORULUI SUFLETE - nemascop — Volga (11.91.26) — 10, 18.15, 20.30. CANALIILE rr. Union (1349.84) — 15.30, 18, 20.30. CIQCIRLIA - Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 20.30. FANTOMAS contra SCOTLAND YARD — cinemascop — Patria (ni.86.25) — 9.15, 11.30, 14, 1645, 19, 1r.IS I Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.45, 16.15, 18.45, 21. Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Progresul-parc (23.94.10) — 19.30 ; Sala Palatului, (15.73.72) — 17.30, 20.15; CASTELANII — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30 ; Progresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.30. CINE VOIA S-O UCIDĂ PE JESSIE 7 — cinemascop — Lumina (16.23.35) — «45, 11.30, 13.45, 16. 18.30, 2045 . Miorita (14.27.14) — 15, 17.30, 20. CUM SA FURI UN MILION — cinemascop — Giuresti (17.55.46) — 15, 17.45, 20.30 . Drumul Sării (31.28.13) — 15.30, 18, 20.30. PRIZONIERA DIN CAUCAZ — Unirea (17.10.21) — 16, 18.15, 20.30. calatoria fantastica — cinemascop — Pacea (31.R2.02) — 15.45, 18, 20.15. jandarmul la new YORK — cinemascop — Crîngași (17.38.81) nr 15.30, 18, 20.80. SUSȚIINILE DOMNILOR POLIŢIŞTI ! — Gloria (22.44.01) —9, 1145, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Tomis (21.49.46) — 9, 1145, 13.30, 15.45, 18, 20.15, grădină — 19. DIRIJORUL NICOLAE CHIRCULESCU — TĂMĂDUIRI — O NUNTA LA OLTENI - PERFECȚIUNEA E ROTUNDA — FETITA CU CHIBRITURI — DIRIJORUL STRĂZII — GATEALA CAPULUI — Timpuri Noi (15.6140) — de la 9—21 în continuare. NU-I PACE SUB MĂSLINI — 1 mateca (13.92.72) — 10, 12, 14, 16.30. PROCESUL DE LA VERONA — Central (1442.24) — 9. 12, 15, 18, 20.45. SINGUR PE LUME — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18. grădină — 20. Lira (31.71.71). — 15.30, 18, 20.30. MARELE RESTAURANT — cinemascop Buzesti (15.62.79) — 15.30, 18. grădină — 20.30. OMUL PE CARE ÎL IUBESC - Popular (35.1547) — 15.30 18. 20.30. SA-MI FACETI una CA ASTA ! -Vital (21.39.82) — 15.30, 18, grădină - 19. Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18. 20.30. RECOMPENSA — cinemascop — Modern (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14, 1645, 18.30, 20.45. Arenele Libertății (23.71.01) — 19.30. Grădina Capitol (16.29.17) — 49. SURCOUF, TIGRUL CELOR ȘAPTE MARI — cinemascop — Aurora (35.04.66) — 8.30, 10.45, 13, 15.30, 18, 20.30, grădină — 19. Arta (21.31.86) — 15.30, 18, 20.30, grădină — 19. Bucegi (17.05.47) — 16, 18,15, 20.30, grădină — 19. PANTERA NEAGRA — cinemascop — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18, 20.30. MINUNATA ANGELICA — cinemascop — ANGELICA SI REGELE — cinemascop — Ferentari (23.17.50) — de la 11—19 in continuare. CU BARBATII E O ALTA POVESTE — Colentina (35.07.09) — 16. 18.15, 20.30. CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS — cinemascop — Dacia (16.26.10) — de la 8—21 în continuare . Munca (21.50.97) — 16, 18,15, 20.30. DRAGOSTEA MEA — Cosmos (354 9 45) — 15.30, 18, 20.30. COMISARUL X — cinemascop — Moșilor (12.52.93) — 15.39, 18, grădină - 20,80. A apărut PRESA IASIRĂ Nr. 8/1967 SUMAR : Const. Mirea , Z,ieru. factor dinamic în viaţa socială. SCHIMB DE EXPERIENŢA Ioan Bota, V. Costin, Gh. Stincuiescu: Munca organizatorică a ziarului regional (II). Ioan Herţeg: Fenomenele non economice şi sociale ale satului în ziar LITERATURA ŞI ARTA LA RADIO 1. Tudor Arghezi, Radu Beligan, prof. univ. G. C. Nicolescu, acad. D. Panaitescu-Perpessicius, Tudor Teodorescu-Branişte. EVOCĂRI, AMINTIRI. 2. Alexandru Amzulescu, Anton Brettenhafer, Marin Bupur, prof. univ. d dr. Const. Ciopraga, prof. univ. dr. docent Alexandru Dima, prof. univ. dr. Ovidiu Grimba, Alecu Ivan Ghika, conf. univ. dr. Dumitru Micu. (Anchetă : EMISIUNI DE AZI, EMISIUNI DE MÂINE...). 3. Iulus Tundren : CULTURA LA RADIO. XXX Vizitînd expoziţia „Karl Marx — Capitalul? 100 de ani de la apariţie". CONSPECTE PROFESIONALE (II) Sergiu Fărcăşan: Construcţie şi introducere. STUDII ŞI ANALIZE DE PRESA Preda : Ziarul, a opiniei pu-Const. expresie lilice. PAGINI DE ISTORIE Virgil Popescu: Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz în presa vremii. CUM SCRIEM Magdalena Popescu-Marin : Verbe noi. XXX prin activitatea Uniunii ziariștilor. XXX La Casa ziariștilor XXX Pe scurt — De pre,tutindeni. ASISTENTA MEDICALĂ DIN ÎNTREPRINDERI LA.. CONSULTAȚIE 1 (armelie din nog. ) reglementat (9—16) prin revenirea la post a medi cului unităţii ). Vizităm dispensarul, care a fost datat cu mobilierhau (fişier, birouri, mese medicale), aparatură, truse medicale noi ş.a.m.d. Totul este pus la punct, curat, încă un aspect de reţinut : programul celor trei asistente asigură, prin rotaţie, , funcţionarea dispensarului (de dimineaţă pînă seara (7,30—20,30), elevi, la dispoziţia tuturor celor ce lucrează în schimburile I şi II. AMBALAJE PE POST UE.".. PACIENŢI ■ Intr-una din zile, la unitatea II a întreprinderii „Fraga“ puteai vedea o scenă care făcea să ţi se I Strings inima. Trei bărbaţi se Străduiau să trans-f porte pe braţe o femeie care se smiră rău, au reuşit cu greu să o urce ’ Pe trepte pină la etaj, la 14 punctul de săpătate. % „.Dar de ce tocmai ia » etaj ■} se știe doar că e 1 indicat să se amplaseze calbinetele qaedicale ia par- 1 ter — ba, mai mult, cit % mai 1» îndemîna munci- J torilor, in drumul lor, î dacă se poate, pentru ca «ei să nu piardă timp cu * deplasarea de la tocul de I muncă pipă acolo. Atunci? Este la mijloc, aici, o „poveste cu cintec“. Să o ascultăm. Cuiva (n-am aflat cui) i-a venit ideea să amenajeze la unitatea II „Fraga“ nişte birouri ale ministerului. A zărit cabinetul medical (care se găsea într-un local corespunzător, întrunind in mod aproape ideal condiţiile de amplasare, la parter, in drumul muncitorilor spre vestiar) şi a hotărlt : „Aici vor fi birourile. Cabinetul să se mute unde va găsi“. Nu s-a găsit decit o încăpere necorespunzătoare, la etaj. In schimb... a găsit ministerul alte încăperi pentru birouri şi le-a instalat acolo, renunţînd la cabinetul unităţii „Fraga“. Aşa incit, nu fostul local al cabinetului poţi vedea acum, prin ferestre, nişte... ambalaje. — De ce stă localul nefolosit — sau, mă rog, folosit pentru depozitarea ambalajelor ? — Conducerea întreprinderii trebuie să aprobe revenirea cabinetului în vechiul local — ni se răspunde. (Cine o opreşte să aprobe ?). — Totuşi, pînă atunci măcar curăţenia s-ar putea asigura în mai bune condiţii în actualul cabinet. „Explicaţia“ primită la această observaţie trezeşte uimire: „Nu avem personal pentru curăţenie“. Necorespunzător arată şi dispensarul medical al Uzinei „Color“. Dar cum in întreprindere se fac acum unele amenajări, să sperăm că va veni şi rindul cabinetului ! UŞA FERECATĂ Nu e o figură de stil. Uşa punctului de sănătate din unitatea II a întreprinderii „Electrotehnica“ este, cel mai adesea, închisă. „Cabinetul nostru medical — se spune in scrisoarea trimisă redacţiei — este dotat cu tot ce trebuie pentru îngrijirea sănătăţii salariaţilor. Dar atita fiu e de ajuns, pentru că aceste materiale stau in majoritatea timpului încuiate. Asistenta Maria Cojocaru lipseşte cu ionile, iar cînd vine nu respectă programul, sosind cu întîrziere şi plecînd mai devreme“. Motivul acestor absenţe neverosimil de îndelungate (numai anul acesta asistenta a lipsit patru luni încheiate) l-am aflat din discuţia cu Insăşi Maria cojocaru , studentă, trebuie să inviţ. Doar n-o să-ip* neglijez facultatea !“ Şi într-adevăr, nu uita de loc de acest interes personal. Neg!iiBaAfb schimb, interesele colectivului de muncitori, lâşindu-i lipsiţi de asistenţa medicală la care au flreptul. * Cum se veijp, din partea forurilor răspunzătoare exista grijă şi preocupare permanentă pentru a se asigura salariaţilor o asistenţă medicală de calitate. Se impune, însă, mai multă atenţie din partea secţiunilor de sănătate şi prevederi sociale ale raioanelor, din partea policlinicilor teritoriale care tutelează unităţile sanitare din întreprinderi, pentru a se elimina aspectele negative cu cele amintitePentru încheiere o sugestie : programul acestor unităţi să fie astfel întocmit incit să se asigure pretutindeni asistenţa medicală şi pentru muncitorii care lucrează în schimburile de după-amiază. Reorganizarea I.C.H.V. începînd cu data de 1 octombrie 1967, Institutul de cercetări horti-viticole se reorganizează prin divizare în trei institute care vor funcţiona sub egida Institutului central de cercetări agricole. Primul institut, cel de cercetări pentru pomicultură va funcţiona în comuna Mărăcineni — Argeş , cel de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie la Valea Călugărească, iar Institutul de cercetări pentru leguicultură şi floricultură în satul Ţigăneşti (Ciolpani — Răcari). La Institutul central de cercetări agricole se înfiinţează Institutul de cercetări pentru cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr (cu sediul la Braşov), Institutul de cercetări pentru protecţia plantelor şi Institutul de cercetări pentru economia agrară, ambele cu sediul în Capitală) " . - .