Informatia Bucureştiului, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 5320-5346)

1970-10-14 / nr. 5331

PROLETARI DIN TOATE TARILE, U­NITI-VA ! INFORMA­TI A ■ ’#­’• WIN -ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. SI AL­ CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII­­ Nr. 5331 6 PAGINI 30 BANII Miercuri 14 oct. 19701 BIROUL INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI V • ............... O „garnitură” a performanţelor S-au impus In peisajul cotidian cu repeziciunea propriei vocafii, de a săgeta neobosit spaţiul. Simbol al geografiei industriale căreia ii defi­nesc sistemul circulator, conduc zi şi noapte spre cele patru zări roadele muncii noastre, pentru ca utilajele, ingrăşămintele ori cimentul să ajungă acolo unde sînt aşteptate. Sînt, deopotrivă, prima emblemă a vacanţei de al cărui mirific orizont ne apropie clipă cu clipă... O imagine inso­lită atestînd o dată in plus valenţele este­tice ale unui peisaj prin excelenţă in­dustrial. In planul doi şi in fundal, un crîmpei din hora pe care tractoarele şi alte produse de fa­bricaţie autohtonă o „încing" in jurul pa­vilionului ce serveşte drept reşedinţă in­dustriei româneşti. Modernele locomotive Diesel sau electrice — le-aţi recunoscut, desi­gur, în „portretul* de mai sus — sînt prezente, impresionante prin masivitatea şi condensul herculean de forţă pe care îl propun, şi aici, în vasta incintă a Tîrgului in­ternaţional. Polarizează încă de la primul contact atenţia specialiştilor şi vizitatorilor. Diversitatea tipurilor expuse se aliniază, totuşi, unui nu­mitor comun — inscripţia „Fabricat în România*. In interviul acordat ieri ziarului nostru şi consacrat prestigioasei manifestări comerciale pe care o găzduieşte în aceste zile Capitala, ministrul comerţului exte­rior sublinia că actualmente deţi­nem în ierarhia mondială a expor­tatorilor de locomotive Diesel lo­cul 11. Micul nod feroviar ame­najat în expoziţie întregeşte semni­ficaţia cifrei cu imaginea elocven­tă a înaltei tehnicităţi pe care o degajă — reunite — produsele constructorilor „uzinelor de cai pu­tere" din Bucureşti şi Craiova. O vizită în cabina de comandă a locomotivei electrice ne rezervă surpriza unui micro-univers in care Florin Radulescu-Botica (Continuare in pag. a IlI-a) Foto D. Lăzărescu S ilozurile întreprinderii pentru valorificarea legumelor şi fructelor — marea cămară de iarnă a Bucureştiului — cunosc, zilele acestea, o activitate de vîrf. După cum ne-a informat, luni, tov. IOAN GRECU, director adjunct al I.L.F., pentru sezonul de aprovizio­nare 1970-1971 urmează, a fi puse în păstrare, în plus faţă de anul trecut, 15 000 t cartofi, 1 800 t ceapă, 2 300 t varză, 1 800 t rădă­­cinoase, 4 700 t legume diverse 24 de ore prin silozurile I. L. F. (praz, sfeclă, ridichi, gulii, varză roşie etc.), 3 600 t murături şi 2 300 t mere. Corespunzător acestor cantităţi sporite de produse, a crescut supra­faţa de însilozare. Astfel, au fost construite 40 de „bordeie“ pentru cartofi, cu­ o capacitate totală de 4 500 t.­­Continuă să producă greu­tăţi rămînerea în urmă a construc­ţiei complexului „Chiajna“ care, la 1 octombrie a.c., trebuia să ofere un spaţiu de inmagazinare pentru 5 000 t cartofi, din capacitatea pro­iectată de 10 000 t. Modul cum se desfăşoară lucrările nu lasă să se întrevadă posibil!"i­ta­tea ca silozul să poată fi utilizat la 1 noiembrie, aşa cum a fost ultima promisiune a constructorului­­ I.C.M.R. din Ministerul Industriei Alimentare). D­acă, pînă azi, depozitarea cepei este un fapt împlinit, se în­registrează întirzieri la cele­lalte produse, îndeosebi la cartofi. Intîrzierile pornesc, în primul rînd, de la o parte dintre principalii fur­nizori. Exceptînd județul Suceava, care a livrat, peste graficul perioa­dei 15 septembrie — 12 octombrie, cantitatea de 1 024 tone, însumînd un total de 11 624 t, alte judeţe — cum sînt Botoşani, Covasna, Neamţ — nu au reuşit să respecte ritmul de livrare stabilit de comun acord. Dar, ce s-ar , fi întîmplat dacă, respectîndu-se graficele, Bucureştiul ar fi primit încă 9 000 tone de car­tofi, atîta timp cît din cele 22 500 t sosite, s-au însilozat doar 5 400 t ? In afară de cantităţile distribuite operativ pieţei, restul zac pe ram- Gh. Niculiță A. Radu (Continuare in pag. a IV-a) Legumelor nu le prieşte „staţionarea“... pe rampe Apropo de fITILOMANIE AUREL DEBOVEANU Obsedat de un gînd, mi-am a­­runcat privirea in dicţionarul lim­bii române contemporane la lite­ra „f”, acolo unde scrie : „fitil­­onul muiat intr-o substanţă infla­mabilă, servind altădată la trans­miterea focului pentru aprinde­rea Încărcăturilor la armele de foc, iar azi pentru aprinderea explozibilelor în mine, în cariere etc.“. Am închis dicţionarul, intere­­bîndu-mă de ce se spune „a băgat un fitil“ atunci cînd cineva umblă cu răutăţi, provoacă dis­cordie, aţîţă. Întărită pe cineva împotriva altcuiva. Probabil, pen­tru că vorba aruncată la o uşă sau alta, aidoma şnurului muiat într-o substanţă inflamabilă, are darul să producă... explozie. Fi­indcă de cele mai multe ori, „explozia“ se produce. Şi să nu ne mire că X nu rămîne uneori in­diferent cînd Y ii strecoară „la (Continuare in pag. a II a) Pe bd. Ion Şulea se desfăşoară în aceste zile o intensă activitate în vederea dării in folosinţă a celui de-al doilea culoar de circulaţie, în imagine, unul din agregatele de turnare a betonului Litigiu sau abuz? Faptul pe care 11 relatăm mai jos îşi putea găsi foarte bine locul la rubrica­­ „Aflăm de la Inspectoratul miliţiei­­ Capitalei“, unde sunt consemnate succint şi unele infracţiuni săvirşite in raza oraşului. De data aceasta, în postura de „de­lincvent“ apare Institutul de studii şi cercetări pentru îmbunătăţiri fun­ciare şi gospodăria apelor, care, prin serviciul său administrativ, a efec­tuat... spargerea a două birouri ocu­pate de către o secţie a Institutului de studii şi proiectare pentru gos­podăria comunală. Cazul, cu totul neobişnuit în re­laţiile dintre instituţii, ca manieră de soluţionare a unui litigiu, a de­butat iniţial cu o discuţie între con­ducerile celor două institute, pe mar­ginea protocolului existent, care a stabilit drepturile I.S.P.G.C. asupra spaţiului ocupat. Urmează verificări şi măsurători la faţa locului­­ se constată că I.S.P.G.C. ar ocupa un spaţiu mai mare cu 10 m.p. decit cel stabilit în actele oficiale. Se cade de acord şi asupra modalităţii de rezolvare­, un schimb de birouri pe acelaşi palier, care să compenseze diferenţa de spaţiu. Lucrurile par a se fi limpezit. Liniştea care se instaurează în re­laţiile dintre cele două institute este însă numai aparentă. Intr-o după amiază, după terminarea programului şi plecarea salariaţilor de la I.S.P.G.C. LAZAR HORGA, şeful serviciului administrativ al celuilalt institut, însoţit de câţiva oameni, deschide, prin spargere, uşile birourilor şi ma­terializează transferul. Planşetele proiectanţilor — instrumente deose­bit de sensibile — sunt aruncate „claie peste grămadă“ iar desenele unor proiecte sunt înghesuite în dulapuri deschise. A doua zi, bineînţeles, stupoare in rindurile salariaţilor I.S.P.G.C. Expli­caţiile cerute iniţiatorilor abuzului sunt intîmpinate cu o atitudine incri­minată in codul penal. Un litigiu care se putea soluţiona prin bună înţelegere, sau, cel mult, prin intervenţia legală a oficiilor ju­ridice, fusese rezolvat prin... ABUZ. Astfel de manifestări, străine eticii noastre, trebuie să capete o ripostă pe potrivă. D. L. B­UCECOM a organizat la hotelul Perla din Mamaia un tîrg de contractare pentru anul 1971, la produsele de artă populară — artizanat, obiecte de ca­douri şi confecţii artizanale care se va desfăşura pînă la sfârşitul acestei luni între cooperativele producătoare şi uni­tăţile reţelei de desfacere ale cooperaţiei meşteşugăreşti, M.C.I., Centrocoop şi O.N.T. Au fost invitate şi circa 100 de firme din străinătate pentru oferte şi tratative. Constituirea Consiliului Comitetului municipal pentru cultură şi artă In sala Teatrului Mic a avut loc constituirea Consiliului Comi­tetului pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti, organism care va coordona şi îndruma în­treaga activitate cultural-artistică din Capitală. După expunerea făcută de prof. Amza Săceanu, preşedintele Comitetului munici­pal pentru cultură şi artă, pri­vind stadiul activităţii cultural­­artistice din Bucureşti şi perspec­tivele ei de­ dezvoltare, s-a con­stituit Consiliul, format din 21 de oameni de cultură, artă şi ştiinţă. Printre aceştia se numără acad. Aurel Avramescu, prof. univ. dr. docent Petre Vancea, membru corespondent al Academiei, scri­itorii Şerban Cioculescu, Eugen Barbu, Virgil Teodorescu, Aurel Martin, Marin Sorescu, regizorii Liviu Ciulei şi Lucian Giur­­chescu, muzicienii Vasile Vese­­lovschi și Octav Enigărescu, pic­torul Ion Pacea etc. • surpriza in campionatul de fotbal al U.R.S.S. : T.S.K.A. Moscova a fost învinsă cu 1—0, pe teren propriu, de Șaht­or Donețk. Intr-unui din derbiurile cam­pionatului : Dinamo Moscova — Spartak Moscova 0—0. In clasament conduce Dinamo Moscova cu 37 p (din 28 jocuri), urmată de T.S.K.A. Moscova cu 38 p (din 27 jocuri), Spartak Moscova cu 33 p (din 28 jocuri, etc. • Atletul Italian Franco Arese a realizat un nou record al ţării sale in proba de 1 000 m plat (2:16,9), in cadrul concursului desfăşurat la Torino. • In cursa ciclistă de şase zile care se desfăşoară In Berlinul occidental, con­duce cuplul Sercu (Balgio) — Fritz (R.F. a Germaniei) cu 285 p. Foștii lideri ai Între­cerii, Schultze — Renz (R.F. a Germaniei), au abandonat. • .Cupa U.R.S.S.« la sah feminin a revenit Tatianei Lemaciko. In meciul final de patru partide, Tatiana Lemaciko a intrecut-o pe Mala Ranik. w întrevederi ale preşedintelui CONSILIULUI DE STAT, CU EDWARD HAMBRO ŞI U THANT NEW YORK 14. — De la trimişii speciali ! Marţi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a avut întreve­deri cu preşedintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, şi cu se­cretarul general al O.N.U., U Thant. Prima întîlnire a prilejuit o discu­ţie privind lucrările sesiunii ordi­nare, ale cărei dezbateri generale s-au încheiat recent şi In cadrul cărora au fost abordate probleme majore ale situaţiei internaţionale. In cursul întrevederii cu secretarul general al O.N.U., U Thant, s-a făcut un tur de orizont asupra problemelor aflate pe agenda se­siunii jubiliare, precum şi asupra unor aspecte ale actualităţii inter­naţionale. Numeroşi corespondenţi ai presei străine acreditaţi la O.N.U., repre­zentanţi ai unor mari cotidiene new-yorkeze au scos în evidenţă faptul că intîlnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu secretarul ge­neral al O.N.U., U Tliant, a depăşit ceia ce, îndeobşte, caracterizează o întrevederi protocolară, atit prin durata ei (aproape o oră), cit şi prin gama problemelor discutate. Ambele întrevederi constituie încă un indiciu privind importanţa pe care România socialistă o acor­dă organizaţiei aflate la jubileul celor 25 de ani, cît şi dorinţa ţării noastre de a depune în continuare eforturi pentru ca Organizaţia Na­ţiunilor Unite să fie la înălţimea rolului încredinţat prin Cartă şi a răspunderii pe care o poartă în faţa popoarelor. După cum s-a anunţat, astăzi, 14 octombrie, după-amiaz­ă, vor începe lucrările sesiunii jubiliare a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite, în pre­zenţa unui mare număr de şefi de state şi guverne, întrevederea cu secretarul general al O.N.U. Telefoto : AGERPRES Văzute din... tro­leibuz, amplele lu­crări ale pasajului subteran pentru pie­toni din Piaţa Uni­versităţii nu oferă decit o imagine su­mară, neconcluden­tă. Iată de ce, spre a satisface curiozi­tatea mai multor ci­titori, ne-am adre­sat tovarăşului COR­NEL POPESCU, in­ginerul şef al între­prinderii de dru­muri şi poduri Bucu­reşti, principala uni­tate constructoare . — O eventuală „fişă de identitate" a pasajului — ne-a spus Interlocutorul — ar suna astfel : lucrarea are laturile de 50,50 m, şi o Înălţime de 2,80 m. Accesul se realizea­ză prin patru in­trări (amplasate lin­gă spitalul Colţea, Muzeul de istorie a municipiului, Uni­versitate şi Teatrul Naţional), prevăzute fiecare cu cite 2 scări fixe şi una ru­lantă, în arabele sensuri. De aseme­nea, a fost constru­ită o galerie de le­gătură cu marele parcaj subteran auto (ale cărui lu­crări urmează a fi încheiate, in curind, de către I.C.M. 2). uoratătii VUJLUILULii in preajma „premierei“ Au început lucrările de finisare la plafonul unuia dintre foaierele noului Teatru Naţional.­­ La suprafaţă va fi un intens flux de vehicule, ceea ce va constitui o puter­nică „apăsare“ asupra pasaj­ului... — Evident, şi toc­mai de aceea struc­tura de rezistenţă a fost realizată pen­tru a corespunde unor maxime solici­tări. Ea constă din­­tr-o dală cu grinzi de beton armat mo­nolit, sprijinită pe puternici stilpi — tot din beton armat — cu un diametru de 70 cm. Centrul dalei e susţinut pe un zid rezistent, in care sunt înglobate galeria (unde au plasate canale şi edilitară fost am­­diferitele conducte) şi f­ateria de venti­laţie. Petru Calapodescu 1Continuare tn pag. a ll-a) La 30 noiembrie — „vernisajul” . Un considerabil volum de lucrari • Dotări şi finisaje remarcabile • In in­terior, 8 unități comerciale • IERI LA PRINZ, primarul oraşului Köln, Theo Burauen, aflat în ţara noastră cu prilejul Tîrgului internaţional Bucureşti, a făcut o vizită la Consiliul popular al municipiului Bucureşti. Oaspetele a avut o convor­bire cu tovarăşul Dumitru Popa, preşedintele Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal. Primarul general al Capitalei a o­ferit un dineu in cinstea oaspetelui. Seara, primarul oraşului Köln a oferit o recepţie in saloanele hote­lului Athénie Palace. • Azi, după-amiază, ora 18, la Uni­versitatea populară București (sala Dalles) are loc deschiderea cursului de literatură universală. „Curentele literare de la începutul se­colului al XX-lea" va fi tema expunerii profesorului universitar doctor docent Liviu Rusu, de la Universitatea din Cluj. Va rula, în continuare, un film artistic.­­ întreprinderea de Comerţ Exterior BUROMASCHINEN-EXPORT, care ex­­presîe in­ cadrul expoziţiei colective a R.D.G. la primul Tîrg internaţional ele la Bucureşti, informează pe toţi specia­liştii interesaţi, prin conferinţe tehnice, asupra instalaţiei electronice de calcul CELLATRON C 8205, automatelor de calcul ASCOTA, Instalaţiei de transmi­tere a datelor în distanţe ROBOTRON DFE 550. Conferinţele vor avea loc în ÎS octombrie 1070 între orele 15—17 în sala de marmură a pavilionului expoziţional din Piaţa Scînteii. „ Astă seară, la Sala mică a Palatu­lui, de la ora 20, are loc un recital de lieduri — de la Debussy și Hugo Wolf pînă la Aaron Copland — în interpreta­rea Emiliei Petrescu, acompaniată la pian de Martha Joja. * TELESPECTATORII vor putea ur­mări, astă-seara, în jurul orei 19.15, transmiterea în direct, din sala clubului Finanțe-bănci, a tragerii concursului Prono expres obișnuit, la care se aplică noua formulă. Intrarea puricului în sula clubului va fi permisă pînă la ora 18:50. • Unele măsuri privind îmbunătăţirea asistenţei medicale a studenţilor Recent, Comitetul executiv al Consi­liului popular al municipiului Bucureşti a adoptat unele măsuri privind îmbu­nătăţirea în continuare a asistenţei me­dicale a studenţilor din centrul univer­sitar Bucureşti. Printre altele a luat fi­inţă un nou cabinet stomatologic la In­stitutul de agronomie, precum şi un profilactoriu la Institutul politehnic. S-au luat măsuri şi pentru asigurarea Spitalului pentru studenţi cu medici specialişti (dermatologi, obstetricieni , ginecologi şi oftalmologi), pentru dez­voltarea investigaţiilor privind activita­tea şi odihna studenţilor, cît şi pentru diversificarea formelor de educaţie sa­nitară în rindurile studenţilor. Organi­zarea recentă a „Sfatului medico-sanitar universitar“, extinderea examenelor me­dicale complexe la studenţii din primul şi ultimul an de studiu, efectuarea exa­menelor periodice la ceilalţi studenţi, organizarea în principalele cămine stu­denţeşti a unor puncte sanitare pentru asistenţa medicală de urgenţă etc., se înscriu, de asemenea, pe linia preocu­părilor Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti pentru continua îmbunătăţire a asistenţei medicale şi ocrotirii sănătăţii studenţilor. Rigoare şi expresivitate H. ZALIS Literatura este creaţie dar şi re­ceptare. Edificat de timpuriu asupra acestui aspect, Tudor Vianu avea dreptate pînă la evidenţă cînd sus­ţinea că relaţia dintre artist şi pu­blicul său prezintă o însemnătate hotărîtoare. Afirmaţia pleacă tocmai de la­ aprecierea că Cititorii pot şi trebuie să fie ajutaţi să evolueze spre a capta mesajul ce li se adresează. Cum o mişcare literară este bilate­rală, rezultă că, din punctul de ve­dere al creatorului ideile trebuie precizate limpede, iar opera ferită cu orice preţ de obscuritate. Tot Tudor Vianu observase cîndva că obscuritatea e păgubitoare şi pare „urmarea de neocolit a superficiali­tăţii“. Aş adăuga, fireşte, cînd in­tervine şi indolenţa. Fiindcă, de re­gulă, Viar­u incrimina lucrările fă­cute în grabă mai presus de toate. El considera că operele pîrjolite de insuficienţe artistice seamănă con­fuzia şi complică sarcina cititoru­lui. Tot el recomanda, cu un alt prilej, ca ţelul captării intelectuale să nu dispreţuiască expresivitatea, pornind „dacă se poate“ (ce graţi­oasă ironie !) de la amănunt. Găsesc în acest context că ideea merită toată atenţia. La drept vor­bind, oricît am stărui, tot nu va fi prea destul pentru a întări pre­(Continuare in pag. a II­I.) Valorificarea artistică a folclorului In ziua de 15 octombrie, ora 9, va avea loc o dezbatere ştiinţifică largă, cu participări din centrele universitare ale ţării, cu tema : TIPOLOGIA VALORIFI­CĂRII ARTISTICE A FOLCLORULUI ÎN LITERATURA ROMANA. Dezbaterea se va desfăşura în sala de conferinţe a Institutului de istorie „N. Iorga“, din bd. Aviatorilor nr. 1. Comunicările vor fi urmate de discuţii. • întreprinderea de Comerţ Exterior a Cooperaţiei participă în aceste zile la tirgul de modă „Interchic“ din Berlinul occidental. Colecţia, realizată de Cen­trul de creaţie al UCECOM, cuprinde 90 de modele pentru­­primăvară şi vară, dintre care 30­­ produse de artă popu­lară, mai ales îmbrăcăminte practică, dar şi modele pentru ocazii speciale. Elementul modern se manifestă atit in­ linia croielii, cît şi prin ţesăturile alese pentru execuţie, foarte căutate fiind stofele tip Covasna. Produsele de artizanat, inspirate de veşmintele populare din Oltenia, Banat, Suceava, sunt admirate de toţi vizita­torii. Broderiile pe stofă de lină, ţesă­turile cu ațesătură manuală, confecţiile din alta se bucură, de asemenea, de un binemeritat succes. INFORMAŢIA n­u cu ajutorul elefanţilor, ca odinioară Hannibal, ci cu na­vele vrea să traverseze Alpii, peste sau, mai bine zis, sub St. Gotthard, inginerul italian Renzo Tortolina. Fantasticul său proiect, de a lega Mediterana (prin portul Genova) de Marea Nordului (la Rotterdam), prin nave care vor tra­ta navele peste Alpi...­­ Proiectul unui inginer italian de legare a Mării Mediterane cu Marea Nordului­versa Europa trecînd peste Alpi pare o poveste imaginată de Julei Verne. Dar inginerul din San Remo n-a scris o carte ştiinţifico-fantasti­­că, ci a întocmit mai multe studii, completate de schiţe, grafice şi ci­­fre, cărora o serie de reviste de spe­cialitate le-au făcut loc, ceea ce înseamnă că ideile sale au găsit credit în cercurile ştiinţifice. • Genova — Rotterdam, pe uscat şi pe apa Renzo Tortolina a căutat o nouă cale de transport, care să înlăture transbordarea mărfurilor de pe nave (Continuare in pag. a Vl-a)

Next