Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)
1971-04-20 / nr. 5490
D NICOLAE JIANU acă s-ar pune întrebarea care este fenomenul caracteristic pentru societatea românească, acum, în primele luni ale anului 1971, răspunsul ar fi de ordinul evidenţei celei mai izbitoare : un mare avînt spre desăvîrşire. Bilanţul cincinalului expirat — în cuprinsul căruia augu rasiunea desăvirşirii fii capricioşi ai naturii nu ne-au fost totdeauna prietenoşi — s-a arătat pe deplin satisfăcător în toate planurile activităţii economice şi sociale. Statistica a ieşit din solemnitatea ei deosebită, fiecare cifră a găsit ecou în noi, asemenea unui acord dintr-o melodie cunoscută şi iubită. Dar temperatura acestor zile şi acestor nopţi de la începutul ani(Continuare in pag. a II-a) Un obiectiv principal în întrecere AUTOUTILAREA — simbioză a creaţiei şi eficienţei economice Sectorul 8 montaj al uzinei „Semănătoarea" şi-a mărit, recent, capacitatea de producţie prin executarea, în atelierele proprii, a unei maşini de tăiat ţevi. Eficienţa economică obţinută prin introducerea în circuitul productiv a acestei maşini este deosebită, productivitatea muncii crescând de circa 8 ori. Tot la această uzină s-a realizat, prin aotodotare, o presă de mituire hidraulică a lamelor. Utilajul, care poate fi adaptat oricărui tip de aparat de tăiere, asigură creşterea productivităţii muncii cu aproximativ 50 la sută. Din deşeuri, ţevi Noua Instalaţie In curs da realizare, In cadrul acţiunii de autodota« Ia urmnele „Republica*, şublerul electric, a fost concepută de Ing. Vasile Gebeanu 100 utilaje prin forţe proprii In întreprinderile industriale ale sectorului 3 s-au asimilat peste plan, de la începutul anului şi pînă în prezent, 65 de produse noi. Alte 70 de utilaje şi produse au fost reproiectate şi modernizate. Cu intensitate se desfăşoară şi acţiunea de autoutilaje ; pînă acum, întreprinderile au executat, prin forţe proprii, aproape 100 de maşini şi utilaje, sectorul îndeplinindu-şi astfel angajamentul asumat pînă la 8 mai. Eficienţa economică este deosebită : realizarea utilajelor respective a asigurat o reducere a investiţiilor necesare cu peste 3 milioane lei şi economii de 125 000 lei valută, de calitatea I şi KM destinată măsurării ti taraţi Urării tatomate a lungimii ţevilor, tolaturindu-se astfel complet operaţiile manuale. In uzină au fost executate şi puse a funcţiune, anul acesta, şi trei Instalaţii de trei ţevi la rece. Ele au preluat o serie de comenzi executate pe unele utilaje cheie, acestea puţind fi folosite la realizarea de noi sortimente (ţevi carotiere, ţevi din oţeluri inoxidabile etc.). Totodată, s-a creat o capacitate suplimentară pentru valorificarea capetelor de ţevi rezultata de la laminarea la cald i se realizează astfel ţevi de calitatea I, cu o valoare de 8 ori mai mare decit în cazul înregistrării ca deșeuri a capetelor respective. ESTETICUL -valenţă a produsului industrial La Cabinetul pentru probleme de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, avindu-l drept ghid pe directorul său, ing. DUMITRU IONESCU, facem cunoştinţă, cu... palmaresul recentului concurs de estetică industrială. Modele, schiţe şi prototipuri pentru produse cu c cele mai diverse valori utilitare ilustrează elocvent efortul şi reuşita, creatorilor de a le investi, alături de parametri funcţionali cit mai înalţi, cu atributul, inseparabil în contextul producţiei moderne, al calităţii — esteticul. Desigur, fiecare exponat■ constituie, prin noutate, un veritabil punct de atracţie. In absenţa — obiectivă — a altor criterii de selecţie, ne-am propus să vă prezentăm dintre premiere pe cea mai de... sezon — căsuţa de vacanţă ,,Esterodumus“, concepută de un colectiv de arhitecţi sub conduce- Stela Cosma (Continuare în pag. a IV-a) Azi dimineaţă, în toate şcolile bucureştene am intilnit acelaşi CAREU, Înaintea primei lecţii a ultimului trimestru şcolar. Nu ne văzusem de mulţi, de foarte mulţi ani, chiar de la terminarea şcolii. Ne-am întîlnit întîmpător pe stradă acum cîteva zile. Ne-am bucurat. După cuvenitul schimb de mistificări : i,arăţi minunat !*Ei,nu te-ai schimbat de loc“ etc. (cum să nu te schimbi de loc în douăzeci de ani ? dar burta ? dar chelia ? dar firele de păr alb ? dar adolescenta care te ţine de braţ şi-ţi spune „tată“ ?), după iarăşi cuvenitul schimb de informaţii inutile : „unde stai ?“, „ce telefon ai „unde lucrezi etc. (ca şi cum i-ar trece vreunuia din noi prin cap să-i telefoneze, să-i facă vreo vizită), a venit rîndul cuvenitului schimb de amintiri : „îl ţii minte pe profesorul de istorie ?** „dar pe cel de mare (Continuare ín pag. a IlI-a) De astăzi, o dată cu reluarea cursurilor, gimnastica zilnică a devenit parte integrantă a regimului şcolar, factor de o deosebită însemnătate în „ştergerea“ urmelor lăsate de numeroasele ore de inactivitate la care obligă studiul. Introdusă, deocamdată, numai la şcolile generale, gimnastica va deveni în viitorul an şcolar o prezenţă zilnică şi în viaţa liceelor de cultură generală şi de specialitate, a şcolilor profesionale şi tehnice. Şi un amănunt nu sunt admise scutirile ! Manifestări consacrate semicentenarului partidului • Mirnie, ora 16, la Casa de cultură „Petöfi Sandor“, tovarășul Gheorghe Drăgan, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 7, se va intilni cu tinerii din Institutele de cercetări și proiectări din sector. .Cu acest prilej, vor fi evocate momente din lupta și activitatea partidului, a clasei muncitoare. Va urma un recital de versuri dedicate partidului. • Astăzi (ora 16), la Modern club, va avea loc o Intllnire a tinerilor din sectorul 1 cu tovarășul Paul Cojocaru, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului, care va vorbi despre „Realizările obţinute de oamenii muncii din sector In cincinalul 1966—1970. Perspectivele ce se deschid In cincinalul 1970—1976". Va urma un program artistic susţinut de formaţiile de artişti amatori de la Modern-club. • Comitetul da partid al Academiei organizează mline, la ora 18, un «Impozlon. Vor lua cuvtorul dr. L Curtic&peanu — »90 de ani da luptă ai partidului*, prof. Radu Voina* — î,Dezvoltarea ştiinţei şi culturii In Romănl*“, și Petra Mea — I,Dezvoltarea impetuoasă a •poporul el României aoctaliata — expresie a politicii P.C.R.*, • Minne 1* ora U.M. la Clubul ,,Uranus", asta programat pentru salariaţii întreprinderii da construcţii hidrotehnice şi foraje (ICHT) un concurs '„Cine ştie răspunde* pe tema „Din realizările oamenilor muncii din Capitală obţinute In cincinalul 1968—1970*. „ Astăzi, ora 1«, la Casa de cultură » sectorului 1 (str. Mihail Eminescu nr. 89) are loc vernisajul expoziţiei „Realizările întreprinderilor din sector In cincinalul 1966—1970“. Analiza stării de sănătate a salariaţilor din întreprinderile şi şantierele bucureştene Ieri, la Consiliul popular al municipiului a avut loc şedinţa în cadrul căreia s-a analizat morbiditatea cu incapacitate de muncă temporară în întreprinderile şi şantierele din Bucureşti. Au participat tovarăşii prof. univ. Marin Rădoi, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., prof. I. Gh. Dorea, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, dr. I. Lemnete, secretarul Comitetului de partid Sănătate, dr. Lidia Orădean, preşedintele Comitetului Uniunii sindicatelor din unităţile sanitare, conf. dr. Victor Coroi, directorul Direcţiei sanitare a municipiului, directori de întreprinderi, reprezentanţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, directori de spitale şi policlinici, medici din reţeaua de asistenţă medicală. Dr. Cornelia Borundel, director adjunct al Direcţiei sanitare, a prezentat ur material privind starea de sănătate a salariaţilor. După dezbateri a fost adoptat un plan de măsuri, vizînd continua îmbunătăţire a stării de sănătate a salariaţilor» DESTINATARI - CUMPĂRĂTORII • De la începutul anului și prin in prezent colectivul COMBINATULUI DE TRICOTAJE NR. 2 a înscris pe graficul de livrări o depășire a volumului de mărfuri destinate fondului pieței de peste două milioane lei. Printre produsele expediate, suplimentar și in avans, unităţilor comerciale se numără aproximativ 350 000 bucăţi tricotate, din fibre sintetice, fire de mătase naturală şi artificială, aproape 70 000 m.p. perdele „Terital”, circa 550 000 perechi ciorapi pentru bărbaţi, femei şi copii. • Aproximativ 150 000 m.p. de prnză albită şi imprimată, din fire de bumbac şi un amestec cu fibre poliesterice, a livrat pînă in prezent suplimentar unităţilor comerciale de specialitate şi COMBINATUL DE BUMBAC nr. 1. Astă seară se deschid restaurantul „Balada“ şi barul „Luna“ La etajul 21 al hotelului „Intercontinental“ are loc astă seară, la orele 20,30, o premieră... comercială. Se deschid două importante unităţi de alimentaţie publică, restaurantul „Balada“ cu o capacitate de 200 locuri — unitate cu specific popular — și barul „Luna*. I CENTRU I I DE OPTICĂ MEDICALĂ ( •£. Laboratorul central de optică ^ 7? medicală al Oficiului farmaceutic ^ nr. 2 — București a inaugurat g 0 azi un nou centru de optică me- ^ 0 dicală situat pe str. Eugen Ca- ^ 0 ragea, nr. 5-7. Aici se primesc ^ ^ comenzi pentru confecționarea și ^ ^ repararea ochelarilor cu executa- ^ £2 rea lucrărilor pe loc. De merne- & ^ nea, se execută pe baza reco- ^ $2 mandărilor medicale : rame și 0 lentile conform prescripțiilor. ^ Expo Flora ’71“ , azi Peste 15 întreprinderi producătoare de podoabe horticole vor fi prezente la ediţia „Expo Flora 71“ , ne informează ing. Elisabeta Alexandrescu, şeful Serviciului de spaţii verzi al Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi a Capitalei. Cele 14 hectare afectate expoziţiei în parcul „Herăstrău" vor găzdui, între altele, 60 specii de plante perene, peste 30 de specii şi varietăţi de plante bulboase, numeroase specii agăţătoare şi decorativa, etc. In cadrul expoziţiei vor fi amenajate spaţii de odihnă pentru vizitatori, două terenuri de joacă şi o bibliotecă pentru copil, un teatru de păpuși, precum și un colț al adolescentului având o variată gamă de jocuri distractive. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, LINIŢI-VA ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 5490 4 PAGINI 30 BANI Marţi 20 aprilie 1978 ! au Artişti români in expoziţii internationale • La Biella (Italia), începînd din 28 aprilie, se va deschide expoziţia dotată cu Premiul internaţional de gravură. Dintre artiştii noştri plastici vor participa : Ladislau Feszt, Fred Micoş, Valentin th. Ionescu şi Şerban Gabrea. • Tot în Italia, la 8 mai, va începe Bienala de arte plastice de la Florenţa. Vor fi prezenţi, ca reprezentanţi ai ţării noastre, pictorii Toma Roată, Elena Greculesi, Vasile Celmare, Elena Ufă Chelaru, sculptorul Anton Eberweit şi ceramistul Alexie Lazar Florian. • 20 dintre artiştii noştri plastici se pregătesc Intens pentru concursul de desen dotat cu premiul Juan Miró, care va avea loc în curând la Barcelona. ÎNTREPRINDERI EVIDENŢIATE Întreprindere* canal, apă. Bucurând a primit, pentru realizările deosebite din cursul anului 1970, diploma de Întreprindere evidenţiată pe ţară, în ramura gospodăriei comunale. I.C.A.R. a realizat planul de producţie In proporţie de 106,6 la sută, a depăşit planul de investiţii cu 20 la sută şi a dat o producţie suplimentară în valoare de 16 milioane lei. Pe trimestrul I al anului curent, întreprinderea a furnizat BUCUREŞTENE PE RAMURĂ populaţiei, faţă da plan, ca piva da 5,9 milioane m.c. apă (ceaa ce înseamnă mai mult decit Întreaga cantitate de apa furnizata suplimentar in cursul anului 1970). Simbată a fost decernată diploma de întreprindere evidenţiată pe ramura întreprinderii tehnico-medicale din Capitală. La festivitate au participat conf. dr. Dan Enăchescu, ministrul sănătăţii, şi dr. Lidia Orădeanu, preşedinta Comitetului Uniunii sindicale din unităţile sanitare. Realizată prin autoutilaje de un colectiv al „Combinatului de confecţii şi tricotaje Bucureşti“, maşina de peliculizat asigură chimizarea inserţiilor necesare la confecţionarea unor detalii de produse. organizaţiilor de bază P.C.R. şi aiRĂSPUND CERINŢELOR CENTRELE A CANDIDAŢILOR LA STUDENŢIE? 7. Sfera de interes Este lesne de dedus că ideea înfiinţării unor asemenea centre trebuia să aibă o largă audienţă. Ceea ce s-a şi întîmplat în momentul in care s-a trecut la fapte. Elevii ultimei clase de liceu s-au arătat interesaţi de acţiunea întreprinsă de Inspectoratul şcolar al municipiului şi de institutele de învăţămînt superior. Au luat fiinţă astfel centre de pregătire pentru candidaţii la concursul de admitere în facultăţi : la Institutul politehnic, la Universitate, la Institutul de construcţii, la Academia de studii economice, ş.a. O afluenţă de tineri care a întrecut aşteptările. Dornici să-şi perfecţioneze pregătirea, să se familiarizeze mai intim cu „rigorile“ programei de admitere, cu problematica cerşită la examene, ei şi-au anunţat, într-un număr mare, înscrierea la aceste cursuri. Căci, chiar dacă în şcoală ai profesori buni, chiar dacă eşti un elev sîrguincios, e mai mult decit necesar, mai ales în vederea unei „probe“ cum e admiterea, să-ţi faci puţină ordine prin cunoştinţele acumulate şi, eventual, să ţi le îmbogăţeşti. 2. Programare şi cerinţe Nu punem la îndoială faptul că, o dată înfiinţate centrele, s-a tins ca ele DE PREGĂTIRE să-şi vădească în chip superior şi urgent eficacitatea. Aşa se şi explică de ce s-a Urmărit, ea, în cadrul lor, să se ţină atît prelegeri, cursuri, cît și seminarii, dezbateri concrete ale unor probleme. Mai mult, materiile la care se Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a lll-a) CINEMATOGRAFE în „concediu de boală şi... terapia tergiversărilor In Capitală funcţionează aproximativ 50 de săli de cinematograf. Erau ele ceva mai multe, cu ani în urmă, dar, cum unele au fost închise ca necorespunzătoare, altele, tocmai fiind foarte corespunzătoare, s-au transformat în teatre. Dacă v-am spune că, totuşi, 10 la sută dintre cinematografe se află în reparaţie, ne-aţi crede . Şi totuşi, aşa este ! Printr-o „coincidenţă“ — dacă asemenea coincidenţe pot fi îngăduite in plin sezon — cinci săli de proiecţie, dintre care trei centrale, şi-au tras obloanele încă din iarnă, ba unele chiar mai de mult. Fără îndoială că recordul absolut îl înscrie fostul cinematograf „Magheru“, devenit sediu al Cinematecii, şi redus, de două stagiuni, la inactivitate, datorită unor interminabile lucrări de modernizare patronate de Asociaţia cineaştilor. Nu e mai puţin adevărat, însă, că pe acelaşi bulevard poate fi admirat, de cîteva luni, pentru obloanele sale nu mai puţin spectaculoase, cinematograful,Scala“ şi nu departe, deşi retras de larma marilor bulevarde, se repauzează „Doina“, închise pentru renovare sunt, de asemenea, în cartiere, cinematografele „Popular“ şi „Cotroceni“. In total, să tot fie cel puţin 3 000 de locuri în permanentă vacanţă. Înmulţiţi această cifră cu 6 spectacole pe zi, iar rezultatul cu preţul biletului de intrare şi veţi obţine, cu aproximaţie, preţul fiecărei zile de renovare peste devizul reparaţiei propriu zise. S-ar părea că, în această situaţie, s-ar cuveni ca lucrările de renovare să se desfăşoare intr-un ritm trepidant. S-ar părea, dar nu este aşa. După cum ne mărturisea, deunăzi, într-un răspuns la întrebarea pusă de redacţie, reprezen T. Caranfil (Continuate in pag. a III a) Schimbulfomini* , îndrumat cu pricepere, cu răbdare, la Tricotajul Roșu. * „Cartea in slujba construcţiei socialiste“ Joi la prim. In incinta institutului da arhitectură „Ion Mincu", va avea loc deschiderea festivă a expoziţiei „CARTEA IN SLUJBA CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE", organizată de Centrala cărţii, sub auspiciile Comitatului da Stat pentru Cultură şi Artă şi ala Academiei de Ştiinţe sociale şi polttea. Cu acest prilej, ne-am adresat tov. VIRGIL OLTEANU, director al Centralei cărţii, spre a afla care au fost criteriile de selecţionare a tipăriturilor ! — Principalele criterii au fost, fără îndoială, actualitatea tematică, nivelul şi ţinuta tratării, valoarea artistică şi bogăţia de idei a lucrărilor, ce reprezintă toate genurile de literatură. Constituindu-se ca un inait omagiu adus semicentenarului partidului, expoziţia oferă o amplă imagine asupra nivelului atins de producţia noastră editorială, a diversităţii tematice şi varietăţii de stiluri şi modalităţi. Ideea care a stat la baza vastului panoramic editorial a fost aceea a unei cit mai depline ilustrări a tuturor grupelor tematice, începînd cu momente ce reflectă condiţiile atit de vitrege de tipărire a literaturii revoluţionare in anii grei ai ilegalităţii, pînă la cele mai recente succese ale artei noastre poligrafice. — Puteţi menţiona citeva dintre cele mai reprezentative lucrări pe care publicul bucrureştean le va putea inteui aici in săptăminile următoare ? — Este extrem de dificil să mă opresc doar la citeva titluri, dintre cele circa 3 500 expuse, mai ales că și acestea, la rîndul lor, au fost selectate din zeci de mii de volume apărute la noi In ultimii imagine de la librăria „M. Sadoveanu* unde a avut loc deschiderea „Decadei cărţii româneşti*. ani. Iată de ce, aş menţiona mai curind principalele sectoare tematice ce vor fi reprezentate aici. In primul rind, lucrările social-politice publicate chiar în cinstea semicentenarului partidului, I. Bt. (Continuare in pag. a 11-a) Mîine va începe — în Sala mică a Palatului — sesiunea de comunicări tehnico-ştiinţifice a Institutului de studii şi proiectări energetice, organizată în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. întrebam De ce să nu economisim 250 vagoane metal? Cele peste 110 000 cutii proprietate I.S.B. In care bucureștenii păstrează reziduurile menajerei pînă la colectarea de către mașini, înglobează circa 2 500 tone metal (1 cutie — 22 kg.). Totodată, recipienţii respectivi sînt greu de mînuit (inclusiv pentru muncitorii I.S.B.) şi produc zgo- * mot cu ocazia prîdării. Există posibilitatea economisirii acestei mari cantităţi de metal, prin folosirea de cutii din mase plastice (mai uşoare, mai ieftine), care să le înlocuiască, pe cele vechi, * pe măsura uzării. De aceea, în- trebăm Direcţia generală de gospodărie comunală : poate fi materializată asemenea idee ? PATRU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBAREA DE IERI In legătură cu întrebarea ,,De ce lipsesc din magazine anumite obiecte de uz casnic ?“ apărută în ziane de ieri, am primit ras- punsuri de la M.C.J. (ION OLARU, director adjunct al Direcţiei comerciale metal-chimie), Centrala in- I dustrială de articole casnice, uti- j laje și piese de schimb. ] (GHEORGHE NEGREANU, direc- tor comercial), I.C.R.M. (CON- STANTIN POTRA, director comercial) și MJ.U. (ADRIAN LUPIZ, şeful serviciului sticlă, ceramică fină). Toate sunt de acord — mai era oare nevoie ? — că sortimen- tele amintite lipsesc. Motivul ? ! Pentru farfurioarele de dulceaţă şi ceştile de cafea, întreprinderile producătoare nu au putut acoperi integral cererile comerţului ( ! ). Dar se omite că din cantitatea pe trimestrul I, I.C.R.M. a refuzat 456/0, pentru calitate necorespunzătoare. Se va (Continuare în pag. a III-a) Ciudata intimplare din San Ramon şi cauzele ei Semnalam recent, intr-o ştire publicată la această rubrică, primejdia rănirii şi chiar a dispariţiei focilor ca urmare a intensei lor vinuri, în special pe coastele canadiene. Exterminarea puilor de focă, în vederea comercializării blănurilor lor de un alb imaculat, reprezintă doar un capitol al exceselor ce se săvîrşesc împotriva faunei mărilor şi pădurilor. Consecinţele nu intîrzie să se arate. Deseori, repercusiunile lor se resimt şi în viaţa oamenilor. Ca în cazul relatat mai jos. (Continuare in pag. a IV a) Un aspect din activitatea unei noi staţii autoservice a întreprinderii „Ciclop“ care a început să funcţioneze de azi, în str. întregirle nr. 5 (în zona podului Mărăşeşti).