Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)
1973-03-01 / nr. 6066
Pages 2-a GEORGE IVAŞCU, C. Dobrogeanu-Gherea" şi „Titu Maiorescu George Ivaşcu este întîiul critîc ş! Istorie literar care a scris cite un studiu monografic, atît despre C. iagtbrogeanu-Gherea cit el despre Tini Maiorescu. Apărute la scurt timp — in noua serie da monografii a Editurii Albatros — cele două crtici dau o imagine complexă, deopotrivă, asupra fiecăruia dintre aceşti mari corifei ai criticii noastre literare clasice, ca şi asupra raporturilor dialectice dintre ei, asupra chipului în care poliţiile şi punctele de vedere ale celor doi se interferează, se completează, se apropie şi se resping Feelproe, conturind individualitatea, dimensiunile şi forţa personalităţii fiecăruia. Formaţia şi practica sa îndelungată de critic marxist-leni-ist, gustul ideilor şi simţul echilibrat al valorilor l-au condus pe George Ivaşcu la alcătuirea unor monografii care, deşi relativ reduse ca întindere, nu scapă nici un aspect esenţial al fiecăruia dintre criticii cercetaţi, nu ocolesc nici unul dintre punctele nevralgice şi nu lasă neexplicate nici una dintre contradicţiile fundamentale ale devenirii lor. Cititorul ajunge astfel, în final, la o imagine clară şi cuprinzătoare, neconcesivă şi, de aceea, convingătoare, in privinţa mult controversatelor confruntări şi biruinţe ale lui Maiorescu şi Gherea, în legătură cu rolul lor in dezvoltarea literaturii române moderne, in îndrumarea acesteia pe făgaşele pe care le-au crezut a fi cele mai nimerite. Reiese acum mai limpede ca pricind că, deşi cei doi critici se aflau pe poziţii teoretice fundamental deosebite —din numele cărora au purtat potenţicl al căror ecou nu s-a stins in conştiinţa literară romănească — în activitatea lor practică, analizată retrospectiv, ei s-au completat unul pe altul, adincind procesul de înţelegere complexă a fenomenului literar, grăbindu-i pe multiple căi evoluţia. Faptul vine de acolo ei George Ivaşcu a înţeles, ca şi in alte lucrări ale sale, necesitatea supunerii creatoare şi critice la obiect, a exprimării exprese şi a argumentării responsabile a punctelor de vedere asumate, ţinind, evident, teama de contribuţiile de pină la el la cunoaşterea acestor doi mari critici. Cit este de angajată şi neabătută această supunere la obiect se poate verifica prin împrejurarea că, deşi a fost unul dintre cei mai apropiaţi elevi ai lui Ibrăileanu şi unul dintre cei mai statornici colaboratori şi prieteni ai lui Călinescu, el nu ezită a analiza critic şi a puncta direct limitele înţelegerii acestora faţă de activitatea şi rolul lui Maiorescu şi al lui Gherea, interesîndu-l mai presus de orice stabilire a adevărului şi a dinamicii sale, comunicarea lui în termeni exacţi. Se înţelege, fiecare dintre aceste monografii are unitatea şi arhitectura, ba chiar nuanţa stilistică proprie. Citite însă Împreună, ele îşi sporesc Feelproe luminile şi forţa de convingere, proiectînd mai complex asupra conştiinţei noastre devenirea dialectică a temperamentului şi ideilor lui Maiorescu şi Gherea, modul viu în care a acţionat fiecare — mai ales, dar nu numai, pe teren literar — natura intimă şi cu deosebire ideologică a confruntărilor la care s-a obligat epoca, pregătirea şi gustul, concepţiile pe care le aveau. Simţul viu al realităţilor istoric-literare, vocaţia sa de arhitect al ideilor (ilustrată decisiv în volumul I al „Istoriei 11tarăturii române“, l-au determinat pa George Ivaşcu să publice una după alta cele două monografii, constringindu-l, In sens superior, pe cititor să ia cunoştinţă aproape simultan cu punctul său de vedere in legătură cu cei doi redutabili înaintaşi, cărora le aplică aceleaşi criterii, echivalente ca supleţe şi fermitate, ceea ce face ca imaginile lor să fie la fel de consistente şi impunătoare, fără, bineînţeles, a se suprapune, ci dimpotrivă. Scrise alert, nervos, cu turnura frazei mereu în atac, aceste ultime cărţi ale lui George Ivaşcu reliefează încă o dată luciditatea lui critică, simţul acut al relativităţii constructive („Judecăţile nu pot fi, prin firea lucrurilor, definitive", notează el, aforistic), voinţa de clasificare multilaterală a faptelor şi împrejurărilor literare, a destinului personalităţilor avute in vedere. A discerne actualitatea literară a poziţiilor lui Gherea şi Maiorescu şi a o valida, simultan cu menţionarea promptă a aspectelor depăşite ale gindirii şi activităţii lor, a fost, se pare, ţinta finală a lui George Traşcu. Lectura ambelor monografii — care trebuie văzute şi ca doi dintre pilonii de bază ai celui de-al doilea volum al „Istoriei" sale — impune recunoaşterea faptului că intenţia se acoperă cu realitatea. Cei doi mari creatori de direcţii în critica literară românească sunt aşezaţi într-o perspectivă corespunzătoare, examinaţi cu competenţă şi simpatie, astfel incit ei vin spre noi cu întreaga lor lecţie şi încărcătură de semnificaţii, participînd in acelaşi timp, prin partea luminoasă a personalităţii lor, la procesul literar contemporan. E implicată aici măsura maximă a actului critic şi istoric literar pe care-l săvârşeşte cineva. GEORGE MUNTEAN Spectacol Sorescu Tînăra formaţi® de teatru a Casei de cultură a sectorului S şi-a Înscris in repertoriu un interesant spectacol Sorescu. Acest recital de largă respiraţie şi-a propus să valorifice scenic citeva dintre ideile creaţiei poetului — precum idealul de frumuseţe umană, aspiraţiile tineretului de azi — ascunse, uneori, de Ironia subtilă a autorului sau trecute cu vederea printre înţelegere facilă a versurilor cî® către o parte din numeroşii săi iubitori. Misiunea actorilor amatori a fost dificilă. Realizatorii spectacolului — tînărul metodist Marius Toma şi regizorul Dumitru Anghel — s-au dovedit în general inspiraţi In ceea ce am putea numi „punerea in scenă" a versurilor, demonstrînd Ingeniozitate, şi, evident, simţ poetic. Interpreţii s-au achitat, în marea lor majoritate, cu conştiinciozitate de „partiturile" încredinţate (şi am remarca aici pe Marian Marinescu, Aurelia Miţu, Maria Tinea), dar formaţia este încă inegală şi, de aceea — credem — jocul ei este destul de neomogen. Spectacolul s-a vrut o explozie tinerească a dragostei pentru poezie şi pentru generoasele idei ale creaţiei lui Marin Sorescu, dar a trenat pe alocuri, datorită fie imperfecţiunii „colajului“ (căruia îi lipsesc „legăturile-cheie“), fie unor „goluri“ de regie sau nepatrunderii pină la capăt, de către actori, a înţelesului textului Emoţia debutului ar putea, eventual, să explice aceste scăderi, cu entuziasmul şi pasiunea de care au dat dovadă, realizatorii lui pot aduce, cu fiecare confruntare publică, îmbunătăţirile de rigoare, ce vor face, sperăm, din acest recital un frumos omagiu adus tinereţii şi aspiraţiilor sale, slăvite invers de un poet contemporan reprezentativ. I. H. • Milne, la ora 18, va avea loc in sala de audiţii a Magazinului „Muzica", din calea Victoriei, nr. 41, lansarea unui nou disc al Margaretei Pislaru, cuprinzînd — printre altele — şi două compoziţii proprii ale apreciatei cintăreţe: „Timpul" şi „Soldăţelul*. Cu acest prilej, Margareta pislaru va acorda autograf pe noul ei disc. (Urmare din pag. I) pe drumurile care duc către locurile de muncă etc. îmi povestea recent un bătrin profesor, astăzi pensionat şi stabilit in Bucureşti, la copil şi nepoţi, cită bucurie simte în suflet atunci cînd, întoreîndu-se uneori în satul natal, unde a şi predat vreme de peste trei decenii, parcurge — cu pasul lent, al bătrîneţii — uliţa care leagă gara de aşezarea respectivă... „Şi merg, şi merg, şi parc-aş străbate anii care-au trecut, fiindcă acolo, de-o parte şi de alta a drumului, mâ intimpină cu răcoare, cu frumuseţe, puieţii plantaţi altădată de mine şi de şcolarii mai. Au crescut şcolarii de odinioară, sint oameni in toată firea, la casele lor, au crescut puieţii, sint acum arbori zdra Imagin* din biblioteca de cartier „C. Dobrogeanu Gherea* de pe bd. Republicii OASPEŢI SPANIOLI ÎN STAGIUNEA CAMERALĂ al bogată ca oricînd în manifestări de muzică de cameră, organizată cu contribuţia activă a A.R.I.A., săptămîna aceasta a fost inaugurată prin recitalul susţinut de doi artişti spanioli, violonistul Pedro Corostola şi pianistul Luts Rego, a căror carieră s-a desfăşurat în condiţiile unui strict paralelism: ambii au început studiile la Conservatorul din San Sebastian, le-au continuat la Paris şi la Academia Chigiana din Siena, constituindu-se apoi intr-un cuplu cameral, pentru a prezenta recitaluri pe numeroase meridiane ale lumii. în asemenea împrejurări, cei doi parteneri au ajuns la un înalt grad de sudură, realizările lor fiind marcate de o pilduitoare omogenitate stilistică. Această calitate dominantă nu ne împiedică să evidenţiem însuşirile lor individuale remarcabile, mai ales farmecul viril şi frumuseţea sonoră caracteristică violoncelului lui Pedro Corostola, un artist complet, stăpînind tehnica Instrumentului său cu o asemenea siguranţă, încît totul pare de o simplitate elementară. Punctul culminant al recitalului l-a constituit, fără îndoială, Sonata nr. 3 in La major op. 69 de Beethoven, creaţia de maturitate a Titanului, in care se percep reminiscenţe ale Concertului de pian nr. 4, pe lingă anticipări ale climatului schubertian, pe alocuri chiar brahmsian. Artiştii spanioli au ştiut să confere lucrării caracterul ei specific, unind forţa bărbătească şi ardoarea inefabilă într-o interpretare plină de nobleţe, în care afirmarea virtuozităţii a cedat păsul în faţa neîncetatei căutări a valorii expresive, în partea a doua a programului, dedicată în exclusivitate creaţiei compozitorilor spanioli, Corostola şi Rego au evocat cu o rafinată artă ecourilefolclorice spaniole existente în Sonata în stil antic a lui Gáspár Cassado, ca şi în Madrigalul şi în intermezzo-ul din „Goyescas" ale lui Enrique Granados, impresionindu-ne mai ales în aceasta din urmă prin atmosfera de vis pa care au ştiut s-o creeze. In „bis", am fost din nou cuceriţi printr-o execuţie de o admirabilă tandreţe a unuia dintre cele mai inspirate cîntece de leagăn din literatura universală : „Nana“ din Suita populară spaniolă a lui Manuel de Falla. O pagină de Ravel, de tin „lispanism" mai accentuat decît acela al multor compozitori spanioli, a pus capăt acestui recital de înaltă ţinută, care ne-a prilejuit cunoaşterea unor muzicieni autentici. E. Elian M Iubitorii de natură veni, înscrişi solid in peisaj* Admirabilă satisfacţie ! Şi cum citeam, tot recent, sloganul unui confrate care, (cit de Îndreptăţit!) spune că dacă pentru fiecare cuvint rostit de unii şi de alţii, in legătură —■ tocmai — cu sporirea, de pildă, a numărului de nuci (cifrele arată un regres), s-ar fi plantat cite un... nuc, n-am fi avut astăzi doar o pădure de vorbe, ci multe, nenumărate livezi de nuci. Deci, nu vorbe, fapta ! Să plantăm grabnic, la timpul cuvenit, cu entuziasmul cuvenit, pemil adulţi al viitorului, tot aşa cum, la alt plan, al creşterii propriilor copii, nu ne nesocotim îndatoririle. Cit priveşte personajele care declară : „natura e măreaţă“, „natura e nemaipomenită“ şi, haţ trup — spre dulce amintire — crengi „vii“, abia înmugurite, sau puiaţi de brazi, ca să-şi orneze automobilul, la triumfatoarea reîntoarcere de la pădure, cred c-ar fi momentul să-şi dovedească iubirea adevărată, faţă de natură, lăsînd totul la locul potrivit, acolo unde frumosul este al tuturor, şi al SĂU. Intr-o epocă in care betonul, sticla, oţelul au devenit elemente „naturale" ala decorului nostru, de ce n-am face efortul dublu de a păstra ceea ce există vegetal in jur, împrejurul oraşului — şi Bucureştiul are cu ce se mîndri — sporind, totodată, prin plantarea puieţilor, zestrea mcîntătoarei naturi ? Să ne suflecăm minecile ! INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI Prin muzee Achiziţii inedite • Cele şase săli încăpătoare ale Museului „George Enescu“ păstrează, într-o pioasă tăcere, emoţionante mărturii despre viaţa şi opera aceluia care a răspâidit comorile muzicii In popor şi care, cu sublimă modestie, mărturisea undeva. In „Memorii“ : „Mi-am servit ţara cu armele mele : pana, vioara şi bagheta“. Nu întîmplător, Intre ultimele achiziţii ale muzeului, datorate pasiunii fondatorului său, Romeo Draghici, se numără cele două piane ale lui Enescu (cel de la Teţcani — „Brechstein* — la care a compus opera nOedip“ şi cel de la Paris — „Pleyel“), precum şi cîteva dintre viorile ce au aparţinut acestui neîntrecut interpret — prima lui vioară, construită de un meşter bucovinean şi descoperită recent la Dorohoi, favorita „Paul Raul“, şi o alta, „Guarnerous“. Afectiv, instrumentele sugerează, în acest sanctuar al muzicii, vibraţia sufletului aceluia care s-a aplecat asupră-le timp de-o viaţă... Din bogata iconografie şi colecţie documentară, am reţinut cîteva inedite — fotografii cu Ionel Perlea sau Isaac Stern, precum şi referiri la activitatea — mai puţin explorată *— a compozitorului în ultimii ani de viaţă, sau imensa cupă primită Sildar din partea Filarmonicii din Moscova în 1948* O contribuţie aparte la patrimoniul muzeistic aparţine fondatorului, autor al unei impresionante hărţi a lumii străbătute de Enescu. Dar, un interes aparte suscită camera de lucru a compozitorului, de la Paris, reconstituită, în modestia şi simplitatea ei, cu multă fidelitate : biroul la care lucra Enescu, avînd dinainte-î îndrăgita statuetă a Ciobănaşului cu fluier ; divanul e acoperit de o scoarţă veche de la 1610. • An de an, o viaţă de om, excelentul radiolog George Severeanu a adunat, în locuinţa sa din str. I. C. Frimu, o colecţie impresionantă, care însumează astăzi peste 11 000 de piese. Intre acestea, copleşitor este tezaurul numismatic, alcătuit din 8 000 de monede ce aparţin unor epoci diferite — antichitatea grecească (monede de argint şi bronz descoperite la Tomis, Callatis şi Histria), civilizaţia dacă (tezaurele descoperite la Epureni în Moldova, la Inoteşti şî Petreşti in Muntenia, la Turnu Severin sau în juceţul Ilfov ; denari de argint şi sesterţi de bronz din timpul lui Traian, chiar din epoca cuceririi Daciei), epoca feudală (tezaure de monede româneşti emise in timpul domniei lui Vlaicu Vodă, Dan I., Radu I., sau Mircea cel Bătrin şi o bogată colecţie descoperită în Moldova). Valoroasa colecţie de monede — un tezaur inestimabil, de altfel — este completată de cîteva achiziţii deosebit de importante, care se integrează aceluiaşi patrimoniu. Nota de inedit, de senzaţional chiar, ce parcă le însufleţeşte, se datorează şi faptului că pasionatul colecţionar nu a mai avut răgazul necesar pentru a face adnotările de rigoare pentru o mare parte din ele. Totuşi, se ştie că importanta colecţie de 33 de falere, 11 inele de buclă, două brăţări de aur (datind din sec. XVII î.e.n.), a fost descoperită la Ostrovul Mare ; că alte 17 inele de buclă (din a doua epocă a bronzului), provin din judeţul Argeş, că o foarte veche sabie se uimeşte prin iscusinţa meşterului şi prin înfăţişarea ei prea puţin afectată de scurgerea secolelor, a aparţinut unui viteaz din Buciumul moldovenesc. Sala romană este dominată de o statuetă din marmură (descoperită la Callatis), reprezentînd pe împăratul Traian. De epoca daco-romană aminteşte, totodată, şi tezaurul numismatic, între care stîrneşte interes o monedă ce are gravat pe ea faimosul pod al lui Apollodor din Damasc. Să mai amintim bogata colecţie de opaiţe din ceramică, reprezentativă atît din punct de vedere artistic, cit şi din* acela al civilizaţiei materiale a epocii respective (feudale). Ascunsă de zgomotul cetăţii undeva, în Bucureştiul care mai păstrează un straniu iz de vechime, Colecţia Maria şi dr George Severeanu se dovedeşte a fi o gazdă mereu plină de surprize, dar pe care, uneori, bucureșteanul o ocolește pe nedrept... Ion Holt La Academia de studii economice se va desfăşura, în cursul lunilor martie şi aprilie a.c., o serie de 18 cursuri postuniversitare. Cursanţii vor fi supuşi în prealabil unei testări. între 5 martie — 19 mai este programată prima perioadă de convocare pentru cursul de Tehnici moderne de promovare a exporturilor (curs de zi), la Facultatea de comerţ exterior Intre 12—17 martie sunt programate primele convocări pentru cursurile de Cibernetică economică, Metode şi tehnici moderne de organizarea contabilităţii şi Studiul pieţei interne, între 19—24 martie Estetică comercială şi Studiul pieţei externe, între 19—28 martie Metode moderne de analiză economicofinanciară, între 26—31 martie Metode statistice pentru controlul calităţii produselor, Tehnici moderne de pregătire, luarea şi executarea deciziilor, Ştiinţe administrative și Studiul relațiilor valutare internationale. Comunele suburbane între denumirea administrativă şi condiţia lor de viaţă • In jurul Capitalei, comune cu funcţii de orăşele-satelit • Cooperativele agricole e din raza Bucureţtiului — fruntaşe pe ţară la producţia de grîu şi lapte . Ce datorează comunele municipiului, dar şi municipiul comunelor I . „Noi n-am vrea sa amendăm directorul.»" Am asistat, timp de o zi, la Conferinţa secretarilor comitetelor ca de partid şi preşedinţilor consiliilor populare ale comunelor suburbane. Am asistat, de fapt, la o secvenţă a unui proces de profundă semnificaţie depăşirea unei condiţii de viaţă care, pină nu de mult, se confunda cu denumirea administrativă. Comunele suburbane — aceasta e impresia ce m-a urmărit tot timpul lucrărilor — se identifică din ce In ce mai puţin, prin dotările lor de azi, prin Infuzia da urbanism a Capitalei, prin însăşi viaţa şi aspiraţiile locuitorilor lor, cu termenul, folosit adesea în sens peiorativ, suburban... Ba, în cazul unora, s-ar putea vorbi de pe acum despre transformarea lor în adevărate orăşele-satelit ale Bucureştiului. Să vă amintim, de pildă, că pe teritoriul comunei Otopeni se află principala poartă aeriană a oraşului, aeroportul internaţional care nu poartă numele... Şi să vă propunem reflecţiei, în continuare, faptul că în această comună, la una din două gospodării există un televizor... Să menţionăm spre infor- marea celor care n-au mai trecut în’ Ultimii ani prin Măgurele că locuitorii de aici rezumă construcţiile care au apărut pe harta comunei — şi care acum sînt în plină dezvoltare, instituţii ştiinţifice, de cercetare şi producţie industrială, laboratoare şi locuinţe — în două cuvinte pe cît de sugestive, pe atît da riguros exact și platforma atomică... In schimb, pe vizitatorul neavizat să-l prevenim că platformele industriale Militari şi Dudeşti nu aparţin comunelor Chiajna şi Glipa, cum ar îi tentat să creadă după unele indicatoare foarte apropiate... Punţile dintre comune şi oraş devin şi mai evidente dacă ne gindim că zeci de mii de oameni lucrează în Întreprinderile industriale ale oraşului. Datorită acestei realităţi, în viaţa comunelor, în activitatea comitetelor de partid, a consiliilor populare, se simte puternic influenţa politică şi organizatorică a oraşului, a clasei muncitoare. „Vrem să muncim urban — spunea unul dintre vorbitori, opunînd în subtext ideea de sub-urban — adică în strînsă legătură cu cerinţele conducerii moderne a administraţiei de stat pe plan local, cu cerinţele dezvoltării multilaterale a omului în societatea noastră“. Desigur, vorbind despre urbanizarea comunelor, despre apropierea lor de oraş nu numai sub raport geografic, ci şi pe planul mentalităţii, nu putem face abstracţie nici o clipă de un alt aspect al realităţii lor, de realitatea agricolă, de bipatoricile sporite care revin pentru folosirea chibzuită a fiecărei palme de pământ, pentru continua ridicare a producţiei la hectar. Comunele suburbane sunt nu numai furnizoare de forţă de muncă pentru industria Capitalei, dar şi furnizoare de produse agro-alimentare pentru pieţele ei. Şi este un titlu de cinste pentru ele — pe care noi, ca beneficiari, se cuvine să-l preţuim cu sentimente de reciprocă îndatorare — că la anul 1972 s-au situat pe primul loc pe ţară în producţia de grîu şi lapte. Conferinţa, însă, desfăşurată din unghiul propriilor responsabilităţi ale comunelor, ale celor 14 C.A.P.-uri şi 4 Conferința secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare ale comunelor suburbane I.A.S.-uri, « apreciat că rezultatele puteau fi şi mai bune, îndeosebi la celelalte categorii de produse agroalimentare. Sarcinile pe anul In curs aduc corectivele necesare. Aşadar, comunele ne vor da mai mult! Dar noi, oraşul ?... în fiecare comună activează, pe Hngă intelectualii localnici, zeci de profesori, medici, agronomi şi Ingineri bucureşteni. Chiar, toţi activează ? Nu ne-ar fi propus, in aceste însemnări, o relatare detaliată asupra conferinţei, dar unei întrebări ne simţim datori să-i dăm curs, tocmai în lumina dorinţei cadrelor de partid şi de stat din comunele suburbane de a-şi urbaniza comunele este pe măsura acestui efort de autodepăşire navetistul ? Nicidecum. Dar nu e vorba numai despre astfel de reproşuri. Există şi altfel de obligaţii ale oraşului faţă de comunele suburbane. Comitetul culturi ţie! socialiste din municipiul Bucureşi trebuie să manifeste mai multă receptivitate faţă de solicitările, dorin»ţele şl preocupările populaţiei rura»le, în sensul organizării cu mal mare frecvenţă a vizitelor ferigă*!* lor ştiinţifice, a unor acţiuni cu!» turale, educative. Comitetul maniei* pal U.T.C. poate şi trebuie să-şl facă într-o măsură mei mare sim* ţitfc prezenţa în rîndurile tineretului din comune. Şi Comitetul municipal al femeilor ar putea face mai mult pentru sprijinirea comitetelor şi comisiilor de femei din comune şi sate, în organizarea de acţiuni variate, instructive, utile. Comitetele de partid ale sectoarelor trebuie să manifeste mai multă grijă pentru îndrumarea organelor de partid şî de stat din comune. Insă — aşa cum subliniau participantii la conferinţă — locuitorii comunelor aşteaptă In primul rînd de la propriile lor organe de partid şi de stat o rezolvare mai eficientă, mai operativă, a problemelor privind creşterea producţiei agricole şi industriale, ridicarea nivelului de cultură şi civilizaţie, bunăstarea gospodăriilor lor. Aceasta presupune, ca o Condiţie primordială, creşterea în continuare a rolului conducător al organelor şi organizaţiilor de partid, Înţelegerea de către consiliile populare comunale a atribuţiilor sporite ce le-au fost acordate, exercitarea de către comitetele comunale de partid a dreptului da control asupra unităţilor de pe teritoriul comunei lor. Nu rezervă da genul „Noi n-am vrea să-l amendăm pe directorul întreprinderii", cum spunea cineva referitor la faptul că o unitate industrială prejudiciază eforturile de bună gospodărire a comunei, ci acţiuni energice, pentru întronarea unui climat civic general. Fiindcă civismul constituie prima trăsătură a spiritului, a mentalităţii urbane. Iar acest spirit, această mentalitate nu cunoaşte graniţe administrativ-teritoriale . Paul Jampert Peste sarcinile maximale de plan (Urmare din pag. I) ţia globală şi 6,5 milioane lei la producţia marfă. De subliniat că întregul spor la producţia globală se va obţine pe seanţa creşterii productivităţii muncii. — Depăşirile — ne informează tov. C. Georgescu — secretarul comitetului de partid — se concretizează în 6 valţuri zdrobitoare, 5 distribuitoare de beton, 20 extractoare de făină, 120 tone corpuri de măcinare finisoare pentru industria cimentului şi altele. De asemenea, colectivul nostru s-a angajat ca prin extinderea acţiunii de reducere a efortului valutar să producă 59 noi tipuri de utilaje şi 129 repere şi piese de schimb care se aduceau din import, reauizind, astfel, economii în valoare de 3 milioane Iei valută. Prin Intensificarea activităţii de reproiectare şi modernizare a tehnologiilor de fabricaţie, precum şi prin intensificarea inţiativei „Fruntaş în reducerea cheltuielilor materiale de producţie“ se vor economisi, faţă de normele de consum reactualizate, 180 tone metal, 10 tone fero-aliaje, 16 m.c. material lemnos, 5 tone electrozi de sudură şi 12 tone cocs metalurgic, iar prin raţionalizarea consumului de energie electrică se vor economisi 124 pOO kw/h energie electrică şi 35 tone combustibil convenţional, în acelaşi timp, pentru creşterea gradului de mecanizare a unor lucrări se vor produce prin autofutuare, cu sprijinul Catedrei de mecanică şi mecanisme a Institutului Politehnic, utilaje în valoare de 2,7 milioane lei. Analizînd posibilităţile existente s-a ajuns la concluzia că planul cincinal poate fi îndeplinit în patru ani şi cinci luni, preconizîndu-se obţinerea peste plan a unei producţii de aproximativ 40 milioane lei faţă de sporul prevăzut pentru realizarea planului cincinal în patru ani şi jumătate. în acest sens, rezultatele din lunile ianuarie şi februarie, cînd planul a fost îndeplinit la toţi indicatorii, obţinîndu-se şi importante depăşiri la producţia globală şi producţia marfă, constituie o fermă garanţie. In cele două luni s-au livrat peste plan circa 45 de tone piese de schimb şi corpuri pentru măcinat necesare industriei cimentului şi s-a realizat în devans o parte din subansamblurile unor utilaje care pină acum se aduceau din import. De asemenea, încă din prima lună a anului, întreprinderea s-a încadrat la nivelul cheltuielilor de 658 lei la 1000 lei producţie marfă. I.a „Clubul tipografului“ de la întreprinderea poligrafică „În Decembrie 1918"funcţionează un cerc de iniţiere muzicală, la care participă atlt tinei muncitori din întreprindere cît şi copii ai muncitorilor. TEATRE CONCERT EXTRAORDINAR Aur* Urziceanu cu concursul bateristului Hon Bully (Canada) — Sila Palatului, t«î. S5,î?.'î2, ora 20, tELEVIZIUNE AZI THOGRAMIK& 1 18.00—1T 00 TeleseealA «.38 Emisiune în îiatba nsigM*ră. 18,so Telex. 18.33 publicitate. 18.40 Muzic*. Emisiune ie actualitate muzicală. 19.10 Muzică populara. 19.20 1001 de ser!. 19.30 Telejurnal eSr.eînaîul Înainte de termen _ cauză a întregului popor. 20.00 Clntecul săptămlnii Tar* mea cu ochi frumoși fia Petre Ml- Uăescu, pe versuri fis H. Negru». Interpretează Cristian popescu. 30.00 Pagini fie umor. Retrospectivă Walt Disney. 20.30 Tinerii despre ei înşişi. 21.05 Steaua fără nume. Floarea fiin grădină, emlarme-concurs pentru tineri Interpreţi fie muzică populară. 32.00 24 de ore. 32.15 teleglobe Itinerar cehoslovac. 23.31 Campionatele mondiale fie patinaj artistic — proba individuală feminină. Transmisiune directă de la Bratislava. PRIMAVARA (Magdalena Popa, petre Ciortea Gh. Cotovelea, Dirijor C. Trăilescu) — Opera română, tel. 18.4S.2S, ora 19. MY FAIR EADY (Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Tiberiu Simionescu, Nae Roman, Eugen Glaropol, Coca Enes programul . 17.30 Agenda. 17.40 Pagini muzicale de mare popularitate. 15.10 Film seria! pentru tineret. Pierduţi un spaţiu. Episodul s »Reîntoarcerea din spaţiul cosmic ~ reluare. 13.35 Publicitate. 19.80 Municipalitatea răspunde bucuresteanului. 19.00 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 9.00 Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviaslunii. Ohljort Constantin Hiev — Bulgaria» 32.00 Biblioteca pentru toţi » Sala Galaction. MlINB 9.00 Curs de limb» rus*. Lecţia * 43-a. Prezint* conf. univ. dr. Victor Vascenco. 9.30 O viaţă pentru videe ! Jules Verne — reluare. 10.00 Telex. 10.05 Publicitate. 10.10 Biblioteca pentru toţi — reluare. 10.55 Avanpremiera. 11.00 Istoria filmului sonor — reluare. 12.30 Muzică popular* din Ţara Zarandului. Interpretat* de soliştii si Orchestra Filarmonicii de Stat din Arad. Conducerea muzicală Ion Covaci. 13.40 Municipalitatea răspunde bucurestea fiului — reluare. 13.00 Telejurnal. cu. Dirijor : Liviu Cavassi — Teatru de operetă, tel. 14.85.11, ora 19.30. TRAVESTI — Teatrul naţional Jf. ICaraiflale", sala Comedia, teL 14.71.71, ora 20. JOCUL DE-A VACANŢA — Teatrul naţional „X. L. Caragiale", sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. UN TRAMVAI NUMIT DORINŢA — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", tel. 14.00.60, ora 20. ANUNŢUL LA MICA PUBLICITATE — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. ADIO CHARLIE (Liliana Tomeacu, Dorin Varga, Eugenia Rădulescu, Rodica Sanda Tuţuianu, Ruxandra Sireteanu) — Teatrul „C. I. Nottara“S Sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. BĂRBAŢI FARA NEVESTE (Ion Punea, Stefan Radoi, Ion Siminie, Anda Carspol, Ioana Manoleiscu) — Teatrul „C. I. Nottara", sala Studio, ora 20. DUPĂ Cădere (Vasilie Tastaman, Ion Marinescu, Leopoldina Bălănuţă, Olga Tudorache, Doina Titescu, Ion Manta) — Teatrul Mic, tel. 15.6S.88, ora 19.30. UNCNIC (Amza Pellea, Sandă Tona, Stefan Tapalagă, Iurie Daria, Valentin Plătăreanu) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. COMEDIE CU OLTENI (Simion Negrite, Ernest Maftei, Astra Dan, Ileana Codarcea, Iarodara Nigrim, Rodica Mandache, Alexandru Azoiţei, Ion Chiţoiu, Vasile Ichim Mircea Dumitru,Petre Laurenţiu) — Teatrul Giuleşti, telefon 18.04.83, ora 19.30. TRĂSNETUL MEU DRAG (Puiu Călinescu, Zizi Şarban, Radu Zaharescu, Al. Arşinel, N. Dinică, Margareta Pîslaru, Aurelian Andreescu) — Teatrul „C. Tanase", sala din calea Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. SOLDĂŢELUL DE PLUMB (Andra Teodorescu, Șerban Cantacuzino, Gh. Gîmă, I. Gh. Arcudeanu, Horea Benea, Mircea Mușatescu) — Teatrul „Ion Creangă", tel. 12.85.50, ora 13. HANUL PIRAŢILOR (Alex. Giugaru, Sorin Gheorghiu, Mihael M. Dumbravă, Dinu Cezar, Marius Marinescu, Doina Tom«a Mire» Coastăntinescu-Covorg, Ion Duţu, Iulian Marinescu, Aurel Tunsoiu, Irina Birlădeanu) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu”, tel. 12.27.45, ora 19.30. ARICIUL ALBASTRU — Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei 89, tel. 15.23.77, orele 15 şi 17. PE PLAIURILE MIORIŢEI — Ansamblul artistic „Rapsodia română", telefon 13.13.00, ora 19.30. APRINDEŢI STELELE — Circul „București“, tel. 11.01.20, ora 19.30. CINEMATOGRAFE CUPA GLORIEI- Capitol (16.29.17)- 8.43 . 10.45. 12.45. 14.15, 16.45. 18.45. 29.45. MOARTEA REGELUI NEGRU - Lumina (18.23.33) - 9. 11.15, 13.30, 15, 18.30. 20.45. EU NU VAD, TU NU VORBESTI, EL NU AUDE — Luceafărul (15.87.67) 8.30, ll, 13.30, 16, 18.30, 21 . Festival (15.63.84) ~ S.45, 9.15, 13.30, ÎS, 18.30, 21. NUNTA DE PIATRA -- Central (14.12.24) - 0.30, 11.30, 13.30, 16, 18.15, 20.30, PE ARIPILE VINTULUI - Patria (11.86.25) — 10. 14.50, 19.15. ADIO. ARME I - Scala (11.03.72) — 9.30, 13. 16.30. 20 . București (15.61.54) — 9. 12.30 16, 19.45 . Favorit (31.05.15) — 9.30, 12.45, 18, 19.15. BAMBI - 9.30, 11.30, 13.30 ; ANDREI RUBLIOV - 18. 19.30 - Doina (16.35.38) URSUL YOGI I- Timpuri Noi (15.61,10) — 9—20,15 în continuare. DRUMUL SPRE VEST — Feroviar (16.22.73) - 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 i Excelsior (18.10.88) - 8.30, 11, 13.30, 16, 9.30, 21i Gloria (12.44.81) « 8.30, 0, 13.30, 18, 18.30, 21 ; Aurora (85.04,86) -9.15, 11.45, 15.30, 18, 20.30. ZESTREA — Drumul Săli! (S1.28.1S) — 15.30, 17.45, 20 . Popular (35.15.17) — 15.30, 18 20.15. IN UMBRA VIOLENŢEI — Melodia (12.06.88) — 8.45. 11, 13.30. 18, 18.30, 20.45. Modern (23.71.01) — 9. 11.15, 13.30, 18, 18.15, 29.30. CĂLDURĂ UNIIILOR TALE — Unirea (17.10.21) — 17. 18, 20. POLIŢIA MULŢUMEŞTE — Griviţa (17.08.58) — 9. 0.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Volga (11.91.26) — 9. 11.15, 13.80, 15.45, 18.15, 20.30 ; Arta (21.31.86) — 15.30. 13, 20.15; GRĂSINĂ — Lira (31.71.71) — 15.80, 18. 20.15; MARIA STUART — Înfrăţirea Intre popoare (67.14.70) — 15.30, ÎS, 20.15 ; Torais (21.49.45) — 9. 11.30, 15.30, 13. 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 9. 11.39, 15.30, 18. 20.30. EXPLOZIA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 17.45. 20 ; Cosmos (33.19.15) — 16. 20.13. DOMNULUI PROFESOR, CU DRAGOSTE — Buzesti (13.62.78) — 15.30, 18. 20.15. FATA CARE VINDE FLORI — Munca (21.50.97) — 10, 15.30, 18, 20.30. QUEIMADA — Dacia (16.28.10) —, *, U.15, 13.30, 18. 18,18, 20.30. ANUL CARBONARILOR — Miorița (14.27.14) — 10 12.30, 15, 17.30, 20 . Bucegi (17.03.47) — 15.30, 18, 20.30 . Cotrocen (49.48.48) — 15.30, 18, 20.15. LUPUL MĂRILOR — RĂZBUNAREA - Progresul (23.94.10) — 15.30. 19. BARIERA — Crîngaș! (49.21.13) — 15.30. 18 20.15. RĂZBOIUL LUI MURPHY - Ciulești (17.55.46) — 15.30. 18. 20.30. BĂNUIT E MORTUL — Vitan (21.39.82) — 15.30. 18. 20.15. MANIA GRANDORII — Floreasca (33.29.71) - 15.30. 18 20.30. ARENA AERIANĂ - Rahova (23.91.00) - 16. 18, 20. MAREA EVADARE — Viitorul (11.48.03) - 15.30, 19. pe chei — 16.30 .- Cinemateca (ssia Union) !- 13.48.et. A apărut : II Munca de partid nr. 5 — martie 1973 DIN SUMAR I îi5- întrecerea socialistă la cot* şi mai înalte ! Expresie a marxism-leninismului sa creator (NICOLAE CEAUŞESCU, în România pe drumul construirii s°ocietăţii socialiste multilateral dezis voltate, volumul 7) . Andrei Cervencovici! Creşterea gS eficienţei conducerii activităţii *jsconomico-sociaie jS Ionel Bratu , în flecara lună — sa un avans mediu de 5 zile as Francisc Szöcs i îndeplinirea să planului la export — preocupare ss permanentă a întregii organizaţii ss de partid j- Simion Orbán î împotriva rnsirS pirii timpului de lucru ss Ancheta redacţiei s Ce se iţitre- Ss prinde pentru realizarea progressmului de educaţie comunistă a Ss maselor ? Ne răspunde tovarăşul Dumitru Ionaş, secretar al Comiitetului judeţean de partid Prăjilova şi Alexandru Cozac . Conducerea sa eficientă a activităţii cursurilor îs de partidul Vasila Avramescu ■. Politica şi P.C.R. de unire a tuturor forţeâş lor democratica şi patriotice aleS poporului român împotriva faşeissimului, pentru apărarea indepenşj denţei şi suveranităţii ţârii 0 (1934—1940) şi Gh. Cercelescu . Care sunt causzele şi efectele devalorizării dositarului ? să Ignacio Gallego i Probleme orsoganizatorice şi modificări ale S. Statutului Partidului Comunist Si din Spania Atitudinea vînzătorului nu contează? Cetăţeanul O.H. (str. G-ral Popovăţ nr. 75) a cumpărat, cu bo_ 15768/24, de la magazinul Tehnometal de pe str. Crîngaşi (lingă cinematograful cu acelaşi nume), un fasimg dulce pentru o veioză. Piesa însă era defectă. S-a dus înapoi s-o schimbe. Vînzătorul a refuzat. Cumpărătorul, surprins, a cerut condica de sugestii. Atît i-a trebuit. A fost luat de guler şi dat, pur şi simplu, afară. Cumpărătorul s-a adresat conducerii C.C.L.-ului care tutelează magazinul. Aici, la serviciul comercial, e drept, a fost ascultat cu atenţie, apoi un funcţionar a pus mina pe telefon, a format numărul magazinului cu pricina şi a spus : — Te rog eu, fii amabil şi dă-i altă piesă. ...Deci cu duba s-a rezolvat. Dar cum rămîne cu atitudinea vînzătorului în cauză? ^ Simplu, dar... pe cînd ? Îu toamna anului trecut, magazinul alimentar de prezentare din strada Beldiman nr. 2, ne-a rezervat , o surpriză dintre cele mai placute , un raion de bâuturi, din rafturile căruia poţi alege, după preferinţă, sortimentul de bere dorit.. Ce facem însă cu sticlele goale ? Pot fi ele valorificate ? Pot, dar nu în totalitate. Aceasta deoarece, parte din ele, avînd circuit „prin restituire" nu fac obiectul activităţii întreprinderii de colectare şi valorificare a ambalajelor. Exemplul tipic ni-1 oferă sticlele de la berea „Cazino" (vindute pină acum în număr de aproape 6 000), dar care, neputînd fi valorificate, ne umplu cămările şi lipsesc întreprinderea de bere da ambalajele necesare. Situaţia poate fi reglementată simplu şi avantajos : fabrica producătoare să emită o minută către ICVA, dîndu-i astfel dezlegare pentru recuperarea lor de la populaţie. Simpliî, dar... pe cînd !