Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)

1973-03-01 / nr. 6066

Pag­­es 2-a ­ GEORGE IVAŞCU, C. Dobrogeanu-Gherea" şi „Titu Maiorescu­ George Ivaşcu este întîiul critîc ş! Istorie literar care a scris cite un studiu monografic, atît despre C. iagtbrogeanu-Gherea cit el despre Ti­ni Maiorescu. Apărute la scurt timp — in noua serie da monografii a E­­diturii Albatros — cele două crtici dau o imagine complexă, deopotri­vă, asupra fiecăruia dintre aceşti mari corifei ai criticii noastre lite­rare clasice, ca şi asupra raporturi­lor dialectice dintre ei, asupra chi­pului în care poliţiile şi punctele de vedere ale celor doi se interferează, se completează, se apropie şi se resping Feelproe, conturind individualitatea, dimensiunile şi forţa personalităţii fiecăruia. Formaţia şi practica sa îndelungată de critic marxist-leni-­­ist, gustul ideilor şi simţul echili­brat al valorilor l-au condus pe George Ivaşcu la alcătuirea u­nor monografii care, deşi relativ redu­se ca întindere, nu scapă nici un aspect esenţial al fiecăruia dintre criticii cercetaţi, nu ocolesc nici u­­nul dintre punctele nevralgice şi nu lasă neexplicate nici una dintre con­tradicţiile fundamentale ale devenirii lor. Cititorul ajunge astfel, în final, la o imagine clară şi cuprinzătoare, neconcesivă şi, de aceea, convingă­toare, in privinţa mult controversa­telor confruntări şi biruinţe ale lui Maiorescu şi Gherea, în legătură cu rolul lor in dezvoltarea literaturii române moderne, in îndrumarea a­­cesteia pe făgaşele pe care le-au crezut a fi cele mai nimerite. Re­iese acum mai limpede ca pricind că, deşi cei doi critici se aflau pe po­ziţii teoretice fundamental deosebi­te —d­in numele cărora au purtat potenţicl al căror ecou nu s-a stins in conştiinţa literară romănească — în activitatea lor practică, analizată retrospectiv, ei s-au completat unul pe altul, adincind procesul de înţe­legere complexă a fenomenului li­terar, grăbindu-i pe multiple căi evoluţia. Faptul vine de acolo ei George Ivaşcu a înţeles, ca şi in alte lucrări ale sale, necesitatea supunerii crea­toare şi critice la obiect, a expri­mării exprese şi a argumentării res­ponsabile a punctelor de vedere a­­sumate, ţinind, evident, teama de contribuţiile de pină la el la cunoaş­terea acestor doi mari critici. Cit este de angajată şi neabătută aceas­tă supunere la obiect se poate veri­fica prin împrejurarea că, deşi a fost unul dintre cei mai apropiaţi elevi ai lui Ibrăileanu şi unul dintre cei mai statornici colaboratori şi prie­teni ai lui Călinescu, el nu ezită a analiza critic şi a puncta direct li­mitele înţelegerii acestora faţă de activitatea şi rolul lui Maiorescu şi al lui Gherea, interesîndu-l mai pre­sus de orice stabilire a adevărului şi a dinamicii sale, comunicarea lui în termeni exacţi. Se înţelege, fiecare dintre aceste monografii are unita­tea şi arhitectura, ba chiar nuanţa stilistică proprie. Citite însă Împre­ună, ele îşi sporesc Feelproe lumi­nile şi forţa de convingere, proiec­­tînd mai complex asupra conştiinţei noastre devenirea dialectică a tem­peramentului şi ideilor lui Maiores­cu şi Gherea, modul viu în care a acţionat fiecare — mai ales, dar nu numai, pe teren literar — natura in­timă şi cu deosebire ideologică a confruntărilor la care s-a obligat e­­poca, pregătirea şi gustul, concepţii­le pe care le aveau. Simţul viu al realităţilor istoric-literare, vocaţia sa de arhitect al ideilor (ilustrată decisiv în volumul I al „Istoriei 11­­tarăturii române“, l-au determinat pa George Ivaşcu să publice una după alta cele două monografii, constrin­­gindu-l, In sens superior, pe cititor să ia cunoştinţă aproape simultan cu punctul său de vedere in legătură cu cei doi redutabili înaintaşi, căro­ra le aplică aceleaşi criterii, echi­valente ca supleţe şi fermitate, ceea ce face ca imaginile lor să fie la fel de consistente şi impunătoare, fără, bineînţeles, a se suprapune, ci dim­potrivă. Scrise alert, nervos, cu turnura frazei mereu în atac, aceste ultime cărţi ale lui George Ivaşcu reliefea­ză încă o dată luciditatea lui criti­că, simţul acut al relativităţii con­structive („Judecăţile nu pot fi, prin firea lucrurilor, definitive", notează el, aforistic), voinţa de clasificare multilaterală a faptelor şi împreju­rărilor literare, a destinului perso­nalităţilor avute in vedere. A dis­cerne actualitatea literară a poziţii­lor lui Gherea şi Maiorescu şi a o valida, simultan cu menţionarea promptă a aspectelor depăşite ale gindirii şi activităţii lor, a fost, se pare, ţinta finală a lui George Traş­cu. Lectura ambelor monografii — care trebuie văzute şi ca doi dintre pilonii de bază ai celui de-al doi­lea volum al „Istoriei" sale — im­pune recunoaşterea faptului că in­tenţia se acoperă cu realitatea. Cei doi mari creatori de direcţii în cri­tica literară românească sunt aşezaţi într-o perspectivă corespunzătoare, e­­xaminaţi cu competenţă şi simpatie, astfel incit ei vin spre noi cu în­treaga lor lecţie şi încărcătură de semnificaţii, participînd in acelaşi timp, prin partea luminoasă a per­sonalităţii lor, la procesul literar contemporan. E implicată aici mă­sura maximă a actului critic şi is­toric literar pe care-l săvârşeşte ci­neva. GEORGE MUNTEAN Spectacol Sorescu Tînăra formaţi® de teatru a Casei de cultură a sectorului S şi-a Înscris in repertoriu un interesant spectacol Sorescu. Acest recital de largă res­piraţie şi-a propus să valorifice sce­nic citeva dintre ideile creaţiei poe­tului — precum idealul de frumuseţe umană, aspiraţiile tineretului de azi — ascunse, uneori, de Ironia subtilă a autorului sau trecute cu vederea printre înţelegere facilă a versuri­lor cî® către o parte din numeroşii săi iubitori. Misiunea actorilor amatori a fost dificilă. Realizatorii spectacolului — tînărul metodist Marius Toma şi re­gizorul Dumitru Anghel — s-au do­vedit în general inspiraţi In ceea ce am putea numi „punerea in scenă" a versurilor, demonstrînd Ingeniozita­te, şi, evident, simţ poetic. Interpreţii s-au achitat, în marea lor majorita­te, cu conştiinciozitate de „partitu­rile" încredinţate (şi am remarca aici pe Marian Marinescu, Aurelia Miţu, Maria Tinea), dar formaţia este încă inegală şi, de aceea — credem — jocul ei este destul de neomogen. Spectacolul s-a vrut o explozie tine­rească a dragostei pentru poezie şi pentru generoasele idei ale creaţiei lui Marin Sorescu, dar a trenat pe alocuri, datorită fie imperfecţiunii „colajului“ (căruia îi lipsesc „legătu­­rile-cheie“), fie unor „goluri“ de re­gie sau nepatrunderii pină la capăt, de către actori, a înţelesului textu­lui Emoţia debutului ar putea, eventual, să explice aceste scăderi, cu entuziasmul şi pasiunea de care au dat dovadă, realizatorii lui pot aduce, cu fiecare confruntare publică, îmbunătăţirile de rigoare, ce vor face, sperăm, din acest recital un frumos omagiu adus tinereţii şi aspiraţiilor sale, slăvite in­vers de un poet con­temporan reprezentativ. I. H. • Milne, la ora 18, va avea loc in sala de audiţii a Magazinului „Muzica", din calea Victoriei, nr. 41, lansarea unui nou disc al Margaretei Pislaru, cuprin­­zînd — printre altele — şi două com­poziţii proprii ale apreciatei cintăreţe: „Timpul" şi „Soldăţelul*. Cu acest prilej, Margareta pislaru va acorda autograf­ pe noul ei disc. (Urmare din pag. I) pe drumurile care duc către locurile de muncă etc. îmi po­vestea recent un bătrin profe­sor, astăzi pensionat şi stabi­lit in Bucureşti, la copil şi ne­poţi, cită bucurie simte în su­flet atunci cînd, întoreîndu-se uneori în satul natal, unde a şi predat vreme de peste trei decenii, parcurge — cu pasul lent, al bătrîneţii — uliţa care leagă gara de aşezarea res­pectivă... „Şi merg, şi merg, şi parc-aş străbate anii care-au trecut, fiindcă acolo, de-o par­te şi de alta a drumului, mâ intimpină cu răcoare, cu fru­museţe, puieţii plantaţi altă­dată de mine şi de şcolarii mai. Au crescut şcolarii de odinioa­ră, sint oameni in toată firea, la casele lor, au crescut pu­ieţii, sint acum arbori zdra­ Imagin* din biblioteca de cartier „C. Dobrogeanu Gherea* de pe bd. Republicii OASPEŢI SPANIOLI ÎN STAGIUNEA CAMERALĂ al bogată ca oricînd în manifestări de muzică de cameră, organizată cu con­tribuţia activă a A.R.I.A., săptămîna aceasta a fost inaugurată prin recitalul susţinut de doi artişti spanioli, violonistul­ Pedro­ Corostola şi pianistul Luts Rego, a căror carieră s-a desfăşurat în condiţiile unui strict paralelism: ambii au început studiile la Conservatorul din San Sebastian, le-au continuat la Paris şi la Academia Chigiana din Siena, constituindu-se apoi intr-un cuplu cameral, pentru a prezenta recitaluri pe numeroase meridiane ale lumii. în asemenea împrejurări, cei doi parte­neri au ajuns la un înalt grad de sudură, realizările lor fiind marcate de o pilduitoare omogenitate stilistică. Această calitate dominantă nu ne împiedică să evidenţiem în­suşirile lor individuale remarcabile, mai ales farmecul viril şi frumuseţea sonoră caracteristică violoncelului lui Pedro Corostola, un artist complet, stăpînind tehnica Instrumentului său cu o asemenea siguranţă, încît totul pare de o simplitate elemen­tară. Punctul culminant al recitalului l-a constituit, fără îndoială, Sonata nr. 3 in La major op. 69 de Beethoven, creaţia de maturitate a Titanului, in care se per­cep reminiscenţe ale Concertului de pian nr. 4, pe lingă anticipări ale climatului schubertian, pe alocuri chiar brahmsian. Artiştii spanioli au ştiut să confere lucrării caracterul ei specific, unind forţa bărbătească şi ardoarea inefabilă într-o interpre­tare plină de nobleţe, în care afirmarea virtuozităţii a cedat păsul în faţa neîncetatei căutări a valorii expresive, în partea a doua a programului, dedicată în exclusivitate creaţiei compozito­rilor spanioli, Corostola şi Rego au evocat cu o rafinată artă ecourile­­folclorice spa­niole existente în Sonata în stil antic a lui Gáspár Cassado, ca şi în Madrigalul şi în intermezzo-ul din „Goyescas" ale lui Enrique Granados, impresionindu-ne mai ales în aceasta din urmă prin atmosfera de vis pa care au ştiut s-o creeze. In „bis", am fost din nou cuceriţi printr-o execuţie de o admirabilă tandreţe a unuia dintre cele mai inspirate cîntece de leagăn din literatura universală : „Nana“ din Suita populară spaniolă a lui Manuel de Falla. O pagină de Ravel, de tin „l­ispa­­nism" mai accentuat decît acela al multor compozitori spanioli, a pus capăt acestui recital de înaltă ţinută, care ne-a prilejuit cunoaşterea unor muzicieni autentici. E. Elian M Iubitorii de natură veni, înscrişi solid in­­ peisaj* Admirabilă satisfacţie ! Şi cum citeam, tot recent, sloganul unui confrate care, (cit de Îndreptăţit!) spune că dacă pentru fiecare cuvint ros­tit de unii şi de alţii, in legă­tură —■ tocmai — cu spori­rea, de pildă, a numărului de nuci (cifrele arată un regres), s-ar fi plantat cite un... nuc, n-am fi avut astăzi doar o pă­dure de vorbe, ci multe, nenu­mărate livezi de nuci. Deci, nu vorbe, fapta ! Să plantăm grab­nic, la timpul cuvenit, cu en­tuziasmul cuvenit, pemil­ a­­dulţi al viitorului, tot aşa cum, la alt plan, al creşterii pro­priilor copii, nu ne nesocotim îndatoririle. Cit priveşte personajele care declară : „natura e măreaţă“, „natura e nemaipomenită“ şi, haţ t­rup — spre dulce amin­tire — crengi „vii“, abia în­mugurite, sau puiaţi de brazi, ca să-şi orneze automobilul, la triumfatoarea reîntoarcere de la pădure, cred c-ar fi mo­mentul să-şi dovedească iubi­rea adevărată, faţă de natură, lăsînd totul la locul potrivit, acolo unde frumosul este al tuturor, şi al SĂU. Intr-o e­­pocă in care betonul, sticla, oţelul au devenit elemente „naturale" ala decorului nos­tru, de ce n-am face efortul dublu de a păstra ceea ce e­­xistă vegetal in jur, împre­jurul oraşului — şi Bucureş­­tiul are cu ce se mîndri — sporind, totodată, prin planta­rea puieţilor, zestrea m­cîntă­­toarei naturi ? Să ne suflecăm minecile ! INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI Prin muzee Achiziţii inedite • Cele şase săli încăpătoare ale Mu­seului „George Enescu“ păstrează, într-o pioasă tăcere, emoţionante mărturii despre viaţa şi opera aceluia care a răspâidit comorile muzicii In popor şi care, cu sublimă modestie, mărturisea undeva. In „Memorii“ : „Mi-am servit ţara cu armele mele : pana, vioara şi bagheta“. Nu întîmplător, Intre ultimele achiziţii ale muzeului, datorate pasiunii fondatorului său, Romeo Draghici, se numără cele două piane ale lui Enescu (cel de la Teţcani­ — „Brechstein* — la care a compus opera nOedip“ şi cel de la Paris — „Pleyel“), precu­m şi cîteva dintre viorile ce au aparţinut acestui neîn­trecut interpret — prima lui vioară, construită de un meşter bucovinean şi descoperită recent la Dorohoi, favorita „Paul Raul“, şi o alta, „Guarnerous“. Afectiv, instrumentele su­gerează, în acest sanctuar al muzicii, vi­braţia sufletului aceluia care s-a aplecat asupră-le timp de-o viaţă... Din bogata iconografie şi colecţie documentară, am reţinut cîteva inedite — fotografii cu Ionel Perlea sau Isaac Stern, precum şi referiri la activitatea — mai puţin explo­rată *— a compozitorului în ultimii ani de viaţă, sau imensa cupă primită Sil­dar din partea Filarmonicii din Mos­cova în 1948* O contribuţie aparte la pa­trimoniul muzeistic aparţine fondatoru­lui, autor al unei impresionante hărţi a lumii străbătute de Enescu. Dar, un interes aparte suscită camera de lu­cru a compozitorului, de la Paris, re­constituită, în modestia şi simplitatea ei, cu multă fidelitate : biroul la care lucra Enescu, avînd dinainte-î îndră­gita statuetă a Ciobănaşului cu fluier ; divanul e acoperit de o scoarţă veche de la 1610. • An de an, o viaţă de om, excelentul radiolog George Severeanu a adunat, în locuinţa sa d­in str. I. C. Frimu, o co­lecţie impresionantă, care însumează as­tăzi peste 11 000 de piese. Intre acestea, copleşitor este tezaurul numismatic, al­cătuit din 8 000 de monede ce aparţin unor epoci diferite — antichitatea gre­cească (monede de argint şi bronz des­coperite la Tomis, Callatis şi Histria), civilizaţia dacă (tezaurele descoperite la Epureni în Moldova, la Inoteşti şî Pe­­treşti in Muntenia, la Turnu Severin sau în juc­eţul Ilfov ; denari de argint şi sesterţi de bronz din timpul lui Traian, chiar din epoca cuceririi Daciei), epoca feudală (tezaure de monede româneşti emise in timpul domniei lui Vlaicu Vodă, Dan I., Radu I., sau Mircea cel Bătrin şi o bogată colecţie descoperită în Mol­dova). Valoroasa colecţie de monede — un tezaur inestimabil, de altfel — este completată de cîteva achiziţii deosebit de importante, care se integrează ace­luiaşi patrimoniu. Nota de inedit, de sen­zaţional chiar, ce parcă le însufleţeşte, se datorează şi faptului că pasionatul colecţionar nu a mai avut răgazul ne­cesar pentru a face adnotările de rigoa­re pentru o mare parte din ele. Totuşi, se ştie că importanta colecţie de 33 de falere, 11 inele de buclă, două brăţări de aur (datind din sec. XVII î.e.n.), a fost descoperită la Ostrovul Mare ; că alte 17 inele de buclă (din a doua epocă a bronzului), provin din judeţul Argeş, că o foarte veche sabie se uimeşte prin is­cusinţa meşterului şi prin înfăţişarea ei prea puţin afectată de scurgerea seco­lelor, a aparţinut unui viteaz din Bu­­ciumul moldovenesc. Sala romană este dominată de o statuetă din marmură (descoperită la Callatis), reprezentînd pe împăratul Traian. De epoca daco-ro­­m­ană aminteşte, totodată, şi tezaurul numismatic, între care stîrneşte interes o monedă ce are gravat pe ea faimosul pod al lui Apollodor din Damasc. Să mai amintim bogata colecţie de opaiţe din ceramică, reprezentativă atît din punct de vedere artistic, cit şi din* acela al civilizaţiei materiale a epocii res­pective (feudale). Ascunsă de zgomotul cetăţii undeva, în Bucureştiul care mai păstrează un stra­niu iz de vechime, Colecţia Maria şi dr George Severeanu se dovedeşte a fi o gazdă mereu plină de surprize, dar pe care, uneori, bucureșteanul o ocolește pe nedrept... Ion Holt La Academia de studii economice se va desfăşura, în cursul lunilor martie şi aprilie a.c., o serie de 18 cursuri postuniversitare. Cursanţii vor fi supuşi în prealabil unei testări. între 5 martie — 19 mai este programată prima peri­oadă de convocare pentru cursul de Tehnici moderne de promovare a expor­turilor (cu­rs de zi), la Facultatea de comerţ exterior Intre 12—17 martie sunt programate primele convocări pentru cursurile de Cibernetică economică, Me­tode şi tehnici moderne de organizarea contabilităţii şi Studiul pieţei interne, între 19—24 martie Estetică comercială şi Studiul pieţei externe, între 19—28 martie Metode moderne de analiză economico­­financiară, între 26—31 martie Metode statistice pentru controlul calităţii pro­duselor, Tehnici moderne de pregătire, luarea şi executarea deciziilor, Ştiinţe administrative și Studiul relațiilor valu­tare internationale. Comunele suburbane­ între denumirea administrativă şi condiţia lor de viaţă • In jurul Capitalei, comune cu funcţii de oră­şele-satelit • Cooperativele agricole e din raza Bucureţtiului — fruntaşe pe ţară la producţia de grîu şi lapte . Ce datorează comunele mu­nicipiului, dar şi municipiul comunelor I . „Noi n-am vrea sa amendăm directorul.»" A­m asistat, timp de o zi, la Con­ferinţa secretarilor comitetelor c­a de partid şi preşedinţilor con­siliilor populare ale comunelor suburbane. Am asistat, de fapt, la o secvenţă a unui proces de profundă semnificaţie­ depăşirea unei condiţii de viaţă care, pină nu de mult, se confunda cu denumirea administra­tivă. Comunele suburbane — aceasta e impresia ce m-a urmărit tot timpul lucrărilor — se identifică din ce In ce mai puţin, prin dotările lor de azi, prin Infuzia da urbanism a Capitalei, prin însăşi viaţa şi aspira­ţiile locuitorilor lor, cu termenul, fo­losit adesea în sens peiorativ, sub­urban... Ba, în cazul unora, s-ar pu­tea vorbi de pe acum despre trans­formarea lor în adevărate orăşele-sa­­telit ale Bucureştiului. Să vă amin­tim, de pildă, că pe teritoriul comu­nei Otopeni se află principala poartă aeriană a oraşului, aeroportul inter­naţional care nu­ poartă numele... Şi să vă propunem reflecţiei, în conti­nuare, faptul că în această comună, la una din două gospodării există un televizor... Să menţionăm spre infor-­ marea celor care n-au mai trecut în’ Ultimii ani prin Măgurele că locui­torii de aici rezumă construcţiile care au apărut pe harta comunei — şi care acum sînt în plină dezvoltare, instituţii ştiinţifice, de cercetare şi producţie industrială, laboratoare şi locuinţe — în două cuvinte pe cît de sugestive, pe atît da riguros exact și platforma atomică... In schimb, pe vi­zitatorul neavizat să-l prevenim că platformele industriale Militari şi Du­­deşti nu aparţin comunelor Chiajna şi Glipa, cum ar îi tentat să creadă după unele indicatoare foarte apro­piate... Punţile dintre comune şi oraş de­vin şi mai evidente dacă ne gindim că zeci de mii de oameni lucrează în Întreprinderile industriale ale oraşu­lui. Datorită acestei realităţi, în viaţa comunelor, în activitatea comitetelor de partid, a consiliilor populare, se simte puternic influenţa politică şi organizatorică a oraşului, a clasei muncitoare. „Vrem să muncim urban — spunea unul dintre vorbitori, opu­­nînd în subtext ideea de sub-urban — adică în strînsă legătură cu cerin­ţele conducerii moderne a adminis­traţiei de stat pe plan local, cu ce­rinţele dezvoltării multilaterale a omului în societatea noastră“. D­esigur, vorbind despre urbani­zarea comunelor, despre apro­pierea lor de oraş nu numai sub raport geografic, ci şi pe planul mentalităţii, nu putem face abstracţie nici o clipă de un alt as­pect al realităţii lor, de realitatea agricolă, de bipatoricile sporite ca­re revin pentru folosirea chibzuită a fiecărei palme de pământ, pentru con­tinua ridicare a producţiei la hectar. Comunele suburbane sunt nu numai furnizoare de forţă de muncă pentru industria Capitalei, dar şi furnizoare de produse agro-alimentare pentru pieţele ei. Şi este un titlu de cinste pentru ele — pe care noi, ca benefi­ciari, se cuvine să-l preţuim cu senti­mente de reciprocă îndatorare — că la anul 1972 s-au situat pe primul loc pe ţară în producţia de grîu şi lapte. Conferinţa, însă, desfăşurată din un­ghiul propriilor responsabilităţi ale comunelor, ale celor 14 C.A.P.-uri şi 4 Conferința secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare ale comunelor suburbane I.A.S.-uri, « apreciat că rezultatele puteau fi şi mai bune, îndeosebi la celelalte categorii de produse agro­­alimentare. Sarcinile pe anul In curs aduc corectivele necesare. A­şadar, comunele ne vor da m­ai mult! Dar noi, oraşul ?... în fiecare comună activează, pe Hngă intelectualii local­nici, zeci de profesori, medici, agro­nomi şi Ingineri bucureşteni. Chiar, toţi activează ? Nu ne-ar fi propus, in aceste însemnări, o relatare de­taliată asupra conferinţei, dar unei întrebări ne simţim datori să-i dăm curs, tocmai în lumina dorinţei ca­drelor de partid şi de stat din co­munele suburbane de a-şi urbaniza comunele­­ este pe măsura acestui efort de autodepăşire navetistul ? Nicidecum. Dar nu e vorba numai despre ast­fel de reproşuri. Există şi altfel de obligaţii ale oraşului faţă de comunele suburbane. Comitetul culturi­ ţie! socialiste din municipiul Bucureşi trebuie să manifeste mai multă re­­ceptivitate faţă de solicitările, dorin»­ţele şl preocupările populaţiei rura»­le, în sensul organizării cu mal mare frecvenţă a vizitelor ferigă*!* lor ştiinţifice, a unor acţiuni cu!» turale, educative. Comitetul maniei* pal U.T.C. poate şi trebuie să-şl facă într-o măsură mei mare sim* ţitfc prezenţa în rîndurile tinere­tului din comune. Şi Comitetul mu­­nicipal al femeilor ar putea face mai mult pentru sprijinirea comi­tetelor şi comisiilor de femei din comune şi sate, în organizarea de acţiuni variate, instructive, utile. Co­mitetele­­ de partid ale sectoarelor trebuie să manifeste mai multă grijă pentru îndrumarea organelor de partid şî de stat din comune. I­nsă — aşa cum subliniau par­­ticipantii la conferinţă — lo­­cuitorii comunelor aşteaptă In primul rînd de la propriile lor organe de partid şi de stat o re­zolvare mai eficientă, mai operati­vă, a problemelor privind creşte­rea producţiei agricole şi industria­le, ridicarea nivelului de cultură şi civilizaţie, bunăstarea gospodăriilor lor. Aceasta presupune, ca o Con­diţie primordială, creşterea în con­tinuare a rolului conducător al organelor şi organizaţiilor de par­tid, Înţelegerea de către consili­ile populare comunale a atribuţi­ilor sporite ce le-au fost acordate, exercitarea de către comitetele co­munale de partid a dreptului da control asupra unităţilor de pe te­ritoriul comunei lor. Nu rezervă da genul „Noi n-am vrea să-l amen­dăm pe directorul întreprinderii", cum spunea cineva referitor la fap­tul că o unitate industrială preju­diciază eforturile de bună gospo­dărire a comunei, ci acţiuni ener­gice, pentru întronarea unui climat civic general. Fiindcă civismul constituie prima trăsătură a spiritului, a mentalită­ţii urbane. Iar acest spirit, această mentalitate nu cunoaşte graniţe ad­­ministrativ-teritoriale . Paul Jampert Peste sarcinile maximale de plan (Urmare din pag. I) ţia globală şi 6,5 milioane lei la producţia marfă. De subliniat că întregul spor la producţia globală se va obţine pe seanţa creşterii productivităţii muncii. — Depăşirile — ne informează tov. C. Georgescu — secretarul co­mitetului de partid — se concre­tizează în 6 valţuri zdrobitoare, 5 distribuitoare de beton, 20 extrac­­toare de făină, 120 tone corpuri de măcinare finisoare pentru industria cimentului şi altele. De asemenea, colectivul nostru­ s-a angajat ca prin extinderea acţiunii de redu­cere a efortului valutar să producă 59 noi tipuri de utilaje şi 129 re­pere şi piese de schimb care se aduceau din import, reauizind, ast­fel, economii în valoare de 3 mi­lioane Iei valută. Prin Intensificarea activităţii de reproiectare şi modernizare a teh­nologiilor de fabricaţie, precum şi prin intensificarea inţiativei „Frun­taş în reducerea cheltuielilor mate­riale de producţie“ se vor econo­misi, faţă de normele de consum reactualizate, 180 tone metal, 10 tone fero-aliaje, 16 m.c. material lemnos, 5 tone electrozi de sudură şi 12 tone cocs metalurgic, iar prin raţionalizarea consumului de energie electrică se vor economisi 124 pOO kw/h energie electrică şi 35 tone combustibil convenţional, în acelaşi timp, pentru creşterea gradului de mecanizare a unor lu­crări se vor produce prin autofutu­­­are, cu sprijinul Catedrei de me­canică şi mecanisme a Institutului Politehnic, utilaje în valoare de 2,7 milioane lei. Analizînd posibilităţile existente s-a ajuns la concluzia că planul cincinal poate fi îndeplinit în pa­tru ani şi cinci luni, preconizîn­­du-se obţinerea peste plan a unei producţii de aproximativ 40 mili­oane lei faţă de sporul prevăzut pentru realizarea planului cincinal în patru ani şi jumătate. în acest sens, rezultatele din lunile ianuarie şi februarie, cînd planul a fost în­deplinit la toţi indicatorii, obţinîn­­du-se şi importante depăşiri la pro­ducţia globală şi producţia marfă, constituie o fermă garanţie. In ce­le două luni s-au livrat peste plan circa 45 de tone piese de schimb şi corpuri pentru măcinat necesare industriei cimentului şi s-a reali­zat în devans o parte din suban­­samblurile unor utilaje care pină acum se aduceau din import. De asemenea, încă din prima lună a anului, întreprinderea s-a încadrat la nivelul cheltuielilor de 658 lei la 1000 lei producţie marfă. I.a „Clubul tipografului“ de la întreprinderea poligrafică „În Decembrie 1918"­­funcţionează un cerc de iniţiere muzicală, la care participă atlt tinei muncitori din întreprindere cît şi copii ai muncitorilor. TEATRE CONCERT EXTRAORDINAR Aur* Urziceanu cu concursul bateristului Hon Bully (Canada) — Sila Palatului, t«î. S5,î?.'î2, ora 20, tELEVIZIUNE AZI THOGRAMIK& 1 18.00—1T­ 00 TeleseealA «.38 Emisiune în îiatba nsigM*­­ră. 18,so Telex. 18.33 publicitate. 18.40 Muzic*. Emisiune ie ac­tualitate muzicală. 19.10 Muzică populara. 19.20 1001 de ser!. 19.30 Telejurnal­ eSr.eînaîul Îna­inte de termen _ cauză a între­­gului popor. 20.00 Clntecul săptămlni­i Tar* mea cu ochi frumoși fia Petre Ml- Uăescu, pe versuri fis H. Negru­». Interpretează Cristian popescu. 30.00 Pagini fie umor. Retrospec­­tivă Walt Disney. 20.30 Tinerii despre ei înşişi. 21.05 Steaua fără nume. Floarea fiin grădină, emlarme-concurs pentru tineri Interpreţi fie mu­zică populară. 32.00 24 de ore. 32.15 teleglob­e Itinerar ceho­slovac. 23.3­1 Campionatele mondiale fie patinaj artistic — proba indivi­duală feminină. Transmisiune di­­rectă de la Bratislava. PRIMAVARA (Magdalena Popa, pe­tre Ciortea Gh. Cotovelea, Dirijor­­ C. Trăilescu) — Opera română, tel. 18.4S.2S, ora 19. MY FAIR EADY (Ion Dacian, Cleopa­tra Melidoneanu, Tiberiu Simionescu, Nae Roman, Eugen Glaropol, Coca Enes­ programul . 17.30 Agenda. 17.40 Pagini muzicale de mare popularitate. 15.10 Film seria! pentru tineret. Pierduţi un spaţiu. Episodul s »Re­întoarcerea din spaţiul cosmic ~ reluare. 13.35 Publicitate. 19.80 Municipalitatea răspunde bucuresteanului. 19.00 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 9.00 Concertul Orchestrei sim­fonice a Radioteleviaslunii. Oh­ljort Constantin Hiev — Bulgaria» 32.00 Biblioteca pentru toţi » Sala Galaction. MlINB 9.00 Curs de limb» rus*. Lecţia * 43-a. Prezint* conf. univ. dr. Victor Vascenco. 9.30 O viaţă pentru v­idee ! Jules Verne — reluare. 10.00 Telex. 10.05 Publicitate. 10.10 Biblioteca pentru toţi — reluare. 10.55 Avanpremiera. 11.00 Istoria filmului sonor — re­luare. 12.30 Muzică popular* din Ţara Zarandului. Interpretat* de soliş­tii si Orchestra Filarmonicii de Stat din Arad. Conducerea mu­zicală Ion Covaci. 13.40 Municipalitatea răspunde bucurestea fiului — reluare. 13.00 Telejurnal. cu. Dirijor : Liviu Cavassi­ — Teatru­ de operetă, tel. 14.85.11, ora 19.30. TRAVESTI — Teatrul naţional Jf. I­­Caraiflale", sala Comedia, teL 14.71.71, ora 20. JOCUL DE-A VACANŢA — Teatrul naţional „X. L. Caragiale", sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. UN TRAMVAI NUMIT DORINŢA — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", tel. 14.00.60, ora 20. ANUNŢUL LA MICA PUBLICITATE — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. ADIO CHARLIE (Liliana Tomeacu, Do­rin Varga, Eugenia Rădulescu, Rodica Sanda Tuţuianu, Ruxandra Sireteanu) — Teatrul „C. I. Nottara“S Sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. BĂRBAŢI FARA NEVESTE (Ion Pu­nea, Stefan Radoi, Ion Siminie, Anda Carspol, Ioana Manoleiscu) — Teatrul „C. I. Nottara", sala Studio, ora 20. DUPĂ Cădere (Vasilie Tastaman, Ion Marinescu, Leopoldina Bălănuţă, Olga Tudorache, Doina Titescu, Ion Manta) — Teatrul Mic, tel. 15.6S.88, ora 19.30. UNCNIC (Amza Pellea, Sandă Tona, Stefan Tapalagă, Iurie Daria, Valentin Plătăreanu) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. COMEDIE CU OLTENI (Simion Negri­te, Ernest Maftei, Astra Dan, Ileana Codarcea, Iarodara Nigrim, Rodica Man­­dache, Alexandru Azoiţei, Ion Chiţoiu, Vasile Ichim Mircea Dumitru,­­Petre Laurenţiu) — Teatrul Giuleşti, telefon 18.04.83, ora 19.30. TRĂSNETUL MEU DRAG (Puiu Căli­nescu, Zizi Şarban, Radu Zaharescu, Al. Arşinel, N. Dinică, Margareta Pîslaru, Aurelian Andreescu) — Teatrul „C. Ta­nase", sala din calea Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. SOLDĂŢELUL DE PLUMB (Andra Teo­­dorescu, Șerban Cantacuzino, Gh. Gîmă, I. Gh. Arcudeanu, Horea Benea, Mircea Mușatescu) — Teatrul „Ion Crean­gă", tel. 12.85.50, ora 13. HANUL PIRAŢILOR (Alex. Giugaru, Sorin Gheorghiu, Mihael M. Dumbravă, Dinu Cezar, Marius Marinescu, Doina Tom«a Mire» Coastăntinescu-Covorg, Ion Duţu­, Iulian Marinescu, Aurel Tun­­soiu, Irina Birlădeanu) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu”, tel. 12.27.45, ora 19.30. ARICIUL ALBASTRU — Teatrul Ţăn­dărică, sala din calea Victoriei 89, tel. 15.23.77, orele 15 şi 17. PE PLAIURILE MIORIŢEI — Ansam­blul artistic „Rapsodia română", telefon 13.13.00, ora 19.30. APRINDEŢI STELELE — Circul „Bucu­rești“, tel. 11.01.20, ora 19.30. CINEMATOGRAFE CUPA GLORIEI­­- Capitol (16.29.17)­­- 8.43 . 10.45. 12.45. 14.15, 16.45. 18.45. 29.45. MOARTEA REGELUI NEGRU - Lu­mina (18.23.33) - 9. 11.15, 13.30, 15, 18.30. 20.45. EU NU VAD, TU­ NU VORBESTI, EL NU AUDE — Luceafărul (15.87.67) 8.30, ll, 13.30, 16, 18.30, 21 . Festival (15.63.84) ~ S.45, 9.15, 13.30, ÎS, 18.30, 21. NUNTA DE PIATRA -- Central (14.12.24) - 0.30, 11.30, 13.30, 16, 18.15, 20.30, PE ARIPILE VINTULUI - Patria (11.86.25) — 10. 14.50, 19.15. ADIO. ARME I - Scala (11.03.72) — 9.30, 13. 16.30. 20 . București (15.61.54) — 9. 12.30 16, 19.45 . Favorit (31.05.15) — 9.30, 12.45, 18, 19.15. BAMBI - 9.30, 11.30, 13.30 ; ANDREI RUBLIOV - 18. 19.30 - Doina (16.35.38) URSUL YOGI I- Timpuri Noi (15.61,10) — 9—20,15 în continuare. DRUMUL SPRE VEST — Feroviar (16.22.73) - 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 i Excelsior (18.10.88) - 8.30, 11, 13.30, 16, 9.30, 21i Gloria (12.44.81) «­ 8.30, 0, 13.30, 18, 18.30, 21 ; Aurora (85.04,86) -9.15, 11.45, 15.30, 18, 20.30. ZESTREA — Drumul Săli! (S1.28.1S) — 15.30, 17.45, 20 . Popular (35.15.17) — 15.30, 18 20.15. IN UMBRA VIOLENŢEI — Melodia (12.06.88) — 8.45. 11, 13.30. 18, 18.30, 20.45. Modern (23.71.01) — 9. 11.15, 13.30, 18, 18.15, 29.30. CĂLDURĂ UNII­ILOR TALE — Unirea (17.10.21) — 17. 18, 20. POLIŢIA MULŢUMEŞTE — Griviţa (17.08.58) — 9. 0.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Volga (11.91.26) — 9. 11.15, 13.80, 15.45, 18.15, 20.30 ; Arta (21.31.86) — 15.30. 13, 20.15; GRĂSINĂ — Lira (31.71.71) — 15.80, 18. 20.15; MARIA STUART — Înfrăţirea Intre popoare (67.14.70) — 15.30, ÎS, 20.15 ; Torais (21.49.45) — 9. 11.30, 15.30, 13. 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 9. 11.39, 15.30, 18. 20.30. EXPLOZIA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 17.45. 20 ; Cosmos (33.19.15) — 16. 20.13. DOMNULUI PROFESOR, CU DRAGOS­TE — Buzesti (13.62.78) — 15.30, 18. 20.15. FATA CARE VINDE FLORI — Munca (21.50.97) — 10, 15.30, 18, 20.30. QUEIMADA — Dacia (16.28.10) —, *, U.15, 13.30, 18. 18,18, 20.30. ANUL CARBONARILOR — Miorița (14.27.14) — 10 12.30, 15, 17.30, 20 . Bucegi (17.03.47) — 15.30, 18, 20.30 . Cotrocen­ (49.48.48) — 15.30, 18, 20.15. LUPUL MĂRILOR — RĂZBUNAREA - Progresul (23.94.10) — 15.30. 19. BARIERA — Crîngaș! (49.21.13) — 15.30. 18 20.15. RĂZBOIUL LUI MURPHY - Ciulești (17.55.46) — 15.30. 18. 20.30. BĂNUIT E MORTUL — Vitan (21.39.82) — 15.30. 18. 20.15. MANIA GRANDORII — Floreasca (33.29.71) - 15.30. 18 20.30. ARENA AERIANĂ - Rahova (23.91.00) - 16. 18, 20. MAREA EVADARE — Viitorul (11.48.03) - 15.30, 19. pe chei — 16.30 .- Cinemateca (ss­ia Union) !- 13.48.et. A apărut : II Munca de partid nr. 5 — martie 1973 DIN SUMAR I îi5- întrecerea socialistă la cot* şi­­ mai înalte ! Expresie a marxism-leninismului sa creator (NICOLAE CEAUŞESCU, în România pe drumul construirii s°­­o­cietăţii socialiste multilateral dez­is voltate, volumul 7) . Andrei Cervencovici! Creşterea gS eficienţei conducerii activităţii *­­js­conomico-sociaie jS Ionel Bratu , în flecara lună — sa un avans mediu de 5 zile as Francisc Szöcs i îndeplinirea să planului la export — preocupare ss permanentă a întregii organizaţii ss de partid j- Simion Orbán î împotriva rnsi­rS pirii timpului de lucru ss Ancheta redacţiei s Ce se iţitre- Ss prinde pentru realizarea progre­ss­mului de educaţie comunistă a Ss maselor ? Ne răspunde tovarăşul­­ Dumitru Ionaş, secretar al Comi­­­i­tetului judeţean de partid Pră­ji­lova şi Alexandru Cozac . Conducerea sa eficientă a activităţii cursurilor îs de partid­ul Vasila Avramescu ■. Politica şi P.C.R. de unire a tuturor forţe­­âş lor democratica şi patriotice ale­­S poporului român împotriva faşeis­­si­mului, pentru apărarea indepen­­şj denţei şi suveranităţii ţârii 0 (1934—1940) şi Gh. Cercelescu . Care sunt cau­s­­zele şi efectele devalorizării do­si­tarului ? să Ignacio Gallego i Probleme or­so­ganizatorice şi modificări ale S. Statutului Partidului Comunist Si din Spania Atitudinea vînzătoru­lui nu contează? Cetăţeanul O.H. (str. G-ral Popovăţ nr. 75) a cumpărat, cu bo­­_ 15768/24, de la magazinul Tehnometal de pe str. Crîngaşi (lingă cinematograful cu acelaşi nume), un fasimg­ dulce pentru o veioză. Piesa însă era defectă. S-a dus înapoi s-o schimbe. Vînză­­toru­­l­ a­­ refuzat. Cumpărătorul, surprins, a cerut condica de su­gestii. Atît i-a­ trebuit. A fost luat de guler şi dat, pur şi simplu, afară. Cumpărătorul s-a adresat conducerii C.C.L.-ului care tute­lează magazinul. Aici, la serviciul comercial, e drept, a fost ascultat cu atenţie, apoi un funcţionar a pus mina pe telefon, a format numărul magazinului cu pricina şi a spus : — Te rog eu, fii amabil şi dă-i altă piesă. ...Deci cu dub­a s-a rezolvat. Dar cum rămîne cu atitudinea vînzătorului în cauză? ^ Simplu, dar... pe cînd ? έu­ toamna anului tre­cut, magazinu­l alimentar de prezentare din strada Beldiman nr. 2, ne-a re­zervat , o surpriză dintre cele mai placute , un raion de bâutu­ri, din rafturile căruia poţi alege, după preferinţă, sortimentul de bere dorit.. Ce facem însă cu sticlele goale ? Pot fi ele valorificate ? Pot, dar nu în totalitate. Aceasta deoarece, parte din ele, avînd circuit „prin resti­tuire" nu fac obiectul ac­tivităţii întreprinderii de colectare şi valorificare a ambalajelor. Exemplul ti­pic ni-1 oferă sticlele de la berea „Cazino" (vindute pină acum în număr de a­­proape 6 000), dar care, ne­­putînd fi valorificate, ne umplu cămările şi lip­sesc întreprinderea de bere da ambalajele necesare. Situaţia poate fi regle­mentată simplu şi avan­tajos : fabrica producă­toare să emită o minut­ă către ICVA, dîndu-i astfel dezlegare pentru recupera­rea lor de la populaţie. Simpliî, dar... pe cînd !

Next