Informatia Bucureştiului, septembrie 1973 (Anul 21, nr. 6220-6244)
1973-09-01 / nr. 6220
Pag. a 2-a « ut^graf© în |*remieri VIRGIL CARIANOPOL „Ştergar românesc" Şi volumul acesta este închinat frumuseţilor patriei, statorniciei noastre pe acest pămînt. Mi-am propus să elogiez calităţile deosebite ale poporului român, umanismul lui dintotdeauna şi, mai ales, realizările lui de azi, prin care existăm noi înșine în timpul acesta eroic. NICOLAE VELEA: „Vorbă-n colturi si rotundă" Cartea mea îşi propune o interpretare liberă a sensurilor unor zicale româneşti cărora le -i denunţ“, ca să spun aşa, muchia, partea umoristică. Volumul se constituie, deci, dintr-o suită de povestiri scurte in care gluma are sens. DARIE NOVACEANU: „Există nopţi“ Mărturisesc că poemele adunate sub acest titlu le-am scris ziua, mai ales in primele ore ale dimineţii, din patru motive fundamentale pe care, trag nădejde, critica literară le va descoperi altundeva. Şi adăugind că motivele sunt cei patru pereţi ai adevărului, sau cele patru puncte cardinale ale pămîntului românesc, nu spun un secret. Jiuviul ^I Desene de Al. Clenciu I I I I I 1 1 B BB I i INFORMAŢIA B1I ÚJ REŞTIULUI // MIODRAG PAVLOVIC: Una dintre marile poezii ale lumii este scrisă în limba Născut în anul 1928 la Novi Sad MIODRAG PAVLOVIC este considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi sîrbi contemporani, bucurîndu-se de o largă reputaţie peste hotare. Debutind in 1932 — cu volumul. ..87 poeme“ — el a contribuit efectiv la modernizarea liricii iugoslave din ultimele decenii Miodrag Pavlovic a fost oaspetele Uniunii scriitorilor din România, prilej pentru a-i solicita un interviu : — Ce părere avei despre stadiul actual al relaţiilor literare dintre ţările noastre ? — Sunt optimist în ce priveşte colaborarea fructuoasă a scriitorilor români şi iugoslavi. In ce priveşte România, se poate vorbi despre excelente rezultate în traducerea celor mai reprezentativi scriitori iugoslavi din toate generaţiile şi tendinţele stilistice — Afirmaţia este măgulitoare pentru noi... — Am ţinut, la universităţile din Novisad şi din Ohio (SUA), o serie de cursuri despre literatura iugoslavă contemporană ; spun asta, ca să vedeţi că afirmaţia mea nu este de complezenţă ! Fireşte, se poate face şi mult mai mult pentru cunoaşterea reciprocă a creaţiei scriitorilor din ţările noastre. La noi există o largă mişcare de interes, inclusiv a tinerilor scriitori, faţă de creaţia confraţilor români. — Ce poeţi români consideraţi că ne-ar putea reprezenta In forumul mondial al culturii ? — După părerea mea, una dintre marile poezii ale lumii este scrisă în limba română. Cunosc lirica populară, creaţia unor poeţi de talia lui Eminescu, Arghezi, Blaga, Ion Barbu, Bacovia, a unor autori din zilele noastre, pe care nu-i numesc spre a nu jigni pe nimeni prin Asemenea aşteaptă să graţi, în adevărat omisiune, creatori fie inteediţii cu reprezentative, în circuitul mondial de valori, creindu-se deprinderea generaţiilor, de pe alte meridiane şi paralele, de a citi marea poezie română, la fel cum frecventează operele capitale ale liricii universale. — Se vorbeşte tot mai mult despre criza publicului de poezie. Cit de obiectivă o consideraţi ? — Există o criză reală a publicului de poezie in multe ţări din Occident, criză pe care publicul român se pare că nu o cunoaşte. Dacă există română vreo ieşire ? Nu sunt profet, dar unele soluţii se întrevăd. In primul rînd, radicalizarea limbajului însuși, prin dezacademizarea lui, prin infuzia sîngelui sănătos al limbajului de toate zilele. — Criza e doar o chestiune de limbaj sau și una de mesaj ? — înainte de a vedea cum spui, publicul te verifică la capitolul ce spui : ce aduci intr-adevăr nou şi esenţial in sfera cunoaşterii umane. O altă cale a ieşirii din criză este deci radicalizarea mesajului, abordarea deschisă şi îndrăzneaţă a lor probleme mari— O ultimă întrebare : Cum vi se pare Bucureştiul faţă de vizita anterioară, din 1968 ? — Ritmul intim al vieţii crabului este nv n»rli rtO rvs n Qn construieşte enorm, într-o arhitectonică modernă, care are şi splendoare şi funcţionalitate. Oamenii sunt optimişti — ştiu ce vor şi ştiu ce fac şi, mai ales, ştiu pentru cine fac. Ion Butnaru CONSTANTIN PILIUŢA:„Si iubim In Incit să ne ridicăm la — Plec de la afirmaţia devenită truism : opera de artă s-a născut din nevoia U: «omunicare, deci a sociabilităţii. Nici un pictor — ca să râmlnem în domeniul dv. —, care îşi asumă lucid riscurile şi şansele profesiunii sale — nu poate crea decit avînd în vedere finalitatea lăuntrică a operei de artă, raţiunea ei de a exista : receptarea publică. Mă încumet să vă întreb : cit de mult vă interesează această recepţionare ! — Unicul subiect al lucrărilor mele este viaţa. Nici nu concep altfel creaţia. Eu, în faţa vieţii, nu sunt decit pictor, cu emoţiile şi neliniştile acestei meserii. Ce înseamnă asta ? Nimic altceva decit că, în ceea ce fac, încerc să nu uit că raportul cu publicul nu poate fi decit de adîncime. Ca artişti, suntem integraţi profund unei existenţe anume. Ne simţim apartenenţa la o istorie, la istoria şi civilizaţia acestui popor. Nu poate să-ţi scape, aşadar, misiunea socială a operei de artă, mesajul ei care trebuie să fie reprezentativ pentru o întreagă colectivitate. Intenţionez ca, în curînd, întors dintr-o vacanţă — vorba vine —, în care am lucrat asiduu, să deschid o expoziţie personală în ţară... — .. .N-aţi fi la prima ieşire ; din cite ştiu, aţi mai avut expoziţii în acest gen atit la noi, cît şi in străinătate, fără a mai aminti participarea la cele de grup. —• Un artist care crede profund în rostul său nu poate ocoli verdictul publicului. Vreau să spun doar atît: mă interesează în chip special modul în care pînzele mele contribuie la adîncirea vieţii spirituale a marelui public. Confruntarea cu exigenţele sale, de altfel, va decide posibilitatea expunerii acestor pînze şi peste graniţă,in Danemarca şi Suedia. Cred că este absolut necesar ca fiecare artist plastic de la noi, ce-şi merită numele, să angajeze mai intii un dialog aici, in ţară, înainte de a-şi duce pînzele in străinătate. — Atingeţi, fără îndoială, o problemă de esenţă. Ieşirea noastră în lume — înţelegem bine — trebuie să ofere imaginea exactă a sensibilităţii româneşti, a chipului ei particular. Creaţiile plastice — atunci cînd selecţia este Judicioasă — au darul de a vorbi despre noi convingător pe alte meleaguri. Totuşi, nu o dată, acest aspect nU este privit cu Înţelepciunea cuvenită... — E o evidenţă deja ceea ce spun : că afirmarea artei noastre plastice pe plan mondial e o realitate. Insă e necesar să stărui puţin, fiindcă am impresia că uneori dorinţa de a ne sincroniza cu universalitatea a acţionat în mare parte doar pe linia limbajului tehnic, unde s-a mers pînâ la izbitoare inovaţii. Totuşi, cu asta n-am rezolvat problema Intrării noastre în circuitul mondial al valorilor. Noi trebuie să venim aici cu un tezaur propriu de frumos şi sensibilitate, cu sunetul original şi duhul acestui pămînt. Dacă putem procura din alte părţi, să zicem, patente, nu acelaşi lucru putem face în alte privinţe : poezia şi emoţiile existenţei româneşti — se ştie — sunt unice, profund individualizate. Adică tocmai ceea ce ne defineşte esenţial şi sensibil. Intru revelarea acestui specific e nevoie să fie dirijat efortul de creaţie. — Avem la îndemină o sumedenie de accepţii ale generaţiilor artistice. Mă interesează ce credeţi despre generaţie ; vreau să ştiu dacă aveţi sentimentul generaţiei (evident, biologice), subscrieţi la părerea că generaţia se caracterizează prin cuprinderea între două date calendaristice . Sau credeţi că aceasta trebuie să-şi asume aducerea în actualitate a tradiţiei şi deschiderea fermă de perspectivă, avînd drept fir subtextual ascendenţa ? — Aparţin unei singure generaţii, care e dincolo de vîrstă şi inerente dispute : generaţia care înţelege să o iubească în aşa fel acest timp incit să se ridice la valoarea lui. Nu-mi simt aderenţa decit la o generaţie contaminată de adevărul şi pulsul patetic al vremii. Acel uriaş buchet de posibilităţi ale neamului nostru înscrise in scoarţe, oale, zugrăveli şi celelalte minuni de el zămislite este izvorul pururi întineritor al inspiraţiei si aspiraţiei noastre. Dacă e să caut un sentiment al generaţiei, trebuie să mă gîndesc că sint solidar cu acei care — de la venerabilul maestru pină la tînărul in curs de afirmare — nu obosesc in încercarea de a propune lumii experienţa noastră proprie şi revelatoare. Vibraţia artei pe care o facem trebuie să fie atit de sensibilă, incit să fortifice profund afectivitatea colectivă, justificîndu-i apartenenţa la un anume mod de existenţă, însuşi felul nostru de a fi. De aici Încolo începem să vorbim altora. Vladimir Udrescu nu m • *j at așa fel acest timp valoarea lui“ ARGUMENTE despre îl oun şi Se ştie că sîntem un popor cu adinei sentimente faţă de istorie, faţă de marii oameni pe care i-a dat acest pămînt, se cunoaşte legătura ombilicală care ne hrăneşte cu această taină de pămînt românesc şi care ne face să fim mereu noi şi puternici în tot ceea ce trăim şi înălţăm cu eforturi şi credinţă în perenitatea noastră aici. Se ştie, pe de altă parte, se cunoaşte că, din cauze obiective, nu sîntem o ţară bogată în mari statui şi monumente închinate personalităţilor proeminente ale istoriei noastre dintotdeauna. Statuile, reprezentînd voiezovi şi cărturari, scriitori şi oameni de artă şi ştiinţă sunt de cele mai multe ori nişte modeste busturi. Nu avem cultul grandorii, nu am avut, de altfel, nici timpul necesar acesteia. Fără îndoială că acest timp socialist, măreţ şi generos, va împlini mai bine şi această faţă a patriotismului nostru dintotdeauna. Dar, în legătură cu statuile, altceva voiam să ating : lipsa cinstirii permanente a acestor simboluri ale spiritualităţii noastre româneşti. Practic, in Bucureşti, care este, totuşi, cel mai bogat oraş în statui din ţară, nu am văzut decit la unele momente festive depunîndu-se fiori şi coroane. Extaziindu-ne de trecutul nostru, n-ar trebui, oare, să avem ca o datorie permanentă înnobilarea acestora cu gestul nostru de pietate şi adîncă devoţiune? N-am văzut niciodată un pelerinaj la Statuia aviatorilor (la rădăcina zborului său, niciodată flori sau coroane !) ; n-am văzut buchete aduse de şcolari sau tineri şi vîrstnici la Rotonda scriitorilor din Cişmigiu, nici la statuia lui Kogâlniceanu, la cea a lui Gheorghe Lazăr, nici la cea a marelui Minai Vodă Viteazul, nici... Gestul permanent, sacru, pe care preţuitul şi respectatul Geo Bogza îl face depunînd liliac şi garoafe şi trandafiri la statuia lui Eminescu din faţa Ateneului, mi se pare de un înalt patriotism, de o inefabilă religiozitate omenească şi românească. Căci, ce poate fi mai frumos, decît ca un mare scriitor să omagieze pe cel mai mare scriitor al acestui pămînt ! Iată, visez la ziua cînd îndrăgostiţii în puritatea adevăratei iubiri vor depune flori albe şi roşii la statuile cîntăreţilor iubirţi; visez la timpul (apropiat !) cînd grupe de pionieri şi şcolari vor avea în plăcuta sarcină permanentă statuile ţării; iată, visez iar vremea cind, din primăvară pină toamna Hrziu, flori proaspete la statui să ne înmiresmeze privirile ! Aceasta, spre desfătarea sufletelor noastre şi spre uimirea şi îneîntarea celor care, din alte zări, vin să ne cunoască. Să ne cunoască în tot ce avem mai frumos și nobil... RADU CÂRNECI I , producătorul american Sam Spiegel va turna anul acesta filmul Ultimul magnat, după cartea Culese din Dabuleni cu precădere, in zona DA *bulenilor. O parte dintre acestea („Din Corabia-n Bechet**, „Sara cind răsare luna“, „Cind erai tinăr băiat“) vor putea fi ascultate, în curînd, prin intermediul unui disc UP (12 piese) editat de „Electrecord“. Același disc cuprinde și balade („Codrule, mărirea ta“, „Cînd văzui că nu mai ninge“), culese de Ionela Prodan în sudul Olteniei. • La Basel, in Elveţia, s-a deschis expoziţia „Cultura populară românească", reunind obiecte din aproape toate zonele etnografice ale ţării noastre. I.ti coott Fitzgerald. — frescă a Hollywood-ului dinaintea celui de al doilea război mondial. Filmarile se vor face in studiourile „Metro Goldwin Mayer“, în regia lui Mike Nicolas. Pelicula va fi prezentată, în premieră, la sfirșitul anului viitor, cu ocazia celei de a 50-a aniversări a celebrei case de filme Kirk Douglas va fi vedeta si regizorul filmului Posedatul, un nou western ce va fi turnat 1074 Annie Girardot si Mariéne Jobert s-au... întîlnit in filmul lui Remo Forlani : Juliette et Juliette La începutul anului viitor se va trage primul tur de manivelă la Văduva vesela, în viziunea lui Ingmar Bergman, în studiourile „Svensk Filmindustrie Văduva va fi de data aceasta Barbra Streisand . Ultima producţie a lui Gregory Peck. Aici zace dragonul, este în curs de filmare în Insulele Salomon A Ursula Anders va apărea într-un film de Maurizio Lucidi, intitulat Ultima şansă !) Următorul film al lui Alberto Sordi, în ■ care, fireşte, va interpreta şi rolul principal, se intitulează Pulbere de stele. Parteneră: Monica Vitti. © Michelangelo Antonioni filmează la München cea de a 14-a producţie a sa . Reporterul L Ives Allegret va realiza un film produs de Ives Clampi, intitulat Cele mai frici logodnice din lume. Cind un solist de muzica populară nu împrumută repertoriul, ci şi-l culege singur, râmînind credincios zonei folclorice ele care se simte legat spiritual, publicul are satisfacţia de a constata un plus de autenticitate in interpretare. E şi cazul tinerei cîntărete a ansamblului „Rapsodia română“, Ionela Prodan, al cărei succes se datoreşte, în bună parte, melodiilor olteneşti descoperite de ea. Compozitorul polonez Krzysztof Penderecki a primit o comandă din partea Teatrului Unic din Chicago. Lucrarea va fi prezentată în 1976, cu ocazia bicentenarului independenţei Statelor Unite . La începutul lunii octombrie va fi prezentată, la Theatre Mogador, noua operetă a lui Aznavour — Douchka cu Marcel Merkes şi Paulette Merval . David Christie a cîştigat premiul Rose D’or d’Antibes cu cîntecul său Primul nostru copil . Discotecile au devenit modalităţi curente de divertisment muzical pentru tinerii din Cehoslovacia. Ca urmare, la Fraga a avut loc primul concurs naţional de selecţionare a disc-jockeylor (prezentatori în discotecă) . Moda transformării unor texte celebre în librete pentru montări muzicale, mai mult sau mai puţin „uşoare“, a trecut din Statele Unite şi Anglia, în Franţa. Cuplul nr 1 al muzicii uşoare franceze, Johnny Hallyday — Sylvie Vartan, s-a şi pus pe treabă : ea repetă în musicalul „Alice în ţara minunilor“, el a început lucrul la un..........Hamlet“ cîntat . Al 19-lea Festival de jaz de la Newport (desfășurat, de fapt, pentru a doua oară — la New York) s-a încheiat recent. Cele zece zile de spectacole au fost inaugurate de un „Tribut lui Ray Charles”, al cărui comper a fost cunoscutul scriitor de culoare James Baldwin ; mari succese au obţinut Ella Fitzgerald, Benny Goodman, Cab Calloway. Totuşi, bilanţul financiar, publicat de George Wein, organizatorul faimoasei manifestări jazzistice, este negativ : 50 000 de dolari pierderi . Modalitatea aranjamentelor moderne ale unor teme clasice pare a fi tot mai îndrăgită de tineretul meloman. Ultimul mare succes : „Also sprach Zarathustra“ de Richard Strauss, transpusă in sonorităţi jazz-soul de pianistul brazilian Eumir Deodato, popularitatea „noii“ piese se datoreşte şi faptului că a servit ca temă muzicală principală filmului „2001 — Odiseea spaţială“. Dialog : Sylvie Vartan — Johnny Hollyday la Festivalul cântecului, Atena 1973 BEI Un salut cubanez „Saludo cubano“ — iată titlul semnificativ al spectacolului-concert oferit aseară, în sala „Savoy“, de către un grup de artişti sosiţi din îndepărtata „Perlă a Caraibelor“. Desfăşurat sub semnul unei neîncetate varietăţi coloristice şi ritmice, concertul oaspeţilor cubanezi ne-a înfăţişat un sugestiv tablou al principalelor zone de influenţă care predomină în muzica din patria lor. Astfel, sarcina de a evidenţia filonul latino-american a revenit orchestrei „Aragon“, specialistă a stilului „chacha-cha“, pe care-l valorifică intr-o manieră deosebit de pregnantă şi antrenantă, cu o muzicalitate şi un bun gust fără cusur. O ambianţă cu totul diferită este creată de cvartetul „Los Bravos“, mesageri al stilului afro-cuban , formule ritmice repetate, într-un exaltant crescendo de intensitate, cu folosirea unor intrumente de percuţie de origină africană, în sunetele cărora interpreţii schiţează permanente mişcări de dans, evocă în chip sugestiv exuberanţa vestitelor carnavaluri cubaneze. N-a lipsit din programul artiştilor oaspeţi nici cîntecul liric — o oază bine venită în mijlocul succesiunii explozive de ritm şi antreu adusă de cele două formaţii vocal-instrumentale — reprezentat prin Elena Burke, o cântăreaţă al cărei supranume de „Senora sentimiente“ apare definitoriu pentru stilul ei de mare sensibilitate şi rafinament. Un punct de atracţie cu totul ieşit din comun îl constituie apariţia mimului muzical Centurion, ale cărui parodii de cîntece şi arii de operă celebre vădesc o inepuizabilă fantezie a mişcărilor corporale şi o rar întîlnită măiestrie în simularea sincronizării vocii cu înregistrarea de pe bandă. Primit de publicul , nostru cu călduroase aplauze, spectacolul artiştilor cubanezi a adus — sub o formă deosebit de atractivă — salutul unui popor cu o înzestrare artistică proverbială, la care muzica se împleteşte în chip organic cu viaţa de toate zilele. E. ELIAN @ Serial de... „De dor, de dragoste“, „Pastel estival“ și „Idile în parc" sunt titlurile spectacolelor de poezie ce au avut loc pină acum pe o scenă improvizată lingă Teatrul de vară din parcul „Nicolae Bălcescu“. Serialul continuă , duminică 2 septembrie, ora 19, tot sub egida Casei de cultură a sectorului 8, regizoarea Gina Trandafirescu şi artiştii ama dragoste tori Valeria Ivanciuc, Gina Lepădatu, Ionel Manea şi Florin Brătescu ne invită la cea de a patra premieră, cu spectacolul „Jocul dragostei“. Îşi dau concursul soliştii Lucreţia Ciobanu şi Ion Bilă. Realizatorii ne asigură că va fi cer senin, cu stele şi lună plină. In privinţa dragostei, insă, meteorologii nu ne-au putut da amănunte in plus... © Pe platourile lumii wm Din programul săptămînii, nici n-am şti că e toamnă, dacă nu s-ar fi strecurat, cuvîntul in titlul unui film cu Fernandal : „Primăvara, toamna şi dragostea“ (vineri). Vom afla ce face Fernandel, dar elevii, studenţii, teatrele, viile ? La „două săptămîni, o linguriţă de umor“ — deci, duminică vom fi „Invitaţii studioului 3“. „Artilerie“ actoricească, există — gata pentru „proiectilele“ textului. Vom fi la. .. „ţintă“. Toată lumea aştepta pe micul ecran meciul Rapid — Steaua. Ca să ni se strice iluziile, se dă Dinamo — Sportul studenţesc. In schimb, sîmbăta viitoare încă un meci — de la Ploieşti. .Slabă compensaţie. „Vinul roşu”, noul serial cehoslovac, e bine lucrat, apăsat, cu tipuri în acva forte şi o bucurie a roadelor pămîntului, cuceritoare. Se încheie „Marea iubire a lui Balzac“ (n-a fost chiar şi a noastar John pină cie pelitră — acest serial), John Ford nu e.. . Ford din filmele de acum, adunate sub ciul cu numele său cele foarte vechi, „teatrale“ (ce neinteresant actor părea cîndva John Waine); filmul de vineri reţine însă atenţia prin faptul că este ecranizarea unei celebre piese a irlandezului Sean O’Cassey : Plugul şi stelele. Cei care prind Programul 2 — au la îndemină, joi, — un impresionant program Bach. Ah, acest „Mannix“, pe care după fiecare capitol, jurăm să nu-l urmărim şi sîmbăta lăsăm totul baltă pentru a-1 vedea chiar. . „dublu“ (ca ultima oară). Puteţi asculta versuri, lieduri, puteţi vedea un documentar „San Marino“, o emisiune despre vulcani, şi cîteva din. . . epoca de piatră. Fred, năbădăiosul Fred, vine «,,-ba-di-bada“. . . ALECU POPOVICI minţi viitoare merită să fie văzute cu precădere cîteva spectacole : la „Naţional“. Cei trei gemeni veneţieni, pentru că e pus în scenă de Esrig, şi Marin Moraru realizează o performanţă actoricească de zile mari, Prizonierul din Manhattan, pentru că joacă Radu Beligan, iar la Teatrul „Bulandra“, Valentin şi Valentina pentru cuplul Mariana Mihuţ , Florian Pittiş şi A douăsprezecea noapte, unde, alături de el, mai au creaţii remarcabile Irina Petrescu şi Virgil Ogăşanu. m m . Un film deosebit de slab, şi fără nici o calitate (nici educativă, nici altcum, ba, din contră) — e clar că ne referim la Poliţistul — este programat săptămîna viitoare în trei săli şi o grădină ! “ Ne exprimăm uimirea, pentru că ultimele zile ale „Poliţistului“ la Scala, au demonstrat că publicul a aflat de ce trebuie să se ferească. . . Dar, să nu credem că acest film se bucură cumva de o atenţie specială , printre peliculele lipsite de orice fel de interes, şi care se vor mai afla în continuare pe ecranele Capitalei, se numără Eu, tu şi micul Paris şi Eva şi Adam . Aceasta, în timp ce o peliculă ca Distratul va fi reluată la un singur cinematograf. . . “ In peisajul cinematografic bucureştean, cam prea monoton în această vară, se va schimba totuşi, poate, cîte ceva : de luni, 3 septembrie, trei premiere : o producţie franceză, cu Florinda Bolkan şi Omar Sharif, un film italian semnat de Vittorio de Sica, Mario Monicelli, Alberto Sordi, avînd ca principală interpretă pe Monica Vitti, şi o coproducţie bulgaro-tunisiană, vor aduce — sperăm, cîteva accente mai interesante... RADU GEORGESCU E 1 septembrie. Şi cu toate că Inaugurarea noului an teatral s-a anunţat pentru 1—15 octombrie, stagiunea de toamnă e practic deschisă. Cu douătrei excepţii, funcţionează toate teatrele Capitalei. Spectacolele sunt în marea lor majoritate de anul trecut și unele mai vechi, care au învins timpul fără a îmbătrîni prea mult. Poate că între 1—15 octombrie vor începe premierele noului sezon. Dacă vor fi din dramaturgia originală, cu atit mai bine. Deocamdată, ne mulţumim cu ce avem. Din repertoriul săptă-TRAIAN ŞELMARU TEATRE CONCERT DE MUZICA UȘOARĂ CUBANEZA „SALUDO CUBANO“ cu ELENA BURKE — solistă vocală ; ORCHESTRA „ARAGON“; GRUPUL VOCAL „LOS BRAVOS“ ; MIMUL MUZICAL „CENTURION“. CONDUCEREA MUZICALA : RAFAEL LAY azi ora 20 — Teatrul „C. Tănase“, sala din calea Victoriei 174, tel 15.04.18. RĂZBUNAREA SUFLEURULUI azi şi la mine ora 19.30 — prezintă Teatrul Ciuleşti la Teatrul „Lucia Sturdza Bulanora“, ADIO CHARLIE azi ora 20 — prezintă Teatrul C. I. Nottara — la parcul Herăstrău. SA NU-ŢI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA azi ora 20 . TREI FRAŢI GEMENI VENEŢIENI mimne ora 20 — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71. HERŞELE DUBROVNER azi ora 19.30. UN ŞIRAG DE PERLE mline ora 19.30 — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71. ESTIVAL BOEMA azi şi mîine ora 20 — prezintă Teatrul „C. Tănase“ la grădina Boema. TRASNITUL MEU DRAG azi şi mîine ora 19.30 — Teatrul Tănase“, sala Savoy, tel. 15.58.78. CINEMATOGRAFE DEPARTE DE TIPPERARY — Patria (11.86 25) - 10. 12. 15. 17. 19. 2L. ALADIN S LAMPA FERMECATA — Capital (16 29 17) - 9 30. 11.45. 14. 16.39, 18.30. 20.45 VALTER APARA SARAJEVO - Festival (15.63.84) — 9.30, 13. 17.15. 20.30. EVA ȘI ADAM — Central (14.12.24) - 9.15! 11.30. 13 45. 16. 18.15 20.30. CONSPIRAȚIA — Sala Palatului (15.73.72) — 18 . Luceafărul (15.87.67) — 9. 11 15. 13.30. 16. 18.30. 21. POLIȚISTUL — Scala 11.15, 13.30, 16.15, 18.30, (15.61.54) — 9. 11.15, 13.30. Favorit (31.06.15) — 9.15, 18.15, 20.30; AVENTURA LUI POSEIDON — Excelsior (18.10.88) - 9. 12, 15.15, 18, 20.30; Melodia (12.06 88) — 9. 12, 15.15, 18. 20.30; Modern (23 71 01) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.15, 20 30 CUTEZANȚA — Dacia (50.35.94) — 9. 11.15, 13.30, 10. 18.15, 20 30 ; Lira (31.71.71) - (5 30. 18 20 30 EGLANTINE — Viitorul (11.48.03) — 15.30. 18. 20.15 PROGRAM DE DESENE ANIMATE — 9.30 ; EXPLOZIA — 11. 13.30. 15.45, 18. 20.30 - DOina (16 35.38). URMĂRIRE LA AMSTERDAM - Buzești (50.43.58) — 9. 11 15, 13.30. 16, 18-15. 20.30 ; Gloria (22 44 01) - 9. 11.15. iar 30. 15.43. 18.15. 20.30. INFAILIBILUL RAFFLES ~ Tomis (21.49.46) - 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30 ; Flamura (23.07.40) - 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30, PE ARIPILE VÂNTULUI - Ferentari (80.49.85) — 10, 15. 19. CARTEA JUNGLEI — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18. 20.15. FLUTURII SUNT LIBERI — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.15. FANTOMA LUI BARBA NEAGRA - Griviţa (17.08.58) —■ 9 11.15, 13.30, 16, 13.15, 20.30 ; volga (11.91.26) - 8.45, 10.45, 13.15, 15.45, 18.15, 20.45 ; Mioriţa (14.27.14) — 9. 11.15, 13.30, 15.45, 18, 20.15 DISTRATUL - Aurora (35.04 66) — 9. 11.15, 13 30. 15.45, 18 20 15. AUTOSTOP — Moşilor (12.52.93) — 15.30. 18. 20.30. DRAGOSTEA ÎNCEPE VINERI — Giuleşti (17.55.40) — 15 30. 18, 20.15 ; Bucegi 07.05.47) - 15.45. 18. 20.15 CU COPOI LA MARE — Munca (21.50.97) - 16. 18. 20 LA RĂSCRUCE DE VtNTURI — înfrăţirea între popoare (67.14.70) — 15.30. 18. 20.15 ; Drumul Sării (31.28.13) - 15.30, 18. 20.15 TU,EU ŞI MICUL PARIS — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18, 20.15. UN OM IN SĂLBĂTICIE - Cotroceni (49.48.46) — 15.30, 18, 20.15 ; Arta (21.31.86) - 15.30, 18, 20.30. CIPRIAN PORUMBESCU — Unirea (17.10.24) - 16. 19.30. ORDONANŢA SELMENRO — Cringaşi (49.21.15) - 15.30, 18. 20.15. ULTIMUL CARTUS - progresul (23.94.10) - 16. 18. 20. ACEA PISICA BLESTEMATA - Lumina (16.23.35) - 9. 11.45, 14.30. 17 15. 20. ANTONIU SI CLEOPATRA — Pacea (31.32.52) - 15.30. 19 MONTE CARLO — Floreasca (33.29.71) - 15.30 18. 20.30. JANDARMUL LA PLIMBARE - Popular (35.15.17) — 15.30, 18, 20.15 ; Vitan (21.39.82) - 15 30. 18 20.30 TINERETE FARA BATRINETE — Timpuri Noi (15.61.10) - 9—20.15 In continuare: ZIUA IN CARE VIN PEŞTII (16.30, 18.30) : ŞTRENGARIŢA — 20.30 Cinemateca (sala Union) — 13.49.04 GRĂDINI - CINEMATOGRAF CONSPIRAŢIA — 19.45, Luceafărul (15.87.67) VALTER APARA SARAJEVO - Festival (15 63.84) — 19.15. ALADIN ŞI LAMPA FERMECATA — Capitol (16.29 17) — 19 30. POLITISTUL — Bucureşti (15.61 54) — 19.30 . Dinamo (11 03.72) - 20 AUTOSTOP — Moşilor (12.52.93) — 10 30. AVENTURA LUI POSEIDON - Modern (23.71.01) - 20 CUTEZANȚA - Lira (31.71.71) - 20. URMĂRIRE LA AMSTERDAM — BUzești (50 43.58) — 20 . Arenele Romane (14.12.24) - 19 45. DISTRATUL — 19.30. Aurora (35 04 66) — DRAGOSTEA ÎNCEPE VINERI - Bucegi (17.05.47) — 19.45 INFAILIBILUL RAFFLES - Ionii (21.49 40) — 20 UN 051 IN SĂLBĂTICIE - Alta (21.31.86) - 20 CIPRIAN PORUMBESCU — Unirea (17.10.21) - 20 JANDARMUL LA PLIMBARE — Viran (21.39.82) - 18.30. (11.03.72) — 9. 21; București 16.30, 18.45, 21 ; 11.30, 13.45, 10. AZI PROGRAMUL I cultural-artis-16.00 Telex. 16.05 Caleidoscopic. 16.25 Publicitate. 16.30 Emisiune in limba german*18.15 Teletop ’73. Transmisiune directă de la Aleşd, judeţul Bihor. . 19.00 Arc peste timp : „Timp de cristal la Tomeşti”. 19.20 1001 ele seri. Basme în siluete . Doctorul Aumădoare. 19.30 Telejurnal . Cincinalul înainte de termen. 1973 — an Întăritor. 20.00 Cîntecul săptămînii : „Joacă florile-n grădini“. Muzica Paul Urmuzescu. Versuri Mihai Teodorencu. Interpretează Gică petrescu. 30.05 52 de Iniţiativa în 52 d® săptămîni. 20.15 Teleenciclopedia. * 20.55 Publicitate. 21.00 Film serial : Manhix. 21.50 „Eu mă gîndesc la voi duminica.. Recital de muzică ușoară realizat, în studioul 3 cu interpretul italian Ricardo de Turco. 22.30 Telejurnal. 22.45 Săptămîna sportivă. 23.05 Seară ele romanţe. Cîntă Horiana Brănişteanu. 1 . PROGRAMUL II 16.00 Agenţia. 18.10 Avanpremieră. 16.15 Film serial Baktan. 16.40 Concertul Orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii. Dirijor : Victor Predescu. 17.10 Reporterii noştri peste hotare. 17.35 Pagini alese din muzica de cameră românească. 18.00 Travelling peste timp. Magazin bilunar de cultură cinematografică. MÎINE PROGRAMUL 1 8.00 Bună dimineaţa ! 8.30 Cravatele roşii. 9.25 Film serial : Daktarî. 9.50 Viaţa satului. 11.00 Emisiune în limba maghiară. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical. 17.00 Film serial : Arthur. Producţie a studiourilor cinematografice engleze. Episodul VII — „Sclavii“. Cu : Oliver Tobias, Michael Gothard, Jack Wattson. Regia : Pat Jackson. 17.25 Avanpremieră. 17.30 Imagini din R. D. Vietnam. Pacea apelor. 17.45 Fotbal : Dinamo — Sportul studenţesc (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul „23 August”, In pauză : 1001 de seri. Cavalerul Floricică şi scutierul său (I). 19.30 Telejurnal . Săptămîna politică internă şi internaţională In imagini. 20.10 Slăvită ţară, patrie-n amiază. Emisiune de versuri. 20.30 Reportajul săptămlnii : Poarta Sălajului. 20.50 Publicitate. 20.55 Invitaţii studioului 3 (emisiunea a 3-a). Telerecital muzicalumoristic. Emisiune realizată de Paul Urmuzescu. 22.00 Telejurnal. 22.15 Duminica sportivă. PROGRAMUL II 11.00—13.00 Concert de concerte. 20.10 Eroi îndrăgiţi de copii : Papagalul Yoko. 20.40 Telex tehnico-ştiinţific. 21.00 Film artistic : Crezi sau nu crezi. Producţie a studiourilor cinematografice sovietice. Regia: E. Vasiliev şi A. Budarev. Cu : Natalia’ Bespalova şi Oleg Efremov. Premieră pe ţară.