Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-23 / nr. 6418

I, Ninsoare de april La munte, iarna a dat iama în primăvară, tăvălind zăludă col­ţul ierbii, cu botul ei alb, muiat în scaieţi de Groenlanda. Pe Valea Prahovei, brazii au îmbrăcat sutane de argint, mieii tresar de naş­tere timpurie, iar florile pădurilor îşi lipesc obrajii de carnea pi­­mnntului, care mai păstrează căldura anotimpului izgonit. Ninge peste munţi, ca in poveştile spuse la gura sobei, copilul iernii şi-a pus mustăţi de vată şi aleargă pe cărările lui april, cu pungele lungi de sticlă. Pe Virful cu Dor, unde se făcea plajă pe pajiştea fumegindă, elevii şi-au petrecut ultima săptămină de va­canţă, schiind. Devale, însă, zăpada toropită alunecă un brazde şi se duce venind, fiindcă april e în călduri de nuntă şi nu doarme decit pe sini de primăvară crudă, sub coviltir de cintece păsăreşti, ca un bulibaşă cu gura spuzită de stele. Intorcîndu-mă spre culmea poleită, unde cămilele Nordului se îngrămădesc pe puntea celestă, suspendată tptre două anotimpuri, mi s-a părut că zăpada asta cu cearcăne vinete revarsă spre t­ine lacrimile neprinse ale unei iubiri tîliii. II, 0-2 sau 2-1? Din cele de sus, ati înţeles,­gur, că profitînd de întreruperea campio­natului — pauză în care jocurile amicale au avut gust de supă încălzită — am fost la Sinaia, deşi aş fi preferat să dau o fu­gă pînâ la Sao Poulo, ca să vă explic, pe bune, ce s-a întimplat pe stadio­nul Morumbî. Acolo, la Sinaia, trăgînd eu, ba cu urechea la ce se spune în eter, ba cu coada ochiului la ce se scrie printre rînduri, am ajuns la concluzia că veştile despre meciul nostru cu fotbaliştii brazilieni sînt cam zgîr­­cite şi contradictorii, de parcă au fost împinse cu vătraiul printr-un cablu înfundat cu cîlţi. Totuşi, iniţial am reţinut că­­ Edu a mar­cat din ofsaid. Iui Marcu i s-a anulat un gol valabil, Kun a fost cosit în careu şi arbitrul francez a închis ochii. Una peste alta, rezultatul întîlnirii ar fi trebuit să fie nu 0—2, ci 2—1. „Ei, fir-ar să fie ! mi-am zis înciudat. Te po­menești că lui Monusaride al nostru i s-a dus buhul pină în Amazoane și că brazilienii ăștia, cit sunt el de campioni mondiali, nu s-au sfiit să-i caute o copie, inclusiv fluierul, pe malul Senei !". Tocmai mă pregăteam să-l săpu­nesc zdravăn pe individul care ne-a frustrat de o victorie răsu­nătoare, cînd, din aceleaşi surse, c* credeţi că aflu î Edu a marcat pur şi simplu, Kup era în ofsaid la go­lul lui Marcu, iar in ce priveşte faultul în careu al lui Piazza, acesta a fost tras pe Academiei. In schimb, ca să nu se facă vreo asociaţie de idei cu egalul obţinut de me­xicani, sau cu acel 0—1 smuls in ex­tremi» echipei secunde a Bul­gariei, mi s-a precizat că brazi­lienii au făcut cel mai bun joc al lor din actualul sezon şi că ai noştri le-au opus o dirză re­zistenţă (în apărare, probabil). De aceea — zic — dacă aş fi venit de la Sao Paulo, nu de la Sinaia, n-aş fi profitat de faptul că n-aţi văzut, pe viu, ce s-a în­­tîmplat pe stadionul Morumbî, ci, dimpotrivă, m-aş fi străduit să vă conving că 0—2 e 0—2 şi că nu e musai să ne facem că am clşti­­gat un meci pe care, de fapt, şi de drept, l-am pierdut. Dar eu, repet, n-am fost la Sao Paulo, ci la Sinaia, așa că... poate ni se destupă azi urechile cu vreo ști­re-bombă de la Buenos Aires. Monoi® Auneanu P. S. 1—2 argentinenii. Va­lentin Stănescu se Întoarce din turneul sud-american cu patru ghiulele sparte, In timp ce elevi f Iul n-au pocnit decit o petardă... D­espre tinera ploieşteancă, re­porterul nu va­ putea perie „a explodat pe firmamentul gimnasticii noastre", asa cum ar fi putut-o face in cazul in care ..eroina“ ar fi fost Nadia Comâneci. O prezentare mult mai apropiată de adevăr ar suna astfel : Mariana, Con­stantin a urcat încet, dar sigur, înspre plutonul fruntaş al gimnastelor noas­tre, alungind în prezent una din spe­ranţele ţării pentru campionatele mondiale ce se vor disputa in acest an, şi — desigur — pentru Olimpiada ce se profilează la orizont. S-ar putea pune Întrebarea cî­nd 1 » avut timp Mariana Constantin să urce »încet“, dacă acum ea numără abia 14 ani ? Şi in­tr-adevâr, între­barea ar avea un oarecare temei pentru cel ce nu ştie că din cei doar 14 ani ai săi, Mariana a dat 7 gim­nasticii. Nume despre rare se va vorbi ! MARIANA CONSTANTIN Şi dacă am explicat de ce „încet", să lămurim fi de ce „sigur“. Fiindcă atunci cîn­d la această virată ai în pal­mares o „Cupă a Federaţiei", cu­cerită in 1973, cînd la „internaţio­nalele" anului 1974 te clasezi în pri­mele 10, înaintea unei Irene Abel, componentă a lotului R. D. Germane la Olimpiada müincheneză, devii o promisiune sigură pentru un viitor destul de apropiat. Şi antrenorii lotului nostru au în­trevăzut de pe acum aceste lucruri. Mariana Constantin figurează în se­lecţionata ce se pregăteşte în vede­rea apropiatelor campionate mon­diale, vizind locuri fruntaşe la „im­puse" şi „liber alese". Să-i aşteptăm deci evoluțiile următoare... .. — Ocana încearcă un Luis Ocan», cîştigăto­­rul Turului Franţei de anul trecut, ţi-a anun­ţat intenţia de a lua startul — şi de a cîşti­­ga ! — In toate cele trei mari „tururi" ale sezonului — cel al Spa­niei (care Începe astăzi), al Italiei şi al Fran­ţei. Auzind despre a­­ceastă temerară tenta­tivă a spaniolului, Eddy Merckx a comentat : „Pină acum, nimeni n-a reuşit acest tur de forţă. Ti va reuşi Ocana . Personal, am îndoieli...“. De menţionat că in is­toria ciclismului, 11 ru­tieri (printre care cele­brii Geminiani şi Ba- C.M, de hochei dublat de „tur“ de forţă hamontes) au mai făcut această Încercare, de-a lungul anilor. O altă statistică arată că exis­tă trei ciclişti care au ciştigat toate cele trei curse, insă... nu in ace­laşi an : francezul An-­­­quetil, Italianul Gi­­mond­i şi belgianul Merckx. Şi o ultimă precizare, care dă di­mensiunile „travaliului" , care va fi supus I Ocana : în cele trei I luni — de acum pină ln 1 iulie — cind se desfă­şoară cele trei tururi, el va parcurge 11000 ki­lometri pe bicicletă, tră­ind emoţiile a 62 de e­­tape­­ un campionat european . Cu ocazia desfăşurării grupei A a campionatului mondial de la Helsinki, în cercurile conducerii Ligii internaţionale de hochei pe gheaţă s-a lansat ideea organizării, încă din toamna anului acesta, a unui tur­neu cu participarea celor mai bune patru echipe euro­pene — adică U.R.S.S., Cehoslovacia, Suedia şi­ Finlanda. Turneul — un veritabil campionat european la înalt ni­vel — ar urma să se dispute In 6 tururi, fiecare echipă jucînd în total 18 meciuri, 9 acasă şi 9 îi­ depla­sare. Ne întrebăm însă, dacă o asemenea competiţie s-ar pune realmente pe picioare, ce Interes ar mai prezenta campionatul mondial grupa A, care In fond n-ar fi decit o repetare a ei? Organizarea Jocurilor Olimpice 1976 de la Montreal le va costa pe gazde 310 milioane do­lari, din care investi­ţiile în construirea şi reamenajarea diverselor baze se ridică la 230 milioane, iar restul se referă la cheltuielile de organizare propriu-zisă. Cura vor fi acoperite toate aceste cheltuieli ? Interesant de menţionat că ponderea cea mai mare în realizarea ve­niturilor o reprezintă punerea în vinzare a unor monede compo­rative, emisiunile fila­telice speciale şi orga­nizarea unei loterii olim­pice (in total, peste 230 milioane dolari). Licen­ţele acordate diferitelor firme pentru folosirea emblemei olimpice în scopuri publicitare, con­cesionarea drepturilor da a realiza transmisii de televiziune, filme şi fotografii se ridică la circa­­50 de milioane, pe cînd vînzarea biletelor de intrare nu va repre­zenta decit circa 10 mi­lioane dolari. »cans (stingă) şi Merckx ■« vor reîntilni la Turul Franţei 197« Bugetul J.O. de la Montreal (Urmare din pag. 1) constituire utilizată pină în prezent, și anume aplicarea unei cote — ce se va aproba anual — asupra volu­mului de beneficiu realizat. Fondul astfel constituit va putea fi majorat — in cazul in care unitatea economi­că obţine beneficii peste cele planifi­cate — cu o parte de pină la 20 la Miţă din beneficiul obţinut peste plan. Mărimea concretă a cotei din bene­ficiul peste plan, în cadrul limitei prevăzute, va fi stabilită pe unităţi în mod diferenţiat, de către fiecare minister, organ central sau comitetele executive ale consiliilor populare şilor pierduţi). Pus în faţa probelor (da­tora copiilor aproape 20 009 lei), C.B. a­­pelează la „clemenţa" justiţiei. Instanţa » acordă, câteva termene, dar C.B. con­tinuă trista sa evaziune. Pedeapsa apu­cată ii va ajuta, poate, să revină la fi­reştile, şi am de necesarele, sentimente faţă de familie şi de cei patru copii ai lui. . . .. .Un alt caz : Nastase Marin (str. Covasna nr. 21, dosar nr. 5542,73) este condamnat la şase luni închisoare pen­tru neplata pensiei de întreţinere dato­rată fetiţei sale. Instanţa pedepsea, ast­fel, nu numai ciudata amnezie a tată­lui, ci şi tendinţa lui N.AS* spre parazi­tism, acesta recunoscînd cu inocenţă (’) că n-a putut să-mi onoreze datoriile deoarece, de citeva luni, nu mai mun­cea. .. Acelaşi S.M. face, insă, recurs şi îşi’ ia angajamentul in faţa tribuna­lului să plătească sumele cuvenite. O lună mai tirziu, sancţuunea devenea de­finitivă . N.M. nu-şi onorase angajamen­tlii. .. .Răsfoiesc, mai departe, filele altor dosare. O bogată corespondenţă intre tribunalul sectorului 7, tribunalul mu­nicipiului Cluj, părţile implicate şi o serie de martori (dosarul nr. 6­500/73) îmi întăreşte convingerea ca se poate, totuşi, şi altfel.. . A.T. (domiciliată in prezent din oraşul Rupea) a fost obligată să plătească copilei minoce o­­ pensie lunară de întreţinere de 250 lei... in 1972 este la un pas de a executa o pe­deapsă de 0 luni pentru neplata pen­siei, iar peste Un an, instanţa hotărăş­te „încetarea procesului penal împotriva inculpatei A.T.“, intrucit părţile s-au împăcat. . Notez, în încheiere, cu satisfacţie, nu­mărul mare de dosare la care completul de judecată a renunţat bucuros să se mai pronunţe , „părţile“ au luat in con­sideraţie sfatul judecătorilor şi, după o perioad­ă scurtă de meditaţie, şi-au anunţat Hotărirea de a-şi retrage ac­­ţiu­nea penală. Părinţi ai unuia sau mai multor copii, taţii şi mamele aflaţi în cumpănă o clipă, s-au întors la traista cu poveşti a copilăriei, la acele poveşti pline de candoare și farmec, in care Binele învinse, întotdeauna, Răul... Răminind ca „poveşti“, asemenea celor de mai sus să nu se mai întîmple ni­ciodată, sa nu ajungă la urechile co­piilor... (Urmare din pag. T­­ viţa", „Clujeana“, „Mondial“­ — Satu Mare, „Tirnava“ — Odorhei, „Solidari­tatea“ — Oradea. Fabrica de încălţă­minte Jimbolia, „Oltul“ — Sf. Gheor­­gh­e, recepţionerii ştiu că nu vor avea prea mult de lucru. In cazul altor întreprinderi, în schimb, lucrătorii de la recepţie au învăţat că trebuie să verifice fiecare obiect cu cea mai mare atenţie. Iată spre exemplu un lot de costume pentru bărbaţi (art. 254­—116) sosit de la F­ C. Oradea. Ţesătura pre­zintă multe defecte, căptuşeala este din citeva bucăţi, butonierele sunt nefinisate, pantalonii au alte dimen­siuni. Desigur, cele 600 de costume nu primesc avizul pentru a-şi con­tinua drumul. Vor trebui să se re­întoarcă la unitatea furnizoare, in vederea recondiţionări. O „soartă1" asemănătoare au avut-o şi cele 1890 perechi de sandale cu feţe p.v.c. şi talpă de cauciuc pentru copii, venite de la „Argeşeana“ Piteşti. A sosit la depozit şi un lot de pro­duse destinat în exclusivitate sezo­nului de vară : sandale din feţe box şi talpă duroCex pentru femei Furnizor — întreprinderea de încăl­ţăminte „Progresul“. Cu toate că INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI I­I I­I­I i Joi, tinerii din sectorul 6 se vor întrece în tradiţionalul cros „Să întim­pi­­năm 1 Mai". La ora 15.30, din faţa Academiei Militare, vor lua startul feţele. Băieţii vor pleca o jumătate de oră mai tîrziu, din faţa Casei Centrale a Armatei. Sosirile — In faţa Operei române. HIPISM , Tr. Marinescu ,­rotea­ua“ Desfăşurată la un timp excelent, reu­niunea hipică de duminică dimineaţă s-a bucurat de un binemeritat succes, aler­gările programate (doar 7 deocamdată) plăcind mult publicatul spectator. Din ansamblul rezultatelor înregistrate reţi­nem dublul succes realizat de formaţiile X. Oana şi Gh. Vasile cu Rigó, Fundata şi respectiv Jeleu şi Hobson. Lista câşti­gătorilor a fost completată de Jet, Hil­ton şi Cascada. Dacă victoriile obţinute de ultimii doi se înscriu in perimetrul rezultatelor re­gulamentare (Hilton „venea­ după o victorie, iar Cascada arătase că poate alerga mai bine), performanţa realizată de Jet suscită unele discuţii. Cîştigator în reuniunea inaugurală, el ara o scă­dere­ neaşteptată in următoarele două evoluţii, pentru ca duminică să termine din nou învingător, nu fără a fi obligat să folosească însă rezerva de secunde. Revenirea iubitâ a acestui un ev«nt concurent avea. »l-s. giseatei explicaţia in cura» următoare, dna Tr. Marinascu «a „ducat din nou la cîştig (fără succes Insă) cu Floria, dar nu reuşeşte să ocupe decit locul II (in ciuda unul spec de valoare de 3 secunde), rănind astfel un event, anticipat se pare (excepţie răcind doar Fundatui' de toţi­­ ceilalţi concurenţi, total pasivi în alergarea respectivi. Tr. Marinescu este lider deocamdată în ambele clasamente (con­ducători şi formaţii), dar o asemenea poziţie trebuie menţinută numai cu mijloace permise. Surprinzătoare apar evoluţiile cşilor antrenaţi de Gh. Tănase, care după patru reuniuni nu au reuşit să câştige Încă nici o alergare. Aşteptăm evoluţiile lor viitoare. Gh. Alexandrescu Mîin®, etapa In categoria I.Onoarea la fotbal AnUnatd din cauza timpului nefavora­bil, cea de a 15-a etapi a campionatu­lui categoriei .Onoarea la fotbal se va disputa MtI­E, după următorul program (toate partidele Încep de la ora 17) •’ teren Electra : Electra — I.C.C.I.M. ; te­ren I.P.A.C.: Granitul — Acumulatorul; teren T.M.B. : Here Rahova — Petrolul; teren C.P.B. : C.P.B. — Abatorul; te­ren Veseliei : Electromagnetica — Mașini unelte; teren B. Văcărescu : Automatica — UIEMOAS ; teren Prefabricate : Pre­fabricate — Viscoza ; teren Vulcan : Vulcan — Agronomia; teren I.C.A.B. : C.P.L. Pipera — Chimistul. Cupa Români®i la oină Simbătă şi duminică s-a disputat faţza finală, pe municipiu, a „Cupei Ro­mâniei" la oină, s-au calificat pentru etapa superioară (faza pe judeţe) ootu­­pele C.P.R. (17 p) şi Gloria (13 P). In clasament au urmat formaţiile Univer­sitatea (12 p) şi Dinomo (6 p). V. Slrbu membru în biroul federal, apreciază ca disputele au fost dirze, la un nivel ca­litativ superior, făcând o bună propa­gandă acestui frumos sport naţional. Proiectul Legii remunerării după cantitatea şi calitatea muncii judeţene şi al municipiului Bucu­reşti, ţinind cont de condiţiile de realizare a beneficiului de către fie­care unitate. Trebuie remarcat faptul ca, avind in vedere necesităţile eco­nomice obiective ale actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre, prin perfecţionarea adusă sistemu­lui premiat se vor stimula cu pre­cădere unităţile care realizează be­neficii peste plan ca urmare a re­ducerii cheltuielilor de producţie. Unităţile economice care vor raporta beneficii suplimentare prin realizarea de economii de materii prime, mate­riale, combustibili şi energie, prin creşterea productivităţii muncii, mai buna tintelionare a utilajelor şi in­stalaţiilor, reducerea rebuturilor, a pierderilor, precum şi prin alte cai menite să contribuie la reducerea consumului de muncă vie şi mate­rializată îşi vor putea majora fondul de premiere din beneficiul obţinut peste plan, ca urmare a reducerii cheltuielilor de producţie intr-o mă­sură mai mare faţă de cea cu care se va putea majora fondul de pre­miere corespunzător depăşirii pla­nului de beneficii prin alte căi. Proiectul de Lega — conceput şi elaborat astfel incit să asigure remu­nerarea in raport cu contribuţia a­­dusă la crearea bunurilor materiale — păstrează acest principiu şi in domeniul repartizării individuale a fondului de premiere din beneficiu. Pierind de la reglementările în vi­goare, potrivit cărora repartizarea fondului de premiere, la finele anu­lui, se face la întregul personal pro­porţional cu retribuţia tarifară a fie­căruia — mai puţin cei care au avut deficienţe în activitate, ori au sâ­­virşit unele abateri disciplinare . Proiectul de Lege prevede ca o par­te din fondul de premiere să poată fi distribuit diferenţiat şi in funcţie de contribuţia fiecărui participant la rezultatele obţinute, in mod concret, se va repartiza, proporţional cu re­tribuţia tarifara a fiecăruia, întregul fond de premiere cuvenit unit pentru realizarea beneficiului in '■»­­tirul sarcinii de plan, precum și ju­mătate din fondul cuvenit pentru de­pășirea acestuia, iar cealaltă jumă­tate a fmdului de premiere ce se cuvine pentru depășire» beneficiului planificat se va repartiza tinîndu-se seama de aportul fiecărui comparti­ment şi al fiecărui lucrător la obţi­nerea de beneficii suplimentare. In acelaşi sens, trebuie remarcată şî o altă prevedere a Proiectului de Lege, care a preluat o reglementare apli­cată recent şi anume posibilitatea ca fruntaşii în întrecere să poată bene­ficia, cu aprobarea adunării generale a oamenilor muncii, de premii indi­viduale pe baza unei cote mai mari cu pină la 20 la sută decit aceea stabilită pentru restul personalului, asigurîndu-se astfel o mai eficientă îmbinare a stimulării, morale și ma­teriale. În Proiectul Legii s-a prevăzut ca totalitatea premiilor ce pot fi acor­date individual, la sfinţitul anului, sub formă de gratificaţii şi, in cursul anului, din fondurile de premiere pentru recompensarea realizării ei deosebite, să nu poată fi mai ma­re, pentru activitatea unui an calen­daristic, decit trei retribuţii tarifare lumare de încadrare, inclusiv indem­nizaţia de conducere, acolo unde este cazul. Se va permite astfel stimu­larea diferenţiată a cadrelor care se evidenţiază ia activitatea depusă, evitindu-se nivelările in realizarea veniturilor şi asigurindu-se, totodată respectarea principiilor echităţii so­cialiste prin înlăturarea posibilit ivirii unor decalaje contrastante în­tre veniturile individuale. In numărul de milup ai ziarului nostru ne vom referi şi la alte im­portante prevederi ale proiectului de lege, in domeniul stimulării mate­riale. ­ Pag.­o 3-a • Telefon 055, Iine­pînd de joi dimineaţa, telefonul prin intermediul căruia cetăţenii pot ape­la la Dispeceratul cen­tral — intervenţii al Mi­liţiei Capitalei va fi 055, în loc de 22.22.22, ca pînâ în prezent. • A nimerit In stilp. Aseară, în jurul orei 58, la intersecţia străzii Bu­zău cu str. Garoafei, a­­utobasculanta 23-B-7049 l-a izbit de un strip, pe care l-a rupt şi l-a pro­iectat pe acoperişul u­­nui imobil, provocînd pa­gube. Şoferul a fugit de la locul accidentului însă a fost descoperit în scurt timp : este vorba de Aurel Georgescu, din str. Circulaţiei (I) nr. 1, care furase, fiind în sta­re de ebrietate, autobas­culanta şi o condusese fără a avea permis. A fost reţinut In vederea cercetărilor. • „Tainele* unor am­balaj*. In preajma unei linii ferate, lucrătorii Mi­liţiei transporturi au des­coperit un adevărat de­pozit de băuturi : 3d de sticle ascuns* sub niște ambalaj*. Cum nimeri­seră acolo ? S-a aflat a­­tunci clnd, după o scurtă plndâ, au apărut I. Arnăutu (str. 8 Mai nr. 77, Chitilă), I. In­* (str. Ana Ipătescu nr. 53, Chitila) și Gheorghe lăn­ci­ (str. Donea Simo nr. 63, Chitila) și au ridicat „marfa" ce provenea dintr-un vagon p* care-l spărseseră. La primeie cercetări a reieşit să au mai săvlrşit şi alte ase­menea furturi. • BnaconaJ. Nîcolae Folnicu (str. Vasile Alec­­sandri nr. 15, Dobroieşti) a fost surprins p* malul lacului Pantelimon 1­o­­vind asupra lul 10 kg pu­iet de peşte p* care-l pescuise prin braconaj, lul N.F. I se Întocmesc act* d* trlmb­ar* In Ju­decată. • Consfătuire pe teme de circulaţie. Mana, la ora 17,30, In sala Clu­bului Finanţe-bând­ din str. Doamnei nr. 2 va avea loc o consfătuire organizată de Servicîu! circulaţiei, la care sunt invitaţi conducătorii auto din activul voluntar ce sprijină organele de mi­liţie In combaterea în­călcărilor regulilor de circulaţie. AFLAM PE LA: Apr Din toate „Turul României" stimulează­. A trecut o săptămină plină de ciclism. Cele 5 etape ale „Cupei F.R.C.“, plus cele două ale competi­ţiei organizate la Ploieşti de Meta­lul Plopeni (cu aceeaşi participare internaţională) au oferit, in special tinerilor noştri alergători, prilejul unui excelent rodaj- Şi ei s-au com­portat destul de bine, din cele 7 curse disputate (majoritatea in ab­senţa lotului nostru pentru „Cursa Păcii“ plecat In Turcia, pentru par­ticiparea la „Turneul mediteranean“ pe care l-a şi cîştigat) — 5 au re­venit rutierilor români, M. Ramaş­­cami, St. Ene (două probe), M. Bădiţă, S. Suditu şi numai două cicliştilor oaspeţi — maghiarul Debreczeny şi cehoslovacul 5­e­­lenka (ambii susceptibili de a fi defecţionati la echipeie respective pentru „Cursa Păcii"). Avem Con­vingerea că unul din mobilurile prin­cipale ale bunei evoluţii a pleiadei noastre de tineret Îl constituie apro­pierea Turului ciclist al României, căruia in acest an i se va da o am­ploare deosebită şi la care toţi ar dori să participe. Derbiuri pe micul ecran In următoarele patru etape ale cr­i­­elei naţionale A de fotbal, se vor des­fășura citeva meciuri deosebit de im­portante, care pot aduce clarificări d­in apriga luptă pentru cucerirea titlului său pentru evitarea retrogradării. Cele mai atractive dintre aceste partide vor fi preluate. In­direct, de televiziunea noas­tră, iată programul lor , stmbătă 37 a­­prilie, ora 16.30 : Politehnica Timişoara — F. C. Petrolul ; miercuri 1 mai, ora 17 : F. C. Constanţa — Universitatea Cra­iova ; duminică­­ mai, ora 18.45 : al doilea nivel din cuplajul interbucureştean (probabil Dinamo — Rapid) ; miercuri 1 mai, ora 17 : Dinamo — Universitatea Craiova. După cum se vede, prin Intermediul micului ecran, vom fi martorii unor derbiuri autentice ! La Buenos Aires, s­-a disputat «»oară meciul amical de fotbal dintre­­selecţionatele Argentinei şi României, care a suscitat un interes deosebit, dat fiind că cele 60 000 din 70 000 de locuri ale stadionului Velez Sarfield au fost ocupate. La capătul u­­nui joc atractiv, gazdele au în­vins cu 2—1 (0—1). Golurile au fost marcate de Kun (minutul 34), Vausrman (minutul 56) ,1 Kempes (minutul 74). Arbitrul Arturo Ithaurraide (Argentina) a condus forma­ţiile : ARGENTINA r Santoro — Glaria, Togneli, Sa, Tarantini — Brindisi. Teich — Squeo, Balbuena, Kempes, Chazarreta (din iţiinutul 46 — Hauseman). ROMANIA : Iorgulescu —■ Anghelini, Antonescu, Sameş, Cristache — Dudu Georgescu (din minutul 71 — Beldeanu), Dinu, Iordănescu (din minutul T8 — Broșovschi) — Luces­cu, Kun, Marcu. Din însem­nările este vorba de un sortiment solicitat ţie magazinele de specialitate, cele 3 000 perechi au fost oprite să-şi continue drumul deoarece aveau îm­brăcămintea la tocuri de nuanţe diferite, tocuri montate asimetric, platouri de diverse grosimi, cu tălpi sub cant ş.a. Exemplele pe care le-am reţinut constituie, fără îndoială, cazuri izo­late. Lucru confirmat şi de faptul că in tot cursul lunii aprilie, recepţio­nerii de la sectorul de ţesături nu au înregistrat nici o respingere pentru calitate necorespunzătoare. Dar ce se intimplă, ne-am între­bat cu loturile de mărfuri respinse la recepţie? In primul rînd, este anunţat de urgenţă furnizorul care, conform legislaţiei in vigoare, este obligat să trimită un delegat pentru a le sorta, bucata cu bucată. Citeva zile, spaţiile de depozitare ale I.C.R.T.Î. stau astfel blocate, iar im­portante valori materiale, de ordinul a zeci sau sute de mii de lei, imo­bilizate. In al doilea rînd, operaţiunile de sortare presupun o serie de chel­tuieli pe care trebuie să le suporte fabrica. în al treilea rind, atunci cînd remedierile nu pot fi făcute în unui recepţioner depozit, întregul lot se reîntoarce la furnizor. Mărfurile sunt din nou în­cărcate in conteinere, autocamioane, ori vagoane. Alte cheltuieli cauzate de operaţiunile de manipulare şi trans­port­­Nu mai vorbim de imobilizarea unor autovehicule necesare in alte ramuri ale economiei naţionale. In sfirşit, în al patrulea rind, anumite articole de îmbrăcăminte sau încăl­ţăminte, cu desfacere sezonieră, nu se întorc la timp în magazine, fapt ce influenţează negativ asupra apro­vizionării şi servirii populaţiei. Nu trebuie să fii neapărat specialist spre a înţelege importantele sume băneşti care se risipesc atunci cind anumite loturi de mărfuri ce nu corespund normelor interne de fabricaţie sau mostrelor omologate şi contractate ,sunt refuzate la recepţie. De ce nu se manifestă cu toată vigoarea exigenţa furnizorilor in spiritul imperativelor Legii calităţii ? Cine plăteşte aceste sume, precum şi penalizările pentru întirzierile in livrări şi cum sunt ele justificate ? întrebări la care n-am putut, afla răspuns în ziua petrecută la I.G.R.T.I. Bucureşti. Poate opinia publică le va afla de la cei în cauză, Institutul de metrologie sos. Vitan-Birzeşti nr. ll, sect.­­. Scoate la CONCURS un post de cercetător ştiinţific principal H. Concursul are loc la sediul in­stitutului In ziua de 23 mai 1974, In conformitate cu Decretul 689,1973. Cererile pentru concurs si do­sarul de cercetare, In conformitate cu anunţul afişat la Institutul de metrologie te primesc pină la data de 18 mai 1974. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Institutului sau la tel. 83.23.20.145. 1 l z)/m­sa/i/e tr/6uMakf /i4/ Martorii se acuză — Elibera deseori mărfuri din magazin fără a întocmi vreo formă... — Venea mereu la unitate în stare de ebrietate... — Nu ne lăsa să completăm bonurile cu toate elementele necesare identificării mărfurilor vindute... — Făcea zilnic foarte mari cheltuieli personale... — Recepţiona singur toate mărfurile... — Vindea, direct din magazie, diverse produse cunoscuților... Nu, frazele acestea nu fac — după cum­ s-ar putea crede — parte din vreun rechizitoriu al procuraturii. Acuzațiile de mai sus, care-l privesc pe inculpatul .Ştefan Albişteanu (str. îndrumării nr. 32) apar­ţin martorilor citaţi de tribunal. Adică, tocmai foştilor colegi de mun­că ai celui învinuit — ex şef al unităţii nr. 101, pendinte de I.G.L. Textila 2. Da, martorii descriu foarte exact faptele. Intr-adevăr, aşa s-a produs delapidarea. Un singur lucru nu au putut lămuri convin­gătoarele lor declaraţii. Anume: tirzia lor manifestare de opinie. De ce oare cinstea, intransigenta au avut nevoie, pentru­ a se manifesta, de interiorul unei săli de judecată? De ce atunci cînd faptele le-au trezit­­suspiciunea, cînd aceasta a devenit certitudine, nimeni nu a formulat nici o acuzaţie? O atitudine care dacă s-ar fi produs ar fi avut, aici, pe lingă adînca sa semnificaţie etică şi o valoare ma­terială deosebită: evitarea unei bune părţi a prejudiciului adus de infractor avuţiei obşteşti. Ştefan Albişteanu a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni închisoare. Şi o dată cu el a mai fost condamnat cineva­­ indiferentismul. — V. V. Pentru mişcare in aer liber vă oferim BICICLETA întreprinderea de agrement Bucureşti pune la dispoziţia tuturor BICICLETE de diferite mărimi prin CENTRELE DE ÎNCHIRIAT BICICLETE din incinta patinoarului Floreasca şi din parcul Herăstrău. Preţurile: Pentru una oră —1­5 lei Pentru 4 ore — 16 lei Pentru 1­7) — 25 lei Program Intre orele 9 și 18, luni închis. AUTOMOBILIŞTI! Pentru vulcanizări (anvelope şi camere auto, moto, velo) de orice complexitate, benzi transportoare din cauciuc, Încălţăminte din cauciuc, nţingi etc. vă rugăm a vă adresa cu Încredere la unitatea nr. l, a coop. Automecanica, din Bucureşti, calea Floreasca nr. 13, sectorul 1, care este deservită de personal cu înaltă calificare. Unitatea nr. 1ă a coop. Automecanica a avut­ sediul in calea Doro­banţi nr. 126, de unde s-a mutat datorită demolării. NU UITAŢI ! VULCANIZĂRI IN CALEA FLOREASCA NR. 13. COOPERATIVA AUTOMECANICA — BUCUREŞTI. ÎNTREPRINDEREA .ELECTROMAGNETICA" calea Rahovei nr. 185—26, sectorul 6, angajează prin CONCURS sau transfer — şef birou preţuri, economişti principali, economişti şi contabili (principa­l). In con­diţiile Legii nr. 12,1971. Înscrierile se fac pe baza acte­lor de studii sau stagiu. Informații suplimentare se Pot obține la­­tel. 80.M.29 sau 80.20.20/ 151. STATIUNEA TURISTICA NEPTUN A pus în vînzare, prin agenţia sa, de la casa de bilete a Sălii Palatului R.S.R. — str. 13 Decembrie nr. 27, locuri la odihnă, în condiţii avantajoase. Plecări zilnice. Cazarea se face în hoteluri de categoria I, cu încălzire cen­trală. Durata sejurului râm­ine la aprecierea solicitanţilor. Informaţii suplimentare la telefon 15.73.72, zilnic, între orele 10—13 şi 17—20, duminica între orele 10—13. I­ CENTRALA berci, spirtului și amid­ortului, calea Rahovei 157, sectorul 5, angajează conform prevederilor Legii nr. 12/1971. E­­CONOMIȘTI (economiști princi­pali) IterArî, ECONOMIST (eco­nomist principal) preț cost. E­­C­ONOM­ISt (tehnician) plan, IN­GINER sntecanic specialitate T.c.af., ȘEF serviciu financiar, INGINER hidrotehnician spe­cialitate ,epurări ape reziduale. Re­laţii suplimentare se pot obţine la tel. 23.81.b­), Interior 181. Întreprinderea, „arta MOBILEI“ angajează ECONO­MIST principal (det­f­acere), E­­CONOMIST principal (salarizare), ECONOMIST principal (preţ de cost), ŞEF birou pers. salariz. şi Invățămint. TEHNICIAN chimist (specialitatea lemn), SPĂLĂTOR gresator auto, TJ.SIPLARI manuali­­.1 mecanici, JAFITERI mobilă, MECANICI auto. INC­ARCA­TOR 1- descărcători pe maşini, STIVUI­­TORI — sortatori cherestea, MUNCITORI (bărbaţi) pentru ca­lificare la locul de muncă. TI­NICHIGIU auto, FOCHIŞTI, CON­DUCĂTORI auto. Întreprinderea de proin­dustrialtoare şi achiziţii Bucureşti (fostă DCA), splaiul Unirii 37S. sector S. angajează AGENŢI CO­LECTORI pentru colectarea deşe­urilor de hârtie şi deşeurilor tex­tile de la populaţie. Remunera­rea se face pe bază de tarife; se angajează şi pensionari, ÎN­DRUMĂTORI de contractări şi achiziţii şi PORTAR, cu Îndepli­nirea condiţiilor prevăzute de Le­gea nr. 12/1971. Relaţii suplimen­tare la sediul întreprinderii sau la telefon. 41.13.90. ADMINISTRAŢIA de stat Loto- Pronosport angajează, în condi­ţiile Legii nr. 12/1971, REVIZOR contabil principal, VERIFICATOR principal, TIMPLAR mobilă, in­formaţii la biroul personal învâ­­ţamînt, tel. 15.57.80. ÎNTREPRINDEREA de aviaţie utilitară, şoseaua Bucureşti — Ploieşti, km. 8, angajează: INGI­NERI aviaţie, TEHNICIENI, MA­GAZINERI principali. ŞOFERI. TINICHIGII, INSTALATORI (fo­­chişti). Relaţii la tel. 33.52.32. TEATRUL de operetă angajează. In condiţiile prevederilor Legii 12/1971, SUDOR electric (să po­sede cunoştinţe de lăcătuşărie), MAGAZINER principal (studii, medii), RECUZITER (şcoala pro­fesională sau studii medii). Soli­citanţii se vor prezenta la sediul Teatrului de operetă, str. Opere­tei nr. 4, sectorul 5, tel. 13.63.48. u. c. M. B. ATELIERUL DE PROIECTARE str. Gabroveni nr. 57 (prin Lipscani) telefon 13.01.50 ÎNTOCMEŞTE DOCUMENTAŢII pentru obţinerea autorizaţiei de­­— şi de execuţie pentru următoarele lucrări : — Locuinţe particulare noi (350—650 Iei/apt.) — Case de vacanţă (odihnă) — Planuri pentru vinzari (100—300 lei) — Extinderi şi renovări de locuinţe — Expertize construcţii şi instalaţii — Monumente funerare — Ridicări topografice — Construcţii social-culturale, Industriale, comerciale, supraetajări, reparaţii, amenajări, mobilier — Bilanţ energetic — Instalaţie de încălzire centrală, gaze, sanitare, electrice, ventilaţii — Copii heliografice Costul proiectelor se poate achita cu virament sau numerar.

Next