Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-26 / nr. 6421

A apărut lucrarea: VIZITA OFICIALĂ A TOVARĂȘULUI * NICOLAE CEAUȘESCU ÎN S.U.A. 4—T­IMBCRMBRIB im EDITURA POLITICA VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL FINLANDEI TAISTO KALEVI SORSA Depunerea unei coroane de flori în cursul după-amiszilo­rul finlandez Kalevi Sorsa a de­pus o coroană de flori la Monu­mentul eroilor luptei pentru liber­tatea poporului şi a patriei, pen­tru socialism. Premierul Kalevi Sorsa şi persoa­nele oficiale , române şi finlandeze, care au asistat la solemnitate, au păstrat un moment de reculegere. Apoi a fost vizitată rotonda monu­mentului. (Agerpres) RECEPŢIE OFERITĂ DE AMBASADORUL FINLANDEI LA BUCUREŞTI Ambasadorul Finlandei la Bucu­reşti, Pentti Martin Suomela, a ofe­rit, joi seara, în saloanele ambasa­dei, o recepţie cu prilejul vizitei oficiale în ţara noastră a primului ministru finlandez, Kalevi Sorsa, şi a soţiei sale. La recepţie au luat parte Manea Mănescu, prim-m­inistru al guvernu­lui, cu soţia, ministrul afacerilor externe şi alţi membri ai guvernu­lui, reprezentanţi ai unor institu­ţii centrale. Au participat, de asemenea, per­soanele oficiale care îl însoţesc pe premierul finlandez. (Agerpres) Sărbătoarea naţională a Tanzaniei Poporul tanzanian aniversează astăzi ziua sa naţională — împli­nirea unui deceniu de la data cînd organele supreme din Tan­­ganica şi Zanzibar, dînd curs vo­inţei maselor populare, au ratifi­cat acordul privind fuziunea ce­lor două ţări intr-un singur stat unitar. Republica Unită Tanzania, în perioada care a trecut de la acest eveniment, Tanzania a ob­ţinut importante realizări pe calea dezvoltării de sine stătătoare, a făuririi şi consolidării economiei naţionale. Punind in aplicare pro­gramul cuprins în „Declaraţia de la Arusha“, autorităţile tanzaniene au naţionalizat o serie de între­prinderi, societăţi de transport, bănci, plantaţii, au instituit con­trolul asupra comerţului exterior. Pe harta ţării au apărut impor­tante obiective industriale, au fost adoptate măsuri privind mai buna valorificare a bogăţiilor solului şi subsolului, modernizarea agricul­turii etc. în cadrul actualului plan de dezvoltare a ţării (1970—1974) s-a acordat o deosebită atenţie di­versificării economiei, extinderii comunicaţiilor, îmbunătăţirii invă­­ţămîntului. Intre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Unită Tanzania au fost stabilite relaţii de priete­nie şi colaborare, intemeiate pe principiile fundamentale ale drep­tului internaţional, relaţii care cu­nosc un curs ascendent pe multi­ple planuri. Vizita întreprinsă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU In această ţară, în primăvara anu­lui 1972 — în cadrul istoricului itinerar efectuat în opt state de pe continentul african — s-a în­scris ca un moment remarcabil în cronica relaţiilor româno-tanza­­niene. Dialogul rodnic purtat cu acest prilej între preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU şi pre­şedintele JULIUS NYERERE a contribuit in mod fructuos la în­tărirea legăturilor dintre cele două ţări şi popoare, a solidarităţii în lupta Împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismu­­lui, pentru progres şi pace în în­treaga lume. Cu prilejul sărbătorii naţionale a Tanzaniei, poporul român adre- •­sează poporului tanzanian calde felicitări şi urări de noi succese in dezvoltarea patriei sale pe calea progresului, prosperităţii şi păcii. REPORTERII Suplimentar, 11 milioane lei (Urmare din pag. 1) ploma de unitate fruntaşă pe ţară, a încheiat trimestrul 1 cu rezultate deo­sebite, obţinînd o depăşire a planului la producţia globală de 7 milioane lei. Pînă la 1 Mai, însă, potrivit angajamen- TRANSMIT:­ ­ului asumat, acestora li se vor mai adăuga încă 4 milioane lei, primele patru luni urmind să fie astfel în­cheiate cu o producţie suplimentară de 11 milioane lei. De asemenea, co­lectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al întreprinderii, s-a anga­jat ca până la 23 August să obţină o producţie suplimentară de 25 mi­lioane lei, depăşind astfel cu 10 mi­lioane angajamentul anual asumat ca răspuns la chemarea la întrecere pe 1974 lansată de întreprinderea „Auto­matica“, sectorul 6 trSopromb­a recordu ELECTROMAGNE­TICA te întimpină­, încă de la intrare, cu panouri mari­ ce an­un­' tă că săptămina . 22 —28 aprilie este o ..Săptămînă record'' în care colectivul şi-a propus să rea­lizeze o substanţială producţie suplimen­tară, economii d® ma­teriale şi materii prime. Pină acum, după cum ne infor­mează tov. Gheorghe Mateescu, secretarul SECTORUL 7 al Comitetului de partid al întreprinderii, s-au ,­detaşat“ în compe­tiţie, prin rezultatele obţinute, secţiile de strungărie, prese, re­paraţii SDV-bachelită. — Preliminări — ne spune interlocu­torul nostru — rea­lizări peste plan, in luna aprilie, in va­loare de 2 milioane tei. Totdată, se lu­crează pentru con­struirea cu forţe pro­prii a unor utilaje pentru linia de pre­gătire relee, centrale telefonice automate, a unor agregate desti­nate fabricaţiei miezu­rilor pentru relee, o­­biective pe care le realizăm în cinstea zi­lei de 1 Mai şi care reprezintă o valoare de 600 000 lei. Cu rezul­tatele acestei „Săptă­­mîni record“ vă vom ţine la curent. Spe­răm să fie realizări ... tot record. I. c. Accesorii pentru sporirea funcţionalităţii tractoarelor Cu şase luni în urmă - ne spune Radu Paunescu, secretarul comite­­t de partid al ÎNTREPRINDEDEI0­ DE MAȘINI ELECTRICE — s a discutat la noi posibilitatea sporirii gamei de pro­­duse. S-a născut astfel ideea realizării INFORMAŢIA BUDUREŞTIULUI Evenimentele din Portugalia • Declaraţiile generalului Antonio de Spinola • Junta militară se va retrage de la putere după alegerea noului preşedinte al ţării, LISABONA 26 (Agerpres).­­ Po­trivit­­relatărilor agenţiilor interna­ţionale de presă, în Portugalia, pu­terea a fost preluată de o juntă mi­litară, formată din şapte ofiţeri, conducerea acesteia fiind asumată de generalul Antonio de Spinola. Intr-o declaraţie făcută la posturile de radio şi televiziune, generalul Spinola a afirmat că vor fi res­tabilite drepturile şi libertăţile ce­tăţenilor din Portugalia, printre care şi acela al constituirii parti­delor politice,- -în declaraţia sa, Spinola a menţionat că vor fi or­ganizate alegeri generale pentru desemnarea unei Adunări Consti­tuante, for legislativ care va alege pe preşedintele ţării, fără a fixa însă o dată precisă desfăşurării acestora. Spinola a declarat, printre altele, că junta militară se va retrage de la putere după alegerea noului pre­şedinte al Portugaliei, LISABONA 26 (Agerpres). — U­­nităţi ale armatei portugheze au atacat, ieri seara, precum şi în cursul nopţii, sediul poliţiei poli­tice, aflat în centrul oraşului Li­sabona, după ce ocupanţii acestuia au refuzat să se predea şi au des­chis focul — relatează agenţia France Presse. Potrivit primelor informaţii, şase­­ persoane şi-ar fi pierdut viaţă şi alte numeroase au fost rănite. Agenţii poliţiei po­litice s-au retras, ulterior, în clă­dirile învecinate sediului şi au continuat să reziste la atacul mi­litarilor. Un alt punct unde s-au semnalat ciocniri între­­ militari şi membrii poliţiei este închisoarea Caxias, unde se află deţinuţii po­litici., Agenţii de poliţie refugiaţi aci au ameninţat că îi vor executa pe deţinuţi în cazul în care uni­­■ tăţile militare vor ataca închisoa­rea. In celelalte puncte ale capitalei nu s-au mai semnalat nici un fel de incidente, menţionează în rela­tările lor agenţiile internaţionale de presă. REMANIEREA GUVERNULUI EGIPTEAN CAIRO 26 (Agerpres). — Pre­şedintele Egiptului, An­war Sadat, a procedat, ieri seara, la o rema-­ niere guvernamentală — informea­ză agenţia M.E.N. Şeful statului e­­giptean îşi menţine funcţia de prim-ministru pe care o deţine din martie 1973 , ca prim-vicepremier — post nou înfiinţat — a fost nu­mit Aziz Hegazy, fost vicepre­mier, ministru al finanţelor, eco­nomiei şi comerţului exterior. Cei­lalţi vicepremieri ai noului cabinet sunt Ahmed Ismail, care este şi mi­nistru al apărării, Mamdouh Sa­lem, ce deţine şi portofoliul mi­nisterului de interne, precum şi Abdel Aziz Kamel, titularul minis­terului pentru problemele reli­gioase. In noul guvern, care cuprinde, în prezent, 34 de membri, funcţia de ministru de externe este deţi­nută, în continuare, de Ismail Fahmy. • Obiectivele principale ale experimentului „Soiuz"-,,Apollo" Principalele obiective ale experi­mentului sovieto-american privind zborul comun al navelor cosmice „Soiuz“ și „Apollo“, ce urmează să aibă loc în iulie 1970, arată în ar­ticolul său cosmonautul sovietic Alexei Leonov, sunt căutarea reci­procă a celor două nave in spa­țiul cosmic, joncțiunea și trecerea dintr-o cabină in alta. PARTIDUL „ACŢIUNEA DEMO­CRATICĂ“ DIN VENEZUELA, de gu­vernământ, a introdus în Congresul Naţional un proiect de lege antimo­­nopol şi pentru apărarea intereselor consumatorului, stabilind norme pre­cise cu privire la preţ şi oferirea de garanţii în caz de defecte de func­ţionare, informează agenţia Inter Press Service. Proiectul prevede, de asemenea, norme cu privire la acordarea certifi­catelor de calitate acordate de către Ministerul Dezvoltării, fără de care nici u­­ produs nu poate fi oferit spre vânzare pe piaţa naţională. MINISTRUL FRANCEZ AL AFA­CERILOR EXTERNE, MICHEL JO­KERT, va efectua, într-un viitor foarte apropiat, o vizită oficială la Cairo — anunţă cotidianul egiptean „Al Ahram“. El va conferi cu Ismail Fahmy, ministru de externe al Egip­tului, şi cu alte oficialităţi asupra e­­voluţiei relaţiilor bilaterale şi a situa­ţiei din Orientul Apropiat. E­xista posibilităţi deosebit de favorabile pentru dezvoltarea rela­ţiilor dintre Argentina şi ţările socialiste — a declarat ministrul argentinian al eco­nomiei, Jose Gelbard. Argen­tina — a spus el în continuare — speră ca pe calea extinderii relaţiilor sale cu statele socia­liste să întărească legăturile de prietenie cu popoarele a­­cestor ţări şi să-şi consolideze suveranitatea naţională. SECRETARUL GENERAL AL LI­GII ARABE, MAHMUD RIAD, va e­fectua, la începutul săptămînii vi­itoare, o vizită la Damasc, unde va avea consultări cu conducătorii si­rieni — anunţă în numărul său de noi cotidianul egiptean „Al Ahram“. ASISTENTUL PREȘEDINTELUI RICHARD NIXON PENTRU PRO­BLEME COMERCIALE, William D. Eberle, a sosit intr-o vizită oficială la Montevideo, in cadrul turneului său prin nouă state latino-americane. Misiunea mea specială este aceea de a mă informa asupra problemelor e­­conomice ale ţărilor vizitate — a de­clarat oficialitatea S.U.A. la sosirea pe aeroportul din capitala Uruguayu­­lui, relevă Prensa Latina. MINISTERUL TRANSPORTURILOR AL JAPONIEI A ANUNŢAT o redu­cere cu aproape 5 la sută a progra­mului său de investiţii în anul fiscal 1974 S.U.A. ŞI R.F.G. AU SEMNAT, la Bonn, un acord potrivit căruia Sta­tele Unite vor primi in următorii doi ani suma de 2,22­ miliarde dolari pen­tru acoperirea cheltuielilor necesitate de menţinerea trupelor americane in R.F.G. Acordul îl înlocuiește pe­ cel realizat anterior, care expira la 30 iunie 1973. turul set de accesorii care să dea trac­toarelor româneşti funcţionalităţi in plus, faţă de cele clasice. Au fost multe nopţi albe in faţa planşetelor de pro­iectare, dar inginerul Aurel Selceanu şi echipa sa de specialişti au izbutit să realizeze proiectele şi prototipurile res­pectivelor accesorii. Este vorba, de exemplu, de cuplarea la un tractor a­flat în staţionare a unui accesoriu care să poată alimenta cu energie electrica diverşi consumatori , sau de altul un convertizor de su­dură care, cuplat, să permită efectuarea operaţiunilor ele sudură. Sîntem bucuroși că datorită a­­cestor noi idei transpuse In practică va spori gama de produse realizate de colectivul nostru. DIN ŢĂRILE SOCIALISTE PE VALEA MARIŢEI — însemnări din R. P. Bulgaria — N-aş crede, ieşind din Sofia pe şoseaua Plovdivului, că după nu­mai vreo 50 de km vei pătrunde într-unul dintre cele mai fertile ţi­nuturi­­ala Bulgariei. Căci, aflîn­­du-te deja la o altitudine de 550—600 m, imediat ce ai lăsat în­ dreapta drunsul ce­ duce­ la Boroveţ, perspectiva iţi este limitată de culmile Balcanilor, iar panglica de asfalt stră­bate, ca­ printr-un tunel­ verde, nesfârşite plantaţii de brazi. Im­presia iţi este întărită şi după­­ ce ai trecut de orăşelul Thu­man, de unde şoseaua urcă din greu serpentinele largii de pe Sredna Gora, înscriindu-se in Trecătoarea Fecioarei, nume de legendă. . Mai departe, după­­ ce ai trecut de Kosteneţ şi Kriva Réka, ambe­le avindu-şi importanţa lor in in­dustria prelucrării lemnului, ză­reşti venind din dreapta firul de apă al Mariţei care, după ce a scăldat poalele masivelor Rila şi Rodope, despărţindu-le, te va în­tovărăşi pină la Plovdiv­. De aci, urcuşul se termină şi, ieşind din Belovo, ultima aşezare de-­­munte pe acest drum, perspectiva se lărgeşte brusc, iar şoseaua plon­jează­ spre Pazargic, intrind in cîmpia cunoscută sub numele de Valsa Mariţei. Ferită de vintul­­ din nord de brîul Balcanilor, cimpia dintre Pa­­zărgic şi Plovdiv este socotită una dintre cele mai bogate grădini de le­gume şi fructe a Bulgariei. Ti­m• spune că localnicii au convingerea în existenţa­ în subsol a unor pin­­ze de ape termale care sporesc fertilitatea, explicindu-şi,­ astfel, clima mediteraneană aici, intre munţi, în stingă şi-n dreapta dru­mului se întind, parcă nesfârşite, pe zeci şi zeci de hectare, oglin­­zile serelor, dincolo de ele , ore­­zăriile şi plantaţiile de bumbac, culturile de oleaginoase şi ogoare­le de cereale, iar mai departe, pi­nă spre colinele şi dealurile ce mărginesc orizontul, livezile de cui­­eşi şi meri se îngemănează cu viile vestitelor soiuri „Trakia“­­şi „Bolgar“. Afli că de aici, din a­­ceste sere, ies vestiţii ardei bul­găreşti şi tomatele, că întreprinde­rile de băuturi răcoritoare îşi au asigurată materia primă în­ căpşu­­năriile şi zmeurăriile din acest loc. Dacă, ajuns la Plovdiv, te sui pe una din colinele ce alcătuiesc Trimondium-ul oraşului vechi şi priveşti pină departe, peste întrea­ga vale, spre siluetele estompate ale munţilor pe care i-ai străbă­tut, realizezi pe deplin contrastul m­unte-cîmpie, vecinătatea nemij­locită a bradului cu orezul. Şi nu te mai surprinde afirmaţia că la numai 50 de km de Sofia, în plină regiune muntoasă, se află unul dintre cele mai fertile Ținuturi­­ale Bulgariei. A. Lungu I FT­emelia/i noii ani • Planuri de reconstrucţie, rezerve exprimate de specialişti şi... speculaţii politico-economice "Agenţiile de presă, au relatat că oraşul Managua, capitala Nicaraguei — distrusă în proporţie de peste 80 la sută de catastrofa seismică din decembrie 1972 — va fi reconstruit. De altfel, Anastasia Somoza jr., şe­ful Gărzii Naţionale şi preşedinte al Comitetului Naţional de Urgenţă — organism cu puteri­ guvernamentale — a şi anunţat, in cadrul unui mi­ting, că planurile s-au întocmit, prima etapă a reconstrucţiei , necesitînd cir­ca trei­ ani. Ceea ce şeful Gărzii Naţionale a omis, însă, în­­ alocuţiunea ■ sa, a fost tocmai părerea multor specialişti care şi-au exprimat rezerve cu privire, la reconstrucţia capitalei nicaraguarene pe vechiul amplasament. Dr. Luiz ■ Icaza Portacarrero, coordonatorul „•Comitetului mondial pe ri­m Mana­gua“ explica — în cadrul unei con­ferinţe de presă ţinută la New York — că aceste rezerve sunt determinate de faptul că zona în care s-a ridicat capitala Nicaraguei este supusă unor continue mişcări tectonice (Managua a mai fost distrusă de cutremur în 1931). Dar Anastasii» Somoza jr. este prea abil pentru a face publice aces­te temeri sau pentru a se împiedica de ele cînd interesele sale şi ale clanului său sînt în joc. Cind Aguero se supară De peste patru decenii familia So­moza controlează — fie direct, fie prin interpuşi — viaţa politică şi e­­conomică a acestei ţări. Anastasio Somoza Garcia, tatăl actualului con­ducător, asasinat în 1956, exercita dictatura In mod făţiş si brutal. Ac­tualul Somoza, Anastasio Debayle, foloseşte metode mai subtile. Neavînd dreptul de a candida din nou la func­ţia supremă, a trecut preşedinţia u­­nui amic Politic, rezervîndu-şi doar comanda Gărzii Naţionale (care, în fapt, exercită puterea în stat). Există­­şi două partide politice oficiale : par­tidul liberal, formaţie controlată de clanul Somoza, şi cel conservator „de opoziţie“ (Partidele comunist şi" socialist din Nicaragua activează în ilegalitate­, In anii 1970—72, cele două partide oficiale au colaborat în gu­vern, dar după marea catastrofă se­ismică, şeful conservatorilor, Aguero, supărat că, prin­­ constituirea Comite­tului Naţional de Urgenţă, frânele pu­terii au fost din nou trecute­­în mod făţiş, in­ mîinile­ lui Anastasio­ Somoza Debayle, s-a retras din cabinet. Aşadar,, remarcau la timpul potri­vit observatorii politici, seismul din 1972 nu a dus numai la prăbuşirea zidurilor clădirilor din Managua, "ci şi a şubredelor metereze ale faţadei politice oficiale hicaraguaenă. Interesele ULAS primează După cutremurul de la Managua, cea­ mai mare parte, a populaţiei a părăsit oraşul. Câteva zile mai tirziu­­mulţi însă s-au întors,­ sperî­nd să salveze ceva din avutul căzut pradă ’cutremurului. De găsit­­ n-au prea avut ce, dar n-au mai­­plecat. Din resturi de materiale şi-au încropit adăposturi, au reluat, de bine, de rău, v­iaţa. Părea însă ciudat că, deşi se formulaseră avertismente privind po­sibilitatea izbucnirii de epidemii, vor­­bindu-se chiar insistent de strămu­tarea capitalei, autorităţile nu nu­mai că n-au­ intervenit pentru a stăvili reaşezarea haotică, ci au în­curajat-o. In momentul de faţă,­­lucrurile­­şi-au­ găsit explicaţia. Ceea ce s-a urmărit a fost crearea unei stări de fapt care să facă, dacă nu imposi­bilă, cel puţin foarte grea strămuta­rea oraşului. Managua „trebuia“ re­construită pe vechiul amplasament. Şi aceasta nu din lipsă de alte su­prafeţe, ci mai ales pentru faptul că ju­mătate din terenurile pe care este aşezată capitala nicaraguaiană aparţin lui Somoza Debayle şi familiei sale. In plus, lucrările de construcţie, a centrului nou au fost preluate de so­cietatea de­ construcţii civile ULAS, întreprindere ce va controla cam 60 la sută din totalul lucrărilor şi al cărei principal acţionar şi preşedinte este „întîmplător“, tot Anastasie Somoza Debayle. Generalul Somoza — nota recent im corespondent străin — urmăreşte mai puţin să exercite cu orice preţ o putere absolută, cit să se îmbo­găţească nestăvilit şi neameninţat. Reconstrucţia Managu­ei este, deci, subordonată şi ea acestui scop. Este drept că in planurile întocmite de un ■ grup de arhitecţi mexicani s-au prevăzut măsuri pentru limitarea e­­fectelor eventualelor mişcări seismi­ce. Dar, remarca observatorii de la faţa locului, ceea ce a făcut să se treacă destul de uşor peste avertis­mentele specialiştilor n-a fost­­mă­iestria proiectanţilor ci interesele „clanului Somoza“. S. Goleriu AGERPRESB12 NICOSIA. — la încheierea unei reuniuni a Consiliului de Miniştri, pre­şedintele Ciprului, arhiepiscopul Makarios, a declarat ilegală organizaţia „EOKA- 2", alcătuită din adepţi ai generalului Grivas. Preşedintele cipriot a precizat că această hotărire intervine după o serie de acte de violenţă săvîrşi­te de mem­brii acestei organizaţii şi că este hotărit să ia măsuri drastice pentru combate­rea unor astfel de acţiuni.­­După cum se ştie, după moartea generalului Grivas în luna ianuarie a acestui an, autorităţile cipriote procedaseră la o amnistiere a membrilor­­orga­nizaţiei EOKA, însă o parte din aceştia s-au constituit într-o nouă grupare, con­­tinuîndu-şi acţiunile teroriste). CAIRO. —: În cursul unei vizite la Damasc, ministrul de război egiptean, Ahmed Ismail, a fost primit de preşedintele Siriei, Hafez Al-Assad, căruia i-a înminat un mesaj din partea preşedintelui Anwar Sadat — anunţă agenţia M.E.N. TEL AVIV. — Preşedintele Israelului, Ephraim Katzir, îl va­­ primi, astăzi, pe candidaturi Partidului Mapai la postul de prim-ministru, Yillak Rabin, pen­tru a-i încredinţa formarea unui nou cabinet israelian, pe baza rezultatelor alegerilor parlamentare de la sfirsitul anului trecut. In acest scop, Yitzak Rabin va dispune de un prim termen de 21 de zile, care, la cererea sa, va putea fi prelungit cu încă trei săptămini. Ritmicitatea aprovizionării tehnicomateriale (Urmare din pag. 1) ŞI MINIER ne-au înfăţişat preocu­pările lor în vederea rezolvării tutu­ror problemelor ridicate de întreprin­derile din componenţa centralei. Re­venim astăzi pentru a vedea în ce măsură cererile formulate de uni­tăţile productive şi-au găsit rezol­varea necesară. — Planul de aprovizionare pe tri­mestrul în curs est® acoperit cu con­tracte în proporţie de 97 la sută, ur­mind ca restul de 3 la sută să fie contractat pină la finele lunii — ne spune Andrei Pănoiu, directo­rul comercial de la ÎNTREPRINDE­REA DE POMPE. Dar, de la, con­tractare şi pină la primirea efectivă a materialelor, drumul se dovedeşte, uneori, prea lung. Ma aş opri, ca un prim exemplu, la pietrele de poli­zor. Este adevărat, in cadrul centra­lei noastre am fost trecuţi cu un necesar de 19 tone, numai că, pen­tru cantitatea de 8 tone, am fost repartizaţi la un furnizor din Cluj care... nu producea sortimentele de pietre de care avem­ nevoie, iar­­pen­­tru restul de 11 tone contractele în­cheiate au termene de livrare abia în a doua jumătate a anului­! In ceea ce priveşte corelarea planului­ de producţie cu cel de aprovizionare si­tuaţia nu şi-a găsit încă rezolvare, cotele repartizate pentru acest tri­mestru, la ţevile de construcţie şi profilurile mici, mijlocii şi grele, ră­­mînînd pe mai departe sub nivelul necesităţilor reale, ceea ce îngreu­nează îndeplinirea ritmică a sarci­nilor de producţie. Iată însă şi alte probleme pentru soluţionarea cărora centrala trebuia să intervină în­­mod nemijlocit şi mult mai prompt. Colectivul între­prinderii, prin­tr-o mai bună organi­zare a producţiei şi a muncii, a creat condiţii optime spre a realiza în avans o parte din electropompele prevăzute în planul de irigaţii pe anii 1974—1975. Dar, cu toate că specificaţiile au fost depuse in timp util, furnizorul de motoare — între­prinderea „Electroputere“ din Cra­iova — refuză semnarea contractu­lui. Intr-o situaţie asemănătoare se află şi­ comanda emisă în octombrie anul trecut către ..Electroprecizia“ —Sacele, pentru motoarele în con­strucţie navală, precum şi cea către ..Electromotor" — Timişoara, pentru motoarele necesare realizării planu­lui de­ pompe pe acest semestru.. Să vedem cum se prezintă situaţia şi la ÎNTREPRINDEREA DE VEN­TILATOARE, subordonată aceleiaşi centrale. industriale. — în­ urma articolelor publicate la ziarul dv. — ne spune directorul ad­junct, Marin Domnulete — în care se sublinia, necesitatea - ca torul nostru tutelări, să. .intervină­ la, furnizori, pen­tru a-şi­ on­ora la­ timp sarcinile asu­mate , prin contracte, centrala ne-a solicitat, o lucrare privind stadiul ac­tual al livrărilor şi, fireşte, sperăm într-o rezolvare cit mai operativă a situaţiei create. .Deocamdată. Insă, la restanţele din primul trimestru con­tinuă "să se adauge cele înregistrate in primele două decade ale­ lunii aprilie, furnizorii noştri continuînd să ne livreze cu întîrziere şi în­­ can­tităţi neîndestulătoare electromotoa­rele de care avem nevoie. De ase­menea solicităm centralei — şi nu o facem pentru întîia oară — urgen­tarea­ emiterii repartiţiilor pentru cantităţile vagonabile de metal, ast­fel incit­­să putem finaliza, pină la sfârşitul­­ lunii, aşa cum ne-am­ pror­pus, încheierea etapei de contractare a necesarului de materiale ne Între­gul an. Şi ne oprim aici. Sub o formă sau alta. rândurite de mai sus înfăţi­şează o serie de neajunsuri cu care întreprinderile in cauză erau con­fruntate şi la data cind am între­prins primele investigaţii. Forul tu­telar, a promis rezolvarea lor ope­rativă. Iată, de altfel, cuvin­tele tov. Gheorghe Bujorescu, directorul co­mercial al Centralei industriale de utilaj tehnologic,­ chimic, petrolier şi minier : „...Cit­ priveşte organizarea unei­­mai bune pregătiri a producţiei pe semestrul II şi­­ trimestrul 1/1975, datorită măsurilor, luate în urma­ a­­nalizelor săptămînale pe care Ie efectuăm, precum şi prin întocmirea diri, timp a specificaţiilor de mate­riale, avem create condiţii ca , produ­sele, ce­­trebuie executate in aceste perioade să­ fie finalizate la terme­nele necesare.“ Evident, între, aceste afirmaţii şi situaţia reală din cele două între­prinderi, există o , serioasă neconcor­dantă, fapt­ care dovedește că la ni­velul centralei industriale rezolvarea unor probleme trenează încă. Or, ținind seama de complexul angrenaj pe care îl implică desfășurarea rit­mică aprovizionării, de exigențele mereu sporite care se impun de la etapă la etapă, este imperios necesar ca acţiunile iniţiate de unităţile pro­ductive, să fie sprijinite efectiv iar, acolo unde acestea întimpină greutăţi in rezolvarea unor probleme, cen­trala să intervină cu, mult, mai multă operativitate şi eficienţă. Numai ast­fel printr-o activitate conjugată pe Întreaga filieră a aprovizionării teh­­nico-materiale, sarcinile de plan și mobilizatoarele angajamente asumate pe acest­­ an vor putea fi onorate la timp și integral. TEATRE CONCERT SIMFONIC. Dirijor : „tO* CKI.YOSm INDUE (Japonia), tpnstl GABRIEL AMTRAS — Aţineri­ rOSaS») ora 19.30. DON CA­BLOR (Valentin Lighia, Cor­nel­iu Fînăţeanu, Nicolae Constantinescu, Pompei Hărăşteanu, Elena Dima, Mi­­haela Botez. Conducerea muzicală : Paul Popescu) — Opera română, tel. IS.43.ro, ora 19. CI­OTTINTA — Teatrul „Lucia Stardea Bulandra“, tel. 14.80.60, ora 19.30. LOZUL CEL MIC — Teatrul »Lucia Sturdza Bulandra“, Sala Studio, telefon 17.44.16, ora 19.30. ADIO CHARLIE (Liliana Toetescu, Do­rin Varga, Eugenia Bruteceu, petrică Popa, Rodica Sanda Ţuţuianu, Rusandra Streteanu, Toni Zaharian) — Teatrul „C. I. Notttara*. Sala Marhera, telefon 1S.9S.0Î, ora 19.30. HAMLET (Șt. Io­rdache, Al. Hepan, Gilda Marineacu, Anda Caropol, șt. Radof, Mircea Anghelepou, Emil H­ossu, Dorin Moga, Rm Pun«*) — Teatrul „C.I. Nottara“, Sala Studio­, bd. Magheru ro, ora 19. PRESUL (Stela Popeacu­, Mircea Sep­­tilic, Dem. Savu, Cornel Vulpe, G­h. Crîşmaru, Gh. Simonea) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 11.10. COMEDIE CU OLTENI (Simion Ne­grilă, Ernest Maftei, Astra Dan, peana Codarcea, Jarodara Nigrim, Rodiea Man­­dache, Alexandru Aroiţei, , Sergiu De­­m­etriad, Ion Chiţoiu,, Vasile Tchim, Mi­rea Dumitru, Petre Laurenţiu) — Tea­trul Ciuleşti, tel. 18.p.33, ora 19.SC. PARDON. . . SCUZAT!­.. BOXSOAP ! (Gică Petrescu, Horia Cociulescu, Cris­tina Stamate, Nae Lázare­scu, George Enache, Mihai Perşa, Gabriel Jeneek, Gelu Colceag, Lucia Boga, Momca Moi­­das, Anca Liana) — Teatrul satiric-mu­­zical „C. Tănase“, Sala Savoy, telefon 15.30.78, ora 19.30. VINO SÅ NE VEZI DESEARĂ (Nicu Constantin, Al. Lulescu, Didi Ionescu, Luigi Ionescu, Aurelian Andreescu, Jean Paunescu, Dan Ivănescu) — Teatrul sa­­tiric-muzical „C. Tinase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 50.20.43, ora 1 19.30, SICILIANA (Den). Radulescu, Stelian Crem­enciuc, Sanda Maria Dandu, Con­stantin Rășchitor. Dimitri© Dunes. Coca Gheorghiu, Cristina Deleanu, Iulian Marinescu, Dodo Iconomu) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu-, tel. 12.27.43, ora 18.30. ILEANA SÎNZIANA (ora 13)­­ .NOC­TURN­­- GRUP DE DANS CONTEMPO­RAN (ora 21.30) —Teatrul „Ţăndărică", sala din calea Victoriei 30, tel. 15.23.77. PUNGUŢA CU DOI BANI — Teatrul „Ţăndărică", sala din stir. Academiei, tel. 16.14.92, ora 17. PHILADELPHIA, EŞTI A MEA (Vali Cios, Ion Manta, Nicolae Po­moje, Mişu Dinvale, Magda Fopovnei, Boris Cior­nei, Vasile Niţulescu, Tatiana Jekel, Con­stantin Dinescu, Jean Lorin) — Teatru! Mic, tel. 14.70.81, ora 19.39. MELEAGURI FERMECATE — Arb­am­­­blul artistic „Rapsodia română“, telefon 13.13.00, ora 19.30. INTÎLNIRE LA CIRC — Circul „Bucu­reşti“, tel. 11.01.20, ora 19.30, teatrul NATIONAL anunţa: • Spectacolul „Uri fluture pe lampă“ de vineri 20 aprilie a.c., ora 19.30 se a­­mină pentru marţi 7 mai a.c. ora 19,30 Biletele cu seria 10 rămin valabile. • Spectacolul „Trei fraţi gemeni vene­­ţieni“ de du­m­inică 13 aprilie a.c. ora 19,30— se amină pentru miercuri 8 mai a.c. la ora 19,30. Biletele cu seria 3 ră­min valabile. CINEMATOGRAFE FRAŢI JDERI — Patria (11,36,23) — 9. 12, 13, 18, 21 : București (U.61-54) — 5.30, 11,15, 14.13, 17,13, 20.13; VALEA PRAFULUI DE PUSCA — Luceafărul (15.87.67)­­- 9, 11.13, 13.30, 16, 18.30, 20.43 ; Favorit (31.06.15) — 8.13, 11.39, 13.43, 16, 18.13, 20.30; Festival (13.63.84) — 9. 11, 13, 15 17, 19, 21 : Casa filmului (bd. Magheru 29) — (IS.92.72) — 13. 17.30. 30. OMUL DIN ÎNALTA SOCIETATE — Scala (11.03.72) — 9 11.15, 13.30. 16, 18.39. 20.45 ; Capitol (16.29.13) — 8.13, 11.39, 14, 16,13, 18.30, 20.45 PROGRAM PENTRU COPII (S.4S. 11.13) ; MAI TARI DECIT MOARTEA (12.30, 14.43, 17.13 19.43) - Doina (16.35.38); RIO LOBO — Grivita (17 03.38) - 8.43, 11.15, 13.30, 13.45, 18.13. 20.30; Flamura (85.77.12) — 9. 11.13, 13.30, 16, 18.13. 20.30. PA CALA — Dacia (50 33.94) — 9, 11.45. 15. 17.45, 20.30; Lira (31.71.71) — 15.30. 13; Cotroceni (49.48.48) — 11. ,14. 18.45, 19.15. CE DRUM S-A- ALEGI — Excelsior (18,10.88) — 9, 11.13. 13.30. 16, 18.13. 20.S0; »Melodia n2.0S.83) — 9 11.15. 13.30,. 1«. 13.30, 20.45 ; Gloria (47.67.73) — 8.30. 11. 18.15, 16, 18.13, 20.30 : Modern (23.71.01) — 9. 11,15, 13.30 16, 18.15. 20,30. TREI SCRISORI SECRETE — Centrai (14.12.24) - 8,13. 11.30, 13.43, 16, 18.15, 20.30, VAIFURILE DUNĂRII - Lumina 06.23.33) —­ 9. 11.15 13.30, 16, 18.15, 20.50. CEDUL — Victoria (16.28.79) — 9. 12.30, 16.13, 19.43 ; Volga (11.11.26) — 9. 12.39, 16. 19.30. UN COMISAR ACUZA — Buzesti (50.43.58) — 9. 11.30, 13.43, 16. 13.20 20.46; Aurora (35.04.66) — 9. 11.15, 13.30, 15.43. 18. 20.13; Flacăra (21.35.40) — 8. 11.13. 13.30, 15.45 18. 20.15. LE MANS - Arta (21.31.96) - 15.30, 17.43. 20. călărețul farA cap — Bucegi (1.7.03.47) — 13 45, 13. 20.18 ; Munca (21.30.97) — 16. 13 20 AURUL NEGRU DIN OKLAHOMA - Drumul Sării (31.2813) - 15.80, 18. 20.15. TARUL IVAN ISI SCHIMBA PROFE­SIA — Giulesti (17.53 46) — 13.30 13. 20.13. CEA MAI FRUMOASA SEARA DIN VIATA MEA — Floreasca (33.29.71) — 15.30, 18. 20.15. AI. ŞAPTELEA CARTUS - Cringasi (49.21.15) — 16. 13.13. FANTASTICA AVENTURA A LUI „NEPTUN“ — Ferentari (30.49.85) — 15.30. 18. 20.13. UIMITOARELE AVENTURI ALE LUI ROBINSON CRUSOE - Pacea (31.32.52) — 13.30. 17.45. 20. CINTECUL NORVEGIEI — Moșilor (12.52.93) - 3. 12.30 16. 10.30. SECRETUL LUI BUDDHA — Unire* (17.10.21) — 15.43. 18. 20.15. CHEMAREA STRĂBUNILOR — Vitai­ (21.39.82) — 13.30, 18. 20.13 PORTILE ALBASTRE ALE ORASULUI — cosmos (36.19.15) — 15 30, 13 20.15; Progresul (23.84 1 0) _ 13-30, Í8 20.15 OMUL CU CREIERUL TRANSPLAN­TAT (13.30 18) ; CEATA 1 0.13) - Popu­lar (3513.17); STRUCTURA CRISTALULUI 10.3«; DRUMUL SPRE VEST (17.15, 19.45) — Viitorul (11.48.03). PROPRIETARII ~ înfrăţirea intre popoare (67.14.70) — 15.30, 13. 20.13. LUNA FURIOASA — Rahova (23.91.80) — 13.30, 18. 20.15 TOT ORAŞUL VORBEŞTE — 14 S0 ■ PĂDUREA de MESTECENI — mesa : MARIA STUART - 18.43. 20.45 ■­­ cine­mateca (sala , Union) —­ 13.49.04. AZI PROGRAMU I. I 16.00—17.00 Telescoala. 17.30 Emisiune in limba ger­mană. 19.10 Tragerea loto. 19.20 1001. ae seri. 13.30 Telejurnal. 1 Mai 1371 — sub semnul anului jubiliar. 20.90 România anul XXX. Revis­tă social-politica T­V. 20.23 Avanpremieră 20.30 Film, artistic: „Marea mas­caradă“. O producţie a studiouri­lor americane. Premieră pe ţară. Regia : Billy Wilder. Cu : Kim­­ Douglas, Jean Sterling, Robert Arthur. 22.20 24 de ore. PROGRAMUL IT 11.30 Telex. 17.33 Avanpremieră. 17.40 Film pentru copii „Bă­ieţii din strada Pal“. Producţie a studiourilor cinematografice din R. P. Ungară. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Tineri interpreţi. 20.30 O viaţă pentru o idee : Grigore Antipa. 21.00 Bucureştil! azi. 21.15 Moment coregrafie 21.30 Biblioteca pentru toţi : Ion Agârbiceanu. 22.13 Dans şi muzică As pretu­­tindeni. SUTNE 5.09 De la Alfa la Omega, Enciclopedie pentru elevi. 9.30 Film serial : „Enelda*. 10.29 Bucureștiil necim­peeut ! Muzeul Theodor Aman. 18.33 Teleeiaemateea — paloare. i Redacția j­ administrativ, atf* Btegolitfii ar- 23—2S, Centrala telefonică 3?2?%?. Secția scrisori și biroul juridic: 3131 13. Publicitatea str. 13 Decembrie 26, blocul i, telefon 1415 16. Cititorii dia­strom­tats pot face abooltnicqte târetindu-te 40 1^4 Întreprinderii „ROMPRESFILATELLA", — Serviciul Import Export Presă - Saerreiti ~ calea Griviţei nr. 64-68, P.O.B. 2­­001, ----- 1 ■’Jîsanm

Next