Lumea, februarie-iunie 1923 (Anul 6, nr. 1295-1400)
1923-03-28 / nr. 1336
> i k A Amil ¥ 1 Mr. 1336 Red. și Administrația «tr. Șteian cel Man« S Atelerul Tipografic «tr. Itwnei Nr. 33 sau TELEFON 34 ® Anunțuri si publicații se primesc la birourile administrației cât și ale tipografiei 1 LEU NUMĂRUL Politică și socială — Ziar Independent Mercur 28 Martie 1923 Se primesc ABONAMENTE In provincie LA DEPOZITARI st Iman . 900 Pe 6 luni . 160 Pe 3 luni , 80 Un număr vechiu 2 lei *un?e*i MULTIMA #HA și străinătate Ce cuprinde proectul lege al ...............Chiriilor ......—. Iată cuprinsul noului proect lege al chirilor, redactat în forma definitiva, așa cum va fi depus pe Biuroul Parlamentului. 1. Se prelungesc pe timp de 2 ani, adică până la 23 Aprilie 1925 toate contractele de închiriere în vigoare, cu un spor care reprezintă de 3 ori chiria din 1916. 2. Numai pentru 1 an, adică până la 23 Aprilie 1924 se prelungesc contractele de închiriere ale celor chiriași cari au un venit imobiliar de peste 250.000 lei anual. In proect se precizează că nu este vorba de venitul profesiunei pe care chiriașul o exercită, ci ace provenit din acțiuni, credite și alte venituri mobiliare, etc. Dela 23 Aprilie 1924 Imobilele chiriașilor cari fac parte din această categorie vor fi lăsate la libera tranzacție. 3. Se mențin dispozițiile din actuala lege, în ce privește contractele de închiriere pentru Bănci, Hoteluri, Case de Comission. 4. Sporul chiriei pentru prăvălii se menține tot de 5 ori chiria din 1916. Iar pentru micile industrii, de 3 ori chiria din 1916. importantele declarații ale darului Lupu asupra modului cum se impune țarei Constituția Buc. 27. — Dl. dr. Lupu a acordat un înterview unui ziar din Capitală. La întrebarea : Ce credeți d-le Dl. despre votarea Constituției, dl. dl. Lupu a răspuns: „Dacă ar fi vorba numai să se aplice pentru familia Bratianu care e o societate destul de numeroasă și dacă aplicarea ar merge până la a șaptea spiță, ar avea importanță votul Parlamentului. Dar cum ea e menită să se aplice intregei țări, găsesc că Constituția este ridicolă și vană. „Devenita dl. Ionel Bratianu din cauza îngăifărei cunoscute, atât de naiv încât să nu înțeleagă că, oricât s’ar trudi să impună țarei voința sa, chiar sub aureola de mantie regală iresponsabilă, el nu poate impune României mărite și schimbată sufletește de pe urma războiului, o Constituție tirano-balcanică, cum spunea Clemenceau: „Noi am dat totdeauna dovadă de prudență, pot zice chiar de prea multă prudență și vă pot afirma că Duminica trecută ca și cea de azi, numai nouă ni se datorește faptul că n’a avut loc o vărsare de sânge. Când așezi în fața populației îndârjite regimente peste regimente, este foarte ușor ca la un moment dat să se ajungă la luptă corp la corp. D-l Dr. Lupu face apoi următoarea remarcă: „In dispăruta împărăție Habsburgică, de 8 ori seculară, împăratul avea următoarea tactică de a supune diferitele popoare care făceau parte din împărăția sa, trimitea armata ungurească în Austria, armata austriacă în Ungaria și așa mai departe, pentru că la o eventuală revoltă să nu se bată frații de acelaș sânge. Hohenzollernul României, al cărui singur sprijin ar trebui să fie numai Poporul, înțelege să adopte aceiaș tactică. Duminică pe când Regele era la vânătoare și împușca sitari, trupele au fost aduse pe străzi să impună prin forță votarea Constituției. Cele mai multe regimente erau formate din soldați sași și unguri, cari nu știau o babă românește“. In jurul turburarilor dela Buftea Consfătuirea de la Ministerul .. :..v. de Justiție Buc. 27. — In cursul dimineței de ari a avut loc la locuința d-lui Ministru de Justiție o consfituire la care au participat procurorul general, primul procuror, generalul Ștefanescu, comandantul jandarmilor. Primul procuror a făcut d-lui ministru de justiție o expunere asupra tulburărilor de la Buftea. A arătat că autoritățile au oprit întrunirea opoziției pe motiv că localul Băncii Populare aparține Statului. S-a hotărât ca toți acei cari au provocat tulburările de la Buftea să fie dați în judecată pentru rebeliune. Primul procuror a declarat că cei arestați au fost puși in libertate, ei rămăn însă la dispoziția parchetului. Asupra celor petrecute la Buftea avem de înregistrat două versiuni, una din lagărul guvernamental, alta din acea a opoziției. In cercurile oficiale se spune că, opoziționiștii au spart ușile localului Băncei Populare, unde au ținut o întrunire neautorizată de autorități. Cănd au intervenit jandarmii au fost ultragiați de publicul din sală, atunci o parte din cei prezenți au fost arestați. Opoziționiștii afirmă că, întrunirea s’a’ ținut în mod pașnic. Deodată a pătruns în sală un sublocotenent care a provocat pe cetățeni, producând un scandal enorm, pentru ca astfel să-i poată aresta ca rebeli. Ciocnirea de trenuri de la Buftea Buc. 27.—O ciocnire de trenuri care din fericire n‘a făcut victime omenești, s‘a întâmplat în stația Butea, din neglijața personalului de serviciu. Trenul de marfă No. 3028 care intra în stație a ciocnit în coadă trenul de marfă 3158 care se afla garat pe linia 3-a. Viteza acestui tren care venea din Paris încărcat cu mărfuri, fiind mare, ciocnirea a fost foarte puternică, 4 vagoane cu marfă au fost distruse complect. Locomotiv a deraiat, răstumănd li-se. Din această cauză linia a fost deteriorată pe o mare distanță. S-a deschis o anchetă pentru stabilirea răspunderilor. Constituția s’a votat—“ in întregime la Cameră și la Senat » « Rezolvarea definitivă a chestiunei evreești - CAMERA Ședința se deschide sub preșidenția d-lui Bărcă. Pe banca ministerială d-nii Mărzescu, V. Brătianu, general Văitoianu, I. G. Duca, I. Inculeț, C. Anghelescu, Dl. G. Georgescu ia cuvântul la sumar, arătând că naționalizarea subsolului e una din cele mai mari opere înfăptuite de partidul liberal. Se intră în ordinea de zi. Se pun la vot și se votează legile, pentru modificarea unor articole din Codul comercial, și pentru consituirea unei societăți anonime. Dl. Victor Iamandi’depune un proect-lege din inițiativă mentală pentru acordarea parlade avantagii unei anumite categorii de profesori. Dl. I. Simionescu arată starea de plâns în care se găsește comuna Iași. Cere guvernului să ia măsuri spre a se mai salva cât mai e timp. Dl. Victor Iamandi se asociază la propunerea d-lui Simionescu. D. Iritz Romerth vorbește de exportul vitelor din Ardeal. Dl. Popovici face o comunicare d-lui ministru de justiție arătănd că sunt numeroase văduve de războiu care nu știu nici azi nimic despre bărbații lor dacă sunt morți sau prizonieri pe undeva. Dl. ministru I. Th. Florescu declară că va veni cu o lege în acest sens. Se trece la discuția proectului de Constituție. Dl. Florescu-Craiova vorbește împotriva acordărei drepturilor la minorități. Camera admite rezolvarea chestiunei evreești așa cum a fost propusă de clubul parlamentarilor evrei adică în modul următor : Toți evreii domiciliați atât în Vechiul Regat cât și în provinciile alipite aflători în 1918 în țară, optând pentru supușenia Română cei din proviciile alipite, sunt de drept cetățeni rom. In ce privește pe evreii din Vechiul Regat, se ratifică decretele-legi in vigoare și se prelungește data pentru facerea declarațiilor de încetățenire cu 3 luni de zile, pentru acei cari n’au făcut declarațiile la timp după ultimul decret-rege. Parlamentarii evrei au părăsit Camera și au luat contact cu reprezentanții U. E. R. Apoi s-au întors în Parlament, unde au cetit o declarație, prin care arată că se arată satisfăcuți de modul cum a fost rezolvită chestiunea evreească, și declară că vor vota Constituția. Proectul de Constituție se pune la vot și se admite cu 255 voturi pentru, 7 contra și 3 abțineri. Dl. prim ministru Ion Bratianu mulțumește guvernului și Camerei pentru sprijinul acordat în susținerea proectului de Constituție. DL N. Iorga declară: Dacă Regele semnează Constituția, • recunosc și eu. Ședința se ridică. Senatul Votarea proertului de Constituție Dl. M. Ferechide deschide ședința in prezența d-lor miniștrii Al. Constantinescu, C. Banu, A. Cosma. Dl. Ferechide anunță că Marele Colegiu a fost convocat pentru ziua de 29 Martie ora 10 dimineața pentru a proceda la alegerea nouilor episcopi. Se fac mai multe comunicări fără importanță. Dl. ministru Al. Constantinescu arată că, în afară de legea naționalizării, Camera n’a adus vre’o altâ modificare importantă proectului de Constituție. Senatorii examinează toate amendamentele acceptate de Cameră și le aprobă în întregime. Proectul de Constituție pus la vot se admite. Dl. Al. Constantinescu mulțumește Maturului Corp pentru votul de încredere ce l-a avut guvernului, votându-se Constituția. Dl. I. Sanilevici, citește o declarație, prin care se arată mulțumit de felul cum au fost soluționate drepturile evreilor. Declară că va vota proectul de Constituție. Ședința se ridici. Alte întruniri convocate de opoziția unită Buc. 27.—Opoziția unită a convocat pentru azi Luni la orele 6 seara mai mlte întruniri în diferite centre din Capitală. La vestea răspândită că ofițerii și jandarmii au pătruns în sala Băncii Populare de la Buftea, zădărnicind întrunirea opoziției și arestând 20 cetățeni, o vie indignare a cuprins populația Capitalei. S’a hotărât să se țină o mare întrunire în localul „Clubului partidului național“, la Vanicu. Noul și importante amănunte asupra Incidentelor dala Buftea Buc. 27— Duminecă au plecat din Capitală la Buftea un campus de 50 opoziționiști grup hotărâți să țină o întrunire în Iocul Băncei Populare. La orele 5 pe cănd vorbea părintele Man, un sublocotenent de jandarm a intrat în sală provocând scandal, sub motiv că publicul a ultragiat pe jandarmi. 20 cetățeni au fost declarați arestați. 25 cetățeni au reușit să fugă pe câmp venind în Capitală. In timpul cât cetățenii arestați erau conduși le arest, un căpitan de jandarmi și un agent de poliție, atașat pe lângă persoana d-lui Barbu Știrbey s’au dedat la excese, bruscănd în mod nepermis pe cei arestați. Dl. Popescu— Tulcea, un membru marcant al partidului țărănist a fost crunt bătut în gara Buftea. Dela orele 5 jum. pănă la orele 9 seara toți cei arestați au fost ținuți la secție pentru a da căte o declarație cu privire la ultragierea jandarmilor. La această oră au sosit automobile cu jandarmi, d-nn general Ștefănescu și primul procuror. Reprezentantul Parchetului a declarat arestați pe cei 20 cetățeni. Generalul Ștefănescu, comandantul jandarmeriei a ordonat să se plaseze pe tot pavagiul șoselei pe care aveau să o străbată, mai multe mitraliere, pentru a împiedica orice tentativă de fugă de sub escortă a cetățenilor arestați. Toți cei arestați au fost transportați la orele 1 j m. noaptea spre Capitală. Au fost debarcați în gara Filaret.* Se crede că Intr’adevăr scandalul ar fi fost provocat din partea unor membrii ai opoziției, deoarece mai mulți martori au afirmat că ziaristul Raul Crăciun și Al. Cazimir erau Intri o complectă stare de beție. Printre cei arestați notăm: Chabert, fost deputat, Ionel Dumitrescu, N. Călin, C. Cazimir, Ardeleanu, Zăgărescu, Marinescu, C. Stoenescu, Tocilari, Popescu Tulcea, Iosif Saveta etc. Eri dimineață, d-nii Mișu Cantacuzino, Grigore Filipescu și Ortopan s’au prezentat la ministerul de interne, cerând eliberarea celor arestați. Până la orele 1 jum. nu a fost eliberat decât părintele Man. Bursa de închidere Paris Paris 26.— Leul a cotat la închiderea Bursei 7,40 (Șapte patruzeci). Bursa București Buc. 27.— Francul francez 13,80 Lira sterling 1006, Dolarul 214, Lire italiene 10,36, Coroane cehe 5,55, Mărci germane 1,08, Franci elevețieni 40,50, Coroane austriace 0,036 jum. Agitațiile antisemite din Capitală Buc. 27. Din cei 46 studenți arestați în urma ultimelor agitații antisemite, 40 au fost eliberați ori 6 rămânând arestați, fiind învinuiți de rebeliune. Studenții eliberați s-au postat în fața Prefecturei de Poliție, cerănd eliberarea colegilor lor. Intervenind un inspector de poliție, studenții au fost împrăștiați. Poliția a arestat doi studenți cari sunt învinuiți că ar fi luat parte la devastarea locuinței doctorului Ster. Un grup șe studenți s'au postat eri pe la orele 1 jum., după amiază în fața spitalului Colțea, încercând să oprească intrarea la chimie a colegilor lor evrei. Poliția s-a împrăștiat. Descoperirea — unei comori Buc. 17— In comuna Stroești (jud. Ilfov) surpăndu-se numal mai mulți săteni au descoperit o comoară’. Intr’o casetă de fier au fost găsite mai multe monede de aur cu portretul Măriei Theresa, datate din 1765. A sosit la fța locului comandantul de jandarmi și a început cercetările. S’au găsit 22 monede de aur. Se fac cercetări spre a se vedea dacă țăranii cari au găsit caseta nu s’au înfruptat și ei. Dl. Istrati Micescu părăsește partidul liberal Buc. 27 — In ședința de Sâmbătă a Camerei, cănd s’a legea naționalizărei subsolul, votat d. Istrati Micescu a avut o chestie personală cu un deputat din majoritate. Acesta din urmă îi atrăgea atenția d-lui Micescu că, deoarece s’a ales pe lista partidului liberal, el trebue să primească exproprierea subsolului și în genere toate legile pe cari le aduce în discuție actualul regim. Se afirmă că d .Micescu va declara într’o ședință a Camerei că părăsește apropiată partidul liberal. Congresul Camereor internaționale de Comerț Roma 26.— Congresul Camerelor internaționale de Comerț s’a deschis la Roma. Mussolini a dat un banchet în onoarea congresiștilor.* Altă telegramă sorită din Roma anunță că congresul Camerilor de comerț, s’a terminat. Președinte al Camerelor de comerț internaționale a fost proclamat d. Boork. Telegrama trimiși Regelui dela adunarea cetățenească din Brașovv Buc. 27— După cum am anunțat la timp, Duminecă urma să aibă loc la Brașov o întrunire a opoziției. Nu s’a permis țăranilor să vie la întrunire. Agenții d-lui ministru de interne și-au făcut datoria împiedicăndu-i să vină. Autoritățile au interzis ținerea întrunirei pe motiv că în acea zi va avea loc solemnitatea depunerea jurământului nouilor recruți. Cetățenii întruniți în mare număr la Brașov, au redactat următoarea telegramă pe care au trimis-o Regelui: „Cetățenii din Brașov, în temeiul unui elementar drept cetățenesc, ne-am întrunit azi spre a ne spune cuvântul în fața îndrăznelei unui Parlament, ești printr’o lovitură de stat și furturi de urne, de a legifera pactul fundamental al statului. „Dorim ca strigătul de desnădejde al poporului să ajungă la treptele Tronului, deoarece buna credință a Majestăței Voastre e înșelată de cei interesați* Ultimii . Din cercurile bine informate aflăm că guvernul în afară de prohibirea la export a porumbului și fasolei, este hotărât a urca taxele de export pentru celalte cereale râmase libere la export. Unii cred a ști că taxele ar urma să se sporească cam cu cei 10.000 la vagon, ținând sumă de valuta franci în care urmează a fi plătite taxele de export. După ultimele știri primite din Capitală, Ministrul comunicațiilor ar fi renunțat la desființarea regionalelor Cernăuți și Chișinău, în urma stăruințelor depuse de parlamentarii bucovineni și basarabeni. In consecință, importanta mișcare a personaului superior ceferist, care urma să aibă loc pe data de 1 Aprilie, va fi în parte suprimată. Din disponibilul de 800 vagoane restitituit direcției noastre regionale se va satisface în primul rând cerințele de porumb pentru alimentarea populaței din Bucovina, transporturile de vite și de cereale pentru însemânțări, și în fine din rest se vor organiza transporturile în massă ale cerealelor spre Brăila și Galați. știri . Măine începe la Comisia 3-a recrutarea tinerilor născuți în anul 1902, care fac parte din clasa 24. Comisiiunea de recrutare se compune din d-nii Col. Teodora președinte, Colonel Dr. Brătescu, medic recrutor, d. Inspector Știubei, ca delegat al Prefecturei de Poliție, d-l Musteață, delegat al prefecturei de județ și Căp. Winder. Pentru tinerii din circumscripta IV, recrutarea începe Sâmbătă 1 Martie. Delegatul trimis de Caruîrsi la Brașov, pentru a ridica zahărul care a fost repartizat primăriei Iași, a comunicat că nu-și poate îndeplini această însărcinare, deoarece fabrica refuză predarea zahărului. Față de acest refuz, d-l ajutor de primar Frătiță a plecat la Brașov urmănd a recurge și la forța armată, în caz dacă fabrica va continua a refuza predarea zahărului. In acelaș timp, comuna a trimis un delegat la Hotin, pentru recepționarea a trei vagoane cu zahăr din cota oferită de comercianții angrosiști.