Lumea, februarie-iunie 1923 (Anul 6, nr. 1295-1400)

1923-03-28 / nr. 1336

> i k A Amil ¥ 1 Mr. 1336 Red. și Administrația «tr. Șt­eian cel Man« S Atel­erul Tipografic «tr. Itwnei Nr. 33 sau­ TELEFON 34 ® Anunțuri si publicații se primesc la birourile administrației cât și ale tipografiei 1 LEU NUMĂRUL Politică și socială — Ziar Independent Mercur­ 28 Martie 1923 Se primesc ABONAMENTE In provincie LA DEPOZITARI st Iman . 900 Pe 6 luni . 160 Pe 3 luni , 80 Un număr vechiu 2 lei *un?e*i MULTIMA #HA și străinătate Ce cuprinde proectul lege al ...............Chiriilor ......—. Iată cuprinsul noului proect le­ge al chirilor, redactat în forma definitiva, așa cum va fi depus pe Biuroul Parlamentului. 1. Se prelungesc pe timp de 2 ani, adică până la 23 Aprilie 1925 toate contractele de în­chiriere în vigoare, cu un spor care reprezintă de 3 ori chiria din 1916. 2. Numai pentru 1 an, adică până la 23 Aprilie 1924 se pre­lungesc contractele de închi­riere ale celor chiriași cari au un venit imobiliar de peste 250.000 lei anual. In proect se precizează că nu este vorba de venitul profesiunei pe care chiriașul o exercită, ci ace provenit din acțiuni, credite și alte venituri mobiliare, etc. Dela 23 Aprilie 1924 Imobilele chiriașilor cari fac parte din această categorie vor fi lă­sate la libera tranzacție. 3. Se mențin dispozițiile din actuala lege, în ce privește contractele de închiriere pen­tru Bănci, Hoteluri, Case de Comission. 4. Sporul chiriei pentru pră­vălii se menține tot de 5 ori chiria din 1916. Iar pentru mi­cile industrii, de 3 ori chiria din 1916. importantele declarații ale darului Lupu asu­pra modului cum se impune țarei Constituția Buc. 27. — Dl. dr. Lupu a a­­cordat un înterview unui ziar din Capitală. La întrebarea : Ce cre­deți d-le Dl. despre votarea Con­stituției, dl. dl. Lupu a răspuns: „Dacă ar fi vorba numai să se aplice pentru familia Bratianu care e o societate destul de nu­meroasă și dacă aplicarea ar merge până la a șaptea spiță, ar avea importanță votul Parlamen­tului. Dar cum ea e menită să se aplice intregei țări, găsesc că Constituția este ridicolă și vană. „Devenit­a dl. Ionel Bratianu din cauza îngăifărei cunoscute, atât de naiv încât să nu înțeleagă că, oricât s’ar trudi să impună țarei voința sa, chiar sub aure­ola de mantie regală iresponsa­bilă, el nu poate impune Româ­niei mărite și schimbată sufletește de pe urma războiului, o Con­stituție tirano-balcanică, cum spu­­nea Clemenceau: „Noi am dat totdeauna dova­dă de prudență, pot zice chiar de prea multă prudență și vă pot afirma că Duminica trecută ca și cea de azi, numai nouă ni se da­to­rește faptul că n’a avut loc o vărsare de sânge. Când așezi în fața populației îndârjite regimen­te peste regimente, este foarte u­­șor ca la un moment dat să se ajungă la luptă corp la corp. D-l Dr. Lupu face apoi urmă­toarea remarcă: „In dispăruta împărăție Habs­­burgică, de 8 ori seculară, împă­ratul avea următoarea tactică de a supune diferitele popoare care făceau parte din împărăția sa, trimitea armata ungurească în Austria, armata austriacă în Un­garia și așa mai departe, pentru că la o eventuală revoltă să nu se bată frații de acelaș sânge. Hohenzollernul României, al că­rui singur sprijin ar trebui să fie numai Poporul, înțelege să adop­te aceiaș tactică. Duminică pe când Regele era la vânătoare și împușca sitari, trupele au fost a­­duse pe străzi să impună prin forță votarea Constituției. Cele mai multe regimente erau formate din soldați sași și unguri, cari nu știau o babă românește“. In jurul turburarilor dela Buftea Consfătuirea de la Ministerul .. :..v. de Justiție Buc. 27. — In cursul dimineței de ari a avut loc la locuința d-lui Ministru de Justiție o consfituire la care au participat procurorul general, primul procuror, gene­­ralul Ștefanescu, comandantul jan­­dar­milor. Primul procuror a făcut d-lui ministru de justiție o expu­nere asupra tulburărilor de la Buftea. A arătat că autoritățile au oprit întrunirea opoziției pe motiv că localul Băncii Populare aparține Statului. S-a hotărât ca toți acei cari au provocat tulburările de la Buftea să fie dați în judecată pentru re­beliune. Primul procuror a de­clarat că cei arestați au fost puși in libertate, ei rămăn însă la dis­poziția parchetului. Asupra celor petrecute la Buf­tea avem de înregistrat două ver­siuni, una din lagărul guverna­mental, alta din acea a opoziției. In cercurile oficiale se spune că, opoziționiștii au spart ușile localului Băncei Populare, unde au ținut o întrunire neautorizată de autorități. Cănd au intervenit jandarmii au fost ultragiați de publicul din sală, atunci o parte din cei prezenți au fost arestați. Opoziționiștii afirmă că, întru­nirea s’a’ ținut în mod pașnic. De­odată a pătruns în sală un sub­locotenent care a provocat pe ce­tățeni, producând un scandal e­­norm, pentru ca astfel să-i poată aresta ca rebeli. Ciocnirea de trenuri de la Buftea Buc. 27.—O ciocnire de tre­nuri care din fericire n‘a făcut victime omenești, s‘a întâmplat în stația B­utea, di­n neglij­ața per­sonalului de serviciu. Trenul de marfă No. 3028 care intra în stație a ciocnit în coadă trenul de marfă 3158 care se afla garat pe linia 3-a. Viteza acestui tren care venea din Paris încărcat cu mărfuri, fiind mare, ciocnirea a fost foarte puternică, 4 vagoane cu marfă au fost distruse com­plect. Locom­otiv a deraiat, răs­tu­­mă­nd li-se. Din această cauză linia a fost deteriorată pe o mare distanță. S-a deschis o anchetă pentru stabilirea răspunderilor. Constituția s’a votat­­—“ in întregime la Cameră și la Senat » « Rezolvarea definitivă a chestiunei evreești - CAMERA Ședința se deschide sub preși­­denția d-lui Bărcă. Pe banca mi­nisterială d-nii Mărzescu, V. Bră­­ti­anu, general Văitoianu, I. G. Duca, I. Inculeț, C. Anghelescu, Dl. G. Georgescu ia cuvântul la sumar, arătând că naționaliza­rea subsolului e una din cele mai mari opere înfăptuite de partidul li­beral. Se intră în ordinea de zi. Se pun la vot și se votează legile, pentru modificarea unor articole din Codul comercial, și pentru cons­ituirea unei societăți anonime. Dl. Victor Iamandi’depune un proect-lege din inițiativă mentală pentru acordarea parla­de a­­vantagii unei anumite categorii de profesori. Dl. I. Simionescu arată starea de plâns în care se găsește co­muna Iași. Cere guvernului să ia măsuri spre a se mai salva cât mai e timp. Dl. Victor Iamandi se aso­ciază la propunerea d-lui Simio­nescu. D. I­ritz Romerth vorbește de exportul vitelor din Ardeal. Dl. Popovici face o comuni­care d-lui ministru de justiție a­­rătănd că sunt numeroase văduve de războiu care nu știu nici azi nimic despre bărbații lor dacă sunt morți sau prizonieri pe un­deva. Dl. ministru I. Th. Florescu declară că va veni cu o lege în acest sens. Se trece la discuția proectului de Constituție. Dl. Florescu-Craiova vorbește împotriva acordărei drepturilor la minorități. Camera admite rezolvarea ches­­tiunei evreești așa cum a fost propusă de clubul parlamentari­lor evrei adică în modul urmă­tor : Toți evreii domiciliați atât în Vechiul Regat cât și în provinciile alipite aflători în 1918 în țară, optând pentru supușenia Română cei din pro­­viciile alipite, sunt de drept cetățeni rom. In ce privește pe evreii din Vechiul Regat, se ra­tifică decretele-legi in vigoare și se prelungește data pentru facerea declarațiilor de înce­­tățenire cu 3 luni de zile, pen­tru acei cari n’au făcut de­clarațiile la timp după ultimul decret-rege. Parlamentarii evrei au părăsit Camera și au luat contact cu re­prezentanții U. E. R. Apoi s-au întors în Parlament, unde au ce­tit o declarație, prin care arată că se arată satisfăcuți de modul cum a fost rezolvită chestiunea evreească, și declară că vor vota Constituția. Proectul de Constituție se pune la vot și se ad­mite cu 255 voturi pen­tru, 7 contra și 3 abțineri. Dl. prim ministru Ion Bratianu mulțumește guvernului și Camerei pentru sprijinul acordat în sus­ținerea proectului de Constituție. DL N. Iorga declară: Dacă Re­gele semnează Constituția, • re­cunosc și eu. Ședința se ridică. Senatul Votarea proertului de Constituție Dl. M. Ferechide deschide șe­dința in prezența d-lor miniștrii Al. Constantinescu, C. Banu,­­ A. Cosma. Dl. Ferechide anunță că Marele Colegiu a fost convocat pentru ziua de 29 Martie ora 10 dimi­neața pentru a proceda la alege­rea nouilor episcopi. Se fac mai multe comunicări fără importanță. Dl. ministru Al. Constantinescu arată că, în afară de legea nați­­onalizării, Camera n’a adus vre’o altâ modificare importantă pro­ectului de Constituție. Senatorii examinează toate amendamentele acceptate de Cameră și le aprobă în întregime. Proectul de Constituție pus la vot se admite. Dl. Al. Constantinescu mulțu­mește Maturului Corp pentru vo­tul de încredere ce l-a avut gu­vernului, votându-se Constituția. Dl. I. Sanilevici, citește o dec­larație, prin care se arată mulțu­mit de felul cum au fost soluțio­nate drepturile evreilor. Declară că va vota proectul de Consti­tuție. Ședința se ridici. Alte întruniri convocate de opoziția unită Buc. 27.—Opoziția unită a con­vocat pentru azi Luni la orele 6 seara mai m­lte întruniri în dife­rite centre din Capitală. La ves­tea răspândită că ofițerii și jan­darmii au pătruns în sala Băncii Populare de la Buftea, zădărni­cind întrunirea opoziției și ares­tând 20 cetățeni, o vie indignare a cuprins populația Capitalei. S’a hotărât să se țină o mare întru­nire în localul „Clubului partidu­lui național“, la Vanicu. Noul și importante amănunte asupra Incidentelor dala Buftea Buc. 27— Duminecă au plecat din Capitală la Buftea un campus de 50 opoziționiști grup ho­tărâți să țină o întrunire în Ioc­­­ul Băncei Populare. La orele 5 pe cănd vorbea pă­rintele Man, un sublocotenent de jandarm a intrat în sală provo­când scandal, sub motiv că pub­licul a ultragiat pe jandarmi. 20 cetățeni au fost declarați a­­restați. 25 cetățeni au reușit să fugă pe câmp venind în Capitală. In timpul cât cetățenii arestați e­­rau conduși le arest, un căpitan de jandarmi și un agent de poli­ție, atașat pe lângă persoana d-lui Barbu Știrbey s’au dedat la ex­cese, bruscănd în mod nepermis pe cei arestați. Dl. Popescu— Tulcea, un membru marcant al partidului țărănist a fost crunt bătut în gara Buftea. Dela orele 5 jum. pănă la orele 9 seara toți cei arestați au fost ținuți la secție pentru a da căte o declarație cu privire la ultra­gierea jandarmilor. La această oră au sosit automobile cu jandarmi, d-nn­ general Ștefănescu și primul procuror. Reprezentantul Parche­tului a declarat arestați pe cei 20 cetățeni. Generalul Ștefănescu, co­mandantul jandarmeriei a ordonat să se plaseze pe tot pavagiul șo­selei pe care aveau să o străbată, mai multe mitraliere, pentru a îm­piedica orice tentativă de fugă de sub escortă a cetățenilor arestați. Toți cei arestați au fost tran­sportați la orele 1 j m. noaptea spre Capitală. Au fost debarcați în gara Filaret.* Se crede că Intr’adevăr scan­dalul ar fi fost provocat din par­­­tea unor membrii ai opoziției, deoarece mai mulți martori au a­­firmat că ziaristul Raul Crăciun și Al. Cazimir erau Intri o com­plectă stare de beție.­­ Printre cei arestați notăm: Cha­­bert, fost deputat, Ionel Dumi­­trescu, N. Călin, C. Cazimir, Ar­deleanu, Zăgărescu, Marinescu, C. Stoenescu, Tocilari, Popescu Tulcea, Iosif Saveta etc. Eri dimineață, d-nii Mișu Can­­tacuzino, Grigore Filipescu­ și Or­­topan s’au prezentat la minis­terul de interne, cerând elibera­rea celor arestați. Până la orele 1 jum. nu a fost eliberat decât pă­rintele Man. Bursa de închidere Paris Paris 26.— Leul a cotat la în­chidere­a Bursei 7,40 (Șapte pa­truzeci). Bursa București Buc. 27.— Francul francez 13,80 Lira sterling 1006, Dolarul 214, Lire italiene 10,36, Coroane cehe 5,55, Mărci germane 1,08, Franci elevețieni 40,50, Coroane austria­­ce 0,036 jum. Agitațiile antisemite din Capitală Buc. 27.­ Din cei 46 studenți arestați în urma ultimelor agitații antisemite, 40 au fost eliberați ori 6 rămânând arestați, fiind învinu­iți de rebeliune. Studenții eliberați s-au postat în fața Prefecturei de Poliție, cerănd eliberarea colegi­lor lor. Intervenind un inspector de poliție, studenții au fost îm­prăștiați. Poliția a arestat doi studenți cari sunt învinuiți că ar fi luat parte la devastarea locuinței doc­torului Ster. Un grup șe studenți s'au pos­tat eri pe la orele 1 jum., după amiază în fața spitalului Colțea, încercând să oprească intrarea la chimie a colegilor lor evrei. Poliția s-a împrăștiat. Descoperirea — unei comori Buc. 17— In comuna Stroești (jud. Ilfov) surpăndu-se nu­mal mai mulți săteni au descoperit o comoară’. Intr’o casetă de fier au fost găsite mai multe monede de aur cu portretul Măriei Theresa, datate din 1765. A sosit la f­ța locului comandantul de jandarmi și a început cercetările. S’au găsit 22 monede de aur. Se fac cercetări spre a se vedea dacă țăranii cari au găsit caseta nu s’au înfruptat și ei. Dl. Istrati Micescu pă­răsește partidul liberal Buc. 27 — In ședința de Sâm­bătă a Camerei, cănd s’a legea naționalizărei subsolul, votat d. Istrati Micescu a avut o chestie personală cu un deputat din ma­joritate. Acesta din urmă îi atră­gea atenția d-lui Micescu că, de­oarece s’a ales pe lista partidului liberal, el trebue să primească exproprierea subsolului și în ge­nere toate legile pe cari le aduce în discuție actualul regim. Se afirmă că d­ .Micescu va declara într’o ședință a Camerei că părăsește apropiată partidul liberal. Congresul Cam­er­eor inter­naționale de Comerț Roma 26.— Congresul Camere­lor internaționale de Comerț s’a deschis la Roma. Mussolini a dat un banchet în onoarea congresiș­­tilor.* Altă telegramă sorită din Roma anunță că congresul Camerilor de comer­ț, s’a terminat. Președinte al Camerelor de co­merț internaționale a fost procla­­mat d. Boork. Telegrama trimiși Regelui dela adunarea cetățenească din Brașovv Buc. 27— După cum am anun­țat la timp, Duminecă urma să aibă loc la Brașov o întrunire a opoziției. Nu s’a permis țăranilor să vie la întrunire. Agenții d-lui ministru de interne și-au făcut datoria împiedicăndu-i să vină. Autoritățile au interzis ținerea întrunirei pe motiv că în acea zi va avea loc solemnitatea depune­­rea jurământului nouilor recruți. Cetățenii întruniți în mare nu­măr la Brașov, au redactat urmă­toarea telegramă pe care au tri­mis-o Regelui: „Cetățenii din Brașov, în te­meiul unui elementar drept cetă­țenesc, ne-am întrunit azi spre a ne spune cuvântul în fața în­­drăznelei unui Parlament, ești printr’o lovitură de stat și furturi de urne, de a legifera pactul fun­damental al statului. „Dorim ca strigătul de desnă­­dejde al poporului să ajungă la treptele Tronului, deoarece buna credință a Majestăței Voastre e înșelată de cei interesați*­ Ultimii . Din cercurile bine infor­mate aflăm că guvernul în afară de prohibirea la export a porum­bului și fasolei, este hotărât a urca taxele de export pentru ce­­lalte cereale râmase libere la ex­port. Unii cred a ști că taxele ar urma să se sporească cam cu cei 10.000 la vagon, ținând sumă de valuta franci în care urmează a fi plătite taxele de export.­­ După ultimele știri primite din Capitală, Ministrul comuni­cațiilor ar fi renunțat la desfiin­țarea regionalelor Cernăuți și Chișinău, în urma stăruințelor depuse de parlamentarii bucovi­neni și basarabeni. In consecință, importanta miș­care a persona­ului superior ce­ferist, care urma să aibă loc pe data de 1 Aprilie, va fi în parte suprimată.­­­ Din disponibilul de 800 va­goane restitituit direcției noastre regionale se va satisface în pri­mul rând cerințele de porumb pentru alimentarea populaței din Bucovina, transporturile de vite și de cereale pentru însemânțări, și în fine din rest se vo­r orga­niza transporturile în­ m­assă ale cerealelor spre Brăila și Galați.­ ­ știri . Măine începe la Comisia 3-a recrutarea tinerilor născuți în anul 1902, care fac parte din cla­sa 24. Comisiiunea de recrutare se compune din d-nii Col. Teodora președinte, Colonel Dr. Brătescu, medic recrutor, d. Inspector Știu­­bei, ca delegat al Prefecturei de Poliție, d-l Musteață, delegat al prefecturei de județ și Căp. Win­der. Pentru tinerii din circumscrip­ta IV, recrutarea începe Sâmbătă 1 Martie.­­ Delegatul trimis de Car­uîrsi la Brașov, pentru a ridica zahă­rul care a fost repartizat primă­riei Iași, a comunicat că nu-și poate îndeplini această însărci­nare, de­oarece fabrica refuză predarea zahărului. Față de acest refuz, d-l ajutor de primar Frătiță a plecat la Bra­șov urmănd a recurge și la forța armată, în caz dacă fabrica va continua a refuza predarea zahă­rului. In acelaș timp, comuna a tri­mis un delegat la Hotin, pentru recepționarea a trei vagoane cu zahăr din cota oferită de comer­cianții angrosiști.

Next