Lumea, aprilie-iunie 1930 (Anul 13, nr. 3526-3602)
1930-06-11 / nr. 3585
Iinge alta Regele Carol al II-lea Prințul Carol a fost alun da puțini și readus de mulți, și aclamat de tot poporul. Regele Carol al II-lea ln scurt timp și-a recăpătat drepturile și dreptatea de care mulțimea nu-l despărțise niciodată ia inima și conștiința ei. Câteodată acei care se interpun între destin și popor; acei cari se interpun între Roga și popor,—aceia își pot imagina că au drepturi de sine stătătoare față de unul și celalt. Exploatează câteodată pe unul contra celuilalt. Nu voim să spunem ca adversarii prințului Carol au mers până acolo. S'au oprit la mijloc de drum—fiindcă in sufletul lor au păstrat o umbră de îndoială asupra calității acțiunii lor. Rămâne totuș stabilit că acei care se înterpusese intre prințul Carol și popor, iși arogase drepturi care nu le aveau. Asta se intâmplă oricând, și ori de câte ori câte un grup, o clasă sau numai un om nu au nevoe a da cont nimănui de acțiunile lor, adică atunci când o dictatură deghizată sau sinceră exclude consultarea parto» a poporului. ^uzul mare merit al demote, că oamenii care o greși, dar nu pot e șeliie lor— cum pate celelalte ffe«. Dovada față de Prințu reparată de a jurului, încă odată , greși, dar nu greșelile lor. Atitudine Regisorul ->ra față rejORegele Carol al ,ar putea învăța dela Prințu. D aici cât de periculoase sunt coteriile de orice fel, și cât de reparatoare sunt consultațiile periodice ale poporului, încă odată, democrațiile pot greși, dar nu perseverează io Liberalii au o situație delicată. Am fi naivi dacă ne-am închipui că un partid de seriozitatea și puterea celui liberal s’ar putea decide pentru mulți ani la o simplă activitate de opoziție și critică. Nu. Liberalii așteaptă. Ei sunt prea realiști ca să-și închipue că absenții de la conducerea statului, pot recolta altceva decât decepții. Astăzi protestează , vor protesta mâine, o lună, 6 luni. Intre timp guvernul de colaborare va fi uzat și se va apropia veacul lor. Vor îmbrățișa starea de fapt și vor reveni la conducerea, pe care de mult ce vroiau s-o monopolizeze pentru dânșii, erau s-o piardă complect. Liberalii se vor adapta situației, fiindcă altfel ar trebui să se declară revoluționari, să facă revoluție. Cu cine s’o facă ? chiar dacă am admite că ar avea contra cui s-o monteze ! Prințul Nicolae a fost factorul activ al readucerei Prințului Carol. Regisoratul îi se cuvine lui. Dar director de scenă a fost dl. Maniu.Pe când dl. Stere îl combatea pentru o lege sau altă măsură, șeful guvernului, prevedea, adică guverna. Aranja,—curățind terenul politic—readucerea prințului exilat. Sfatul ultimilor musafiri și al prietinilor din străinătate a concordat cu intențiile d-lui Maniu. D-sa a rezistat tuturor presiunelor de a aduce pe N. S. Regina Maria în Regență, fiindcă avea locul rezervat pentru Prințul Carol. Că din prim Regent a devenit Regele Carol Il-lea, e cu atât mai bine pentru dl. Maniu. Dintr’o piatră a dat două lovituri. Dl. Maniu poate fi mulțumit, a condus evenimentele. Nu poate voi fi victima lor. Animatorul Ia atitudinea față de prințul Carol exilat, d. Iorga a prezentat o serie de gradații ale sentimentelor care au mers de la suferința unui tată spiritual până la îndârjirea unui profesor sever. Cu alte cuvinte d. Iorga a fost schimbător. Acum a luat conducerea spectacolului de restaurare a Prințului în drepturile lui. Cunoscând romantismul marelui iiric, am putea spune că o face dezinteresat. Lucrează, cum s'ar zice pentru alții !„. LUMEA Crispa din partidul liberal Dl. GEORGE BRĂTIANU IN FRUNTEA DIZIDENȚILOR. LUPTĂ DINTRE FRATELE ȘI FIUL MARELUI I. BRĂTIANU. Eri la ora 2. d. a. ieșenii au aflat din ediția specială a ziarului „Lumea“ raporturile încordate care se manifestau la aceea oră între conducerea partidului liberal și dl. George Brătianu, șeful organizației liberale din Iași. In ultima audiență pe care dl. George Brătianu a avut-o la Regele Carol ll-Iea, Suveranul adresându-se șefului partidului liberal din Iași, i-a spus : — „Vreau să conlucrez cu d-ta. Să uităm reculul și să respectăm memoria regilor Carol I și Ferdinand.] Se afirmă că dl. George Brătianu ar fi dat un răspuns favorabil Suveranului.* Dl. George Brătianu a trimis Duminică seara o scrisoare d-lui Vintilă Brătianu, prin care-i aduce la cunoștință că e hotarât să nu ia parte la ac'iunea partidului în ce privește noua ordine constituțională și că refuză să ia parte la o acțiune de discordie națională. In a doua scrisoare,concepută în termeni mai puțin tranșanți dl. George Brătianu, pune anumite condițiuni șefului partidului liberal. Dl. Vintila Brătianu l-a trimes pe dl. C. Toma, fost vice-președinte al Senatului, la dl. G. Brătianu pentru a-i cere să revină asupra etitudnei manifestată Duminică seara. Dl. George Brătanu a trimis d-lui Vintilă Brătianu, o altă scrisoare declarând că-și menține condițiile formulate. Dl. Vintilă Brătianu nu le-a acceptat. Eri dimineață la ora 9, s’a întrunit comitelui executiv al partidului național-liberal. Dl. Vintilă Brătianu a propus ca partidul național-liberal să continue până la capăt lupta începută, fiind de părere însă ca deocamdată să se adopte o politică de espectativă. Șeful partidului liberal a arătat care au fost motivele pentru care partidul liberal n’a participat la proclamarea noului Rege. „Nu puteam vedea în actul de ori o acțiune normală, ci numai încheerea unei acțiuni nesocotite de unii membrii dornici de aventuri pobitice”. Șeful partidului liberal a protestat contra anularea testamentului Regelui Ferdinand, și-a făcut elogiul fostului Suveran. A declarat că fostul rege Ferdinand n’a fost influenț și de nimeni, în hotărârile pe care le-a luat. Dl. Vintilă Brătianu a arătat apoi că factorii determinanți ai proclamării prințului Carol ca Rege al României sunt: 1) Guvernul, care susținând politica dezaprobată de întreaga opinie publică, dându-și seama de neîncrederea pe care o întâlnește in străinătate, a încercat o ultimă lovitură ; 2) Regența, care s’a pretat la această lovitură și s’a lăsat să fie asasinată politicește. 3 O parte a armatei. Sa nu comitem greșala să confundăm câțiva conducători ai oștirei cu instituția însăși a armatei, pe care trebue să se reazime Statul împotriva dușmanilor din afară“. A luat apoi cuvântul dl. I. Inculeț, care s’a declarat partizanul rămânere în espectativă. Au mai vorbit d-nii: Nistor, Cozma, Duca și Dinu Brătianu. La urmă a luat cuvânsul dl. Leonte Moldovanu, care a întrebat care e situația în partid a d-lui George Brătianu, în urma ultimei manifestări a acestuia din urmă. Dl. Vintilă Brătianu s’a ridicat imediat dela locul lui, și a declarat : — „Dacă e o clacă și putredă, trebue s'o tăiem“. Imediat s’a ridicat ședința, în cursul după amiezii întrunindu-se comitetul de direcție împreună cu comitetul executiv al partidului pentru a lua hotărâri tranșante în ce privește situația in partid a d-lui George Brătianu. Al. Tx. Dl. GEORGE BRĂTIANU& Vivet Rex! Ultimile , evenimente grandioase românești exaltă inima mea de italian și o fac să trăiască din nou câteva ore neuitat pentru poporul meu de orele epice ale războiului și ale fascismului liberator. Acest Rege care vine din exil, care coboară din ceruri spre a strânge viguros in mâinile Lui energiile și aspirațiile poporului Său, acest Rege din a cărui memorie nu s'au șters marile jertfe ale poporului și luptele dela Mârășești. Difuză acest Rege ce vine ad regendum, adică pentru a îndeplini o domnie in vecinică credință , acest Rege care plantează o disciplină și un caracter, nu poate să nu facă să tresare de simpatie inima mea de italian. Inima mea ce nu ignorează că acestui Rege ii e dragă Patria mea, fiindcă este pământul fascismului, al sacrificiului, al muncii, al disciplinei. Vivat Rex 1 Aug. Gars ia Judiciare . Tribunalul secția II va judeca mâine procesul fraudelor care au făcut pe vremuri vâlvă, de la corporația meseriașilor. Se știe că fostul casier al casei patronale, Crudu, s’a sinucis în ajunul unei inspecții a casei. Cercetându-se s’a stabilit că el a comis fraude de circa jumătate milion lei. In aceasta afacere au fost implicați și controlorii Tanase și Hurduc, care au fost dați în idecată pentru delapidare și fals. politice din Iași și evenimentele --- Isa ordinean ileî zz=7 - Nedumerirea liberalilor - La clubul liberal din localitate, a domnit Duminică o tristețe vădită, căci cei prezenți nu-și puteau ascunde îngrijorarea... de viilor. Informațiuni ceva mai precise, nu erau de unde lua, căci după plecarea d-lui George Brătianu și C. Toma, au plecat Duminică și d-nii Eduard Lăzărescu și Eraclide, ciumați de centru. Pentru unii, mai există o speranță, în atitudinea d-lui Duca. Se șoptea că d. Duca se va despărți de d. Vintilă Brăteanu și va îndruma partidul, în spre noua orientare, ce se impune azi. Dar ori dimineața, iluzia s’a risipit prin declarațiile făcute de d. Duca, apărute în Viitorul. * La ora 1, numărul membrilor adunați în club era destul de mare și bine înțeles, fruidoșii rămași în Iași. Au început discuțiile și s’au format două tabere. Unii aduceau argumente puternice — pentru a susține, că partidul liberal are a se conforma situațiunei, a nu-și îndepărta simpatiile Coroanei, și a face astfel, chiar cu riscul de a trece peste acei cari vor să paralizeze forțele partidului. Alții susțineau cu aceiași tărie, că partidul e dator să urmeze fără șovăire, drumul ce-i vor indica șefii autorizați d-nii Vintilă Brătianu și Duca. Nu s’a ajuns la nici un rezultat — e un început de disecție la clubul liberal, iar pentru continuare, se așteaptă reîntoarcerea d-lui George Brătianu și a fruntașilor cari lipsesc din Iași. * Părintele Lupaș, fostul ministru al sănătății în guvernul Averescu care a prezidat în ultimile zile congreul profesorilor de istorie, a părăsit aseară Iașul, insolit la gară de d. P. Pogonat, șeful organizației averescane din localitate. Notăm că zilele trecute, înainte de a se știe despre vre-un mare eveniment, d. Pogonalu a fostnfăpiată și a văzut pe d. general Averescu. Dar d. general Averescu păstra un mutism complect și nu dădea nici o indicație pentru viitor. Mirai de această atitudine, d. Pogonal trase totuși o concluzie intimă, că tăcerea absolută a d-lui general Averescu, face dovadă, că e sigur de o mare schimbare. Aseară, în gară, d. Pogonal, de obiceiu calm, a fost radios și încântat de declarația, în adevăr frumoasă, a d-lui Gaga. Pentru averescani, pare că „mustul începe să fiarbă". • Prietenii d-lui I. Petrovici sunt încântați de felul cum s’a rezolvat marea problemă a țărei. Ei cred că porțile ministerului sunt acum larg deschise pentru fostul ministru. Politice . Un deputat guvernamental înapoiat în localitate și-a exprimat într-un cerc de prietini impresia puțin optimistă ce a cules de pe urma ultimelor evenimente. Acel deputat se apropie de atitudinea liberalilor. SSBH DE PRETUTINDENI Un soț care nu știe să-și înșele nevasta... Un nostim caz de divers s'a petrecut recent la Chicago. E vorba de un soț care, în disculpare, susține că „nu ște să-și înșele nevasta”. Soția »nepriceputului* american Hans Franklin, a întrodus contra acestuia acțiune de divers pentru adulter. Soțul chemat in Instanță, a cerut să nu se admdă divorsul. El spune judecătorilor că majoritatea bărbaților iși inșală ezi soțiile. „Prietenii mei — susține inculpatul — fac exces de acest „sport”; au însă noroc și nu sunt prinși asupra faptelor. Probabil că ei se pricep cum să-și înșele nevestele, eu însă nu mă pricep de loc. Rog, deci, respingerea acțiunei de divers“, Un om costă doi dolari ? Un mare zir american a întreprins o anchetă în provincia infomelală din nordul Chinei. Rezultatele anchetei sunt senzaționale . S'a constatat că din cauza foamei, au murit în intervalul din luna Ianuarie până în prezent 2oo.ooo copii. Ceiace e mai îngrozitor e constatarea că familiile își vindeau copii și soțiile, pentru a putea hrăni pe ceilalți membrii ai familiei. Astfel s-au vândut 80.000 femei și copii pentru doi sau trei dolari fiecare. Ieșenii care au colaborat la readucerea Prințului Carol Casa conjuraților.— Localit ța d-lui prof. I. Petrovici asediata «ie curioși.— Molul d-lui M. Ca—-----——----nanau.« •——— Un intim prieten al d-lui prof.Ion Petrovici, înapoiat aseară în localitate, ne povestește o serie de interesant amănunte în legătură cu reîntoarcerea prințului Carol. Despre reîntoarcere știau câteva familii eșene și ziaristul Nae Ionescu directorul ziarului „Cuvântul“. Aceștia formau conjurația pentru aducerea prințului Carol. In capul conjurației se afla însuși prințul Nicolae. Aceste familii erau: Prof. Ion Petrovici al cărui cumnat d. N. Gatoschy venise acum câteva săptămâni în țară și luase contact cu fruntașii țărei; dl. N. Cananău, primarul Iașului, al cărui cumnat este d. colonel Soutzu, înfocatul carlist etc. etc. D. N. Gatoschy a părăsit țara pentru Paris acum 12 zile. .O plecare d-sa a spus famiiei prof. Petrovici. Dacă până în 8 zile nu suntem cu prințul Carol aici—vă trimit bani să vie soția la Paris. In ziua de Vineri, în casa din București a familiei Petrovici, domnea mare nedumerire. Vine sau nu vine ? In ziua de Sâmbătă un adevărat pelerinaj a fost la locuința d-lui prof. Ion Petrovici. Au vizitat casa vre-o 30 de foști averescani, foștii miniștri ardeleni, bucovineni și basarabeni; d. Maniu însăși a fost de două ori făcând lungi vizite. In timpul mesei, telefonul zbârnâia mereu. ♦ Dl. prof. Petrovici a fost chemat la Cotroceni de Regele Carol II. Revederea a fost extrem de duioasă. Regele Carol a îmbrățișat îndelung , pe prof. Petrovici, care i-a amintit: „Bun sosit Sire, nu uitați Sire, că v-am spus acum doi ani la Paris, că poporul românesc, nu manifestă entuziasm ofensiv. Are entuziasm spontan și sincer. Dacă vii, ești bine venit. A-ți putut-o constata aceasta, j La care, Regele a răspuns : ■ Am crezut totdeauna în sufletul poporului român — poporul Meu și sufletul acesta m’a adus.“ Venind vorba despre guvern, Regele Carol II a spus d-lui prof. I. Petrovici: „Vrem un guvern de oameni de capacitate , de valori reale“. Asupra viitorului guvern este sigur că nu va fi un guvern de generali cum s’a zvonit în primul moment. Regele Carol îl vrea pe dl. Iorga ca șef al primului său guvern. Altfel, va fi d. general Prezan sau d. Maniu. Preferă însă pe d. prof. Iorga sau d. general Prezan căci nu mai vrea regionalism. Despre viitorii miniștri, Regele Carol al II-lea a amintit numele d-lor Iunian la interne, dr. Lupu la muncă, Goga, Mihai Popovici la finanțe, M. Manoilescu industrie și comerț, Petrovici la instrucție. A amintit și de anumiți basarabeni, bucovineni, ardeleni etc.* Despre liberali, Regele Carol a amintit că nu vrea distrugerea sau executarea oamenilor. Și de aceia a rugat pe prințul Regent Nicolae să cheme urgent pe d. prof George Brătianu pentru a face aproprierea cu partidul liberal. D. prof. George Brătianu a plecat cu automobilul, dar după Bârlad a avut o pană mare care l-a ținut pe loc circa 5 ore. Dr. George Brătianu a sosit în București Sâmbătă, la orele 11 seara, dar n’a mai putut să dea contact cu nimeni. * Din aceleaș sfere ni se comunică faptul că Prințului Barbu Știrbey i se va alege un domiciliu forțat. Iar regina Maria, va locui la Balcic. SEL. Dl. 1. PETROVICI Oamenii pe care nu-i frecventez^ nu- i place sa-i întâlnești nici in romane — Părerile unei doamne neintelectuale — Casă boierească, din bătrâni. La marginea pădurei, cu stejarii înalți și frasinii tufoși, împrejmuită de tei cari lăcrămează pe drenița acoperemântului în solzi, stă mărturia unui veac trecut, casa aceasta cu streșina largă, sub care se adăpostește cerdacul, pe stâlpii de lemn al căruia se întinde glicina, cu florile violete și așa de misterioase. In fața casei, răsfirate prin peluză, singurateci ca nuferii pe un iaz cu fața încrețită de vânt, își clatină florile stânjineți, care se iau la întrecere cu bujorii, de un știi care-s mai frumoși. In fund, livada cu arborii fructiferi, străjuiți de un cordon de nuci întunecați. Stăpâna frumusețelor acestora, complectează farmecul. O văd pentru prima dată. Vârsta ei ? de ARTUR GOROVEI N’am întrebat-o, pentru că... il n’y a pas d’âge pour les braves ! Inteligentă, a bănuit că pe un bărbat trebue s»l intereseze vârsta unei femei, și parcă pentru a mă feri de orice ispită de încercare, a luat ea singură vorba despre chestiunea aceasta. Cu meșteșug — ași putea zice: cu strategie, — glumind, mi-a spus că nici ea nu vrea să știe cam de câți ani să fie, și ca să uite data nașterei ei, și-a aruncat, pe jăratec, toate documentele ce ar putea să i-o amintească. I-au mistuit, limbele de foc, certificatele de la școala din München, actul de căsătorie cu defunctul, până și actul de naștere. Acuma poate să jure că n’are niciun chip să-și dovedească etatea. Pe masa din colțul salonului, lângă fotoliul de sălimi mă surprinde „Zodia Cancerului", românul minunat al lui Sadoveanu. — Cetiți Românește - o întreb eu. Se uită la mine, cu mirare, și-mi spunie: — De ce mă întrebi ? Iți pare curios ? I-am lămurit nedumerirea. Lumea noastră, „lumea bună", cum se zice ,de obiceiu, nu citește românește. Crescuți în mentalitatea unor popoare străine, în special în mentalitatea franțuzască , adăpați, din fragedă copilărie, cu literatură străină, o literatură care, desbrăcându-ne de orice șovinism, trebue să recunoaștem că e mult superioară literaturei noastre, românii noștri au un fel de dispreț pentru scrisul românesc. Și să fim drepți, parcă nu am avea dreptul să fim tare aspri cu ei, dacă ar fi să-i judecăm. Marea majoritate a persoanelor care citesc, la noi, ca și oriunde aiurea, caută in cetire o distracție, o plăcere, dacă voiți. Plăcerea nu o găsește orișigur» în o carte de știință, de specialitate , numărul acelora pe cari-i interesează lucrările savante, este foarte redus; de același carțile acelea se editează într-un număr redus de exemplare. Mulțimea citește literatura ușoară, care tratează chestiuni la înțelegerea orișicui, au trecere cărțile care unora le dau emoțiuni de artă, altora emoțiuni de situații sufletești, sau de facțiuni emoționante. Romanul îndeplinește, cu prisosință, condițiunile acestea. De aceea unele romane au cșa de mare succes, și se tipăresc în sute de mii de exemplare, și se traduc în multe limbi. Acel care citește pentru distracție, pentru a-și trece vremea, are mereu nevoe de o carte noua, la căpătăii. Un roman pe săptămână, e cam puțin. In literaturile străine apar atâtea volume, în cursul unui an, încât n’ar fi numai cu neputință să le răsfoești pe toate, dar e și foarte greu să faci o alegere, printre ele. Specialiștii, chiar, simt această dificultate. Dar sg afil ? .. Avem scriitori distinși, avem chiar un început de roman, lucrări valoroase. Dar, dacă s’ar hotărî cineva să citească numai literatură românească, în special numai romane românești, ar fi nevoit , ori să citească, aceiași carte, măcar de douăsprezece ori pe an, ori să se mulțumească a ceti numai zece minute pe zi, ori să aibă răbdarea să aștepte cel puțin patru luni, până să puie mâna pe o carte, pe care să o poată celi. De aceia cartea străină este indispensabilă unui om care citește. Și când te-ai obișnuit să citești lucruri care-ți satisfac toate cerințele sale sufletești,— mă gândesc la romanul franțuzesc,— nu-i tocmai lesne să-ți întorci privirea și în spre altă librărie. Cam în acest chip i-am explicat eu pricina pentru care se citește așa de puțin cartea românească. M’a ascultat, cu atenție, și a» poi mi’a spus : — Probabil că ai i^reptate - Trebue «ăfle^Lașa cum spu^