Lumea, aprilie-iunie 1930 (Anul 13, nr. 3526-3602)

1930-06-11 / nr. 3585

I­i­n­­ge alta Regele Carol al II-lea Prințul Carol a fost alun da puțini și readus de mulți, și aclamat de tot poporul. Regele Carol al II-lea ln scurt timp și-a recăpătat drepturile și drepta­­tea de care mulțimea nu-l des­părțise nici­odată ia inima și conștiința ei. Câteodată acei care se inter­pun între destin și popor; acei cari se interpun între Ro­ga și popor,—aceia își pot imagina că au drepturi de sine stătă­toare față de unul și celalt. Ex­ploatează câte­odată pe unul contra celuilalt. Nu voim să spu­nem ca adversarii prințului Ca­rol au mers până acolo. S'au oprit la mijloc de drum—fiindcă in sufletul lor au păstrat o um­bră de îndoială asupra calității­ acțiunii lor. Rămâne totuș stabilit că acei care se înterpusese intre prințul Carol și popor, iși aro­gase drepturi care nu le aveau. Asta se intâmplă oricând, și ori de câte ori câte un grup, o clasă sau numai un om nu au nevoe a da cont nimănui de acțiunile lor, adică atunci când o dictatură deghizată sau sin­ceră exclude consultarea part­o» a poporului. ^uzul mare merit al demo­te, că oamenii care o­­ greși, dar nu pot­­ e șeliie lor­— cum­­ pate celelalte ffe«. Dov­­ada față de Prințu re­parată de a­ ju­rului, încă odată , greși, dar nu greșelile lor. Atitudine Regisorul ->ra față re­jO­Regele Carol al ,ar pu­tea învăța dela Prințu. D­ aici cât de periculoase sunt coteriile de orice fel, și cât de reparatoare sunt consultațiile periodice ale poporului, încă odată, democrațiile pot greși, dar nu perseverează io Liberalii au o situație delicată. Am fi naivi dacă ne-am închipui că un partid de seriozitatea și puterea celui liberal s’ar putea decide pentru mulți ani la o simplă activitate de opoziție și critică. Nu. Liberalii așteaptă. Ei sunt prea realiști ca să-și închi­­pue că absenții de la conducerea statului, pot recolta altceva de­cât decepții. Astăzi protestează , vor protesta mâine, o lună, 6 luni. Intre timp guvernul de co­laborare va fi uzat și se va a­­propia veacul lor. Vor îmbrățișa starea de fapt și vor reveni la conducerea, pe care de mult ce vroiau s-o monopolizeze pentru dânșii, erau s-o piardă complect. Liberalii se vor adapta situa­ției, fiindcă altfel ar trebui să se declară revoluționari, să facă revoluție. Cu cine s’o facă ? chiar dacă am admite că ar avea con­tra cui s-o monteze ! Prințul Nicolae a fost factorul activ al readucerei Prințului Ca­rol. Regisoratul îi se cuvine lui. Dar director de scenă a fost dl. Maniu.­Pe când dl. Stere îl com­batea pentru o lege sau altă mă­sură, șeful guvernului, prevedea, adică guverna. Aranja,—curățind terenul politic—readucerea prin­țului exilat. Sfatul ultimilor mu­safiri și al prietinilor din străină­tate a concordat cu intențiile d-lui Maniu. D-sa a rezistat tutu­ror presiunelor de a aduce pe N. S. Regina Maria în Regență, fiindcă avea locul rezervat pen­tru Prințul Carol. Că din prim Regent a devenit Regele Carol Il-lea, e cu atât mai bine pentru dl. Maniu. Dintr’o piatră a dat două lovituri. Dl. Maniu poate fi mulțumit, a condus evenimentele. Nu poate voi fi victima lor. Animatorul Ia atitudinea față de prințul Carol exilat, d. Iorga a prezen­tat o serie de gradații ale senti­mentelor care au mers de la su­ferința unui tată spiritual până la îndârjirea unui profesor sever. Cu alte cuvinte d. Iorga a fost schimbător. Acum a luat condu­cerea spectacolului de restaurare a Prințului în drepturile lui. Cu­noscând romantismul marelui ii­­ric, am putea spune că o face dezinteresat. Lucrează, cum s'ar zice pentru alții !„. LUMEA Crispa din partidul liberal Dl. GEORGE BRĂTIANU IN FRUNTEA DIZI­DENȚILOR.­ LUPTĂ DINTRE FRATELE ȘI FIUL MARELUI I. BRĂTIANU. Eri la ora 2. d. a. ieșenii au aflat din ediția specială a zia­­rului „Lumea“ raporturile încor­­date care se manifestau la a­­ceea oră între conducerea par­tidului liberal și dl. George Bră­tianu, șeful organizației liberale din Iași.­ In ultima audiență pe care dl. George Brătianu a avut-o la Regele Carol ll-Iea, Suveranul adresându-se șefului partidului liberal din Iași, i-a spus : — „Vreau să conlucrez cu d-ta. Să uităm­­ reculul și să res­pectăm memoria regilor Carol I și Ferdinand.] Se afirmă că dl. George Bră­­tianu ar fi dat un răspuns favo­rabil Suveranului.* Dl. George Brătianu a trimis Duminică seara o scrisoare d-lui Vintilă Brătianu, prin care-i a­­duce la cunoștință că e hotarât să nu ia parte la ac'iunea parti­dului în ce privește noua ordine constituțională și că refuză să ia parte la o acțiune de discordie națională. In a doua scrisoare,concepută în termeni mai puțin tranșanți dl. George Brătianu, pune anu­mite condițiuni șefului partidului liberal.­ Dl. Vintila Brătianu l-a trimes pe dl. C. Toma, fost vice-pre­­ședinte al Senatului, la dl. G. Brătianu pentru a-i cere să re­vină asupra etitud­nei manifes­tată Duminică seara. Dl. George Brăt­anu a trimis d-lui Vintilă Brătianu, o a­ltă scri­soare declarând că-și menține condițiile formulate. Dl. Vintilă Brătianu nu le-a acceptat. Eri dimineață la ora 9, s’a în­trunit comitelui executiv al par­tidului național-liberal. Dl. Vintilă Brătianu a propus ca partidul național-liberal să continue până la capăt lupta începută, fiind de părere însă ca deocamdată să se adopte o po­litică de espectativă. Șeful partidului liberal a ară­tat care au fost motivele pentru care partidul liberal n’a partici­pat la proclamarea noului Rege. „Nu puteam vedea în actul de ori o acțiune normală, ci numai încheerea unei acțiuni nesocotite de unii membrii dornici de a­­venturi pobitice”. Șeful partidului liberal a pro­testat contra anularea testamen­tului Regelui Ferdinand, și-a fă­cut elogiul fostului Suveran. A declarat că fostul rege Fer­dinand n’a fost influenț și de ni­meni, în hotărârile pe care le-a luat. Dl. Vintilă Brătianu a arătat apoi că factorii determinanți ai proclamării prințului Carol ca Rege al României sunt: 1) Guvernul, care susținând politica dezaprobată de întreaga opinie publică, dându-și seama de neîncrederea pe care o în­tâlnește in străinătate, a încercat o ultimă lovitură ; 2) Regența, care s’a pretat la această lovitură și s’a lăsat să fie asasinată politicește. 3 O parte a armatei. Sa nu comitem greșala să confundăm câțiva conducători ai oștirei cu instituția însăși a armatei, pe care trebue să se reazime Sta­­tul împotriva dușmanilor din a­­fară“. A luat apoi cuvântul dl. I. In­­culeț, care s’a declarat partiza­nul rămânere­ în espectativă. Au mai vorbit d-nii: Nistor, Cozma, Duca și Dinu Brătianu. La urmă a luat cuvânsul dl. Leonte Moldovanu, care a între­bat care e situația în partid a d-lui George Brătianu, în urma ultimei manifestări a acestuia din urmă. Dl. Vintilă Brătianu s’a ridicat imediat dela locul lui, și­ a dec­larat : — „Dacă e o clacă și putredă, trebue s'o tăiem“. Imediat s’a ridicat ședința, în cursul după amiezii întrunindu-se comitetul de direcție împreună cu comitetul executiv al parti­dului pentru a lua hotărâri tran­șante în ce privește situația in partid a d-lui George Brătianu. Al. Tx. Dl. GEORGE BRĂTIANU& Vivet Rex! Ultimile , evenimente gran­dioase românești exaltă inima mea de italian și o fac să tră­iască din nou câteva ore neuitat pentru poporul meu de orele epice ale războiului și ale fascismului liberator. Acest Rege care vine din exil, care coboară din ceruri spre a strânge viguros in mâi­nile Lui energiile și aspirațiile poporului Său, acest Rege din a cărui memorie nu s'au șters marile jertfe ale poporului și luptele dela Mârășești. Difuz­ă acest Rege ce vine ad regen­­dum, adică pentru a îndeplini o domnie in vecinică credință , acest Rege care plantează o disciplină și un caracter, nu poate să nu facă să tresare de simpatie inima mea de italian. Inima mea ce nu ignorează că acestui Rege ii e dragă Patria mea, fiindcă este pământul fas­cismului, al sacrificiului, al muncii, al disciplinei. Vivat Rex­ 1 Aug. Gars ia Judiciare . Tribunalul secția II va ju­deca mâine procesul fraudelor care au făcut pe vremuri vâlvă, de la corporația meseriașilor. Se știe că fostul casier al casei pa­tronale, Crudu, s’a sinucis în a­­junul unei inspecții a casei. Cercetându-se s’a stabilit că el a comis fraude de circa jumă­tate milion lei. In aceasta afacere au fost im­plicați și controlorii Tanase și Hurduc, care au fost dați în i­decată pentru delapidare și fals. politice din Iași și evenimentele --- Isa ordinea­n ileî zz=7 - Nedumerirea liberalilor - La clubul liberal din localitate, a domnit Duminică o tristețe vă­dită, căci cei prezenți nu-și pu­teau ascunde îngrijorarea... de viilor. Informațiuni ceva mai precise, nu erau de unde lua, căci după plecarea d-lui George Brătianu­ și C. Tom­a, au plecat Duminică și d-nii Eduard Lăzărescu și E­­raclide, ciumați de centru. Pentru unii, mai există o spe­ranță, în atitudinea d-lui Duca. Se șoptea că d. Duca se va despărți de d. Vintilă Brăteanu și va îndruma partidul, în spre noua orientare, ce se impune azi. Dar ori dimineața, iluzia s’a risipit prin declarațiile făcute de d. Duca, apărute în Viitorul. * La ora 1, numărul membrilor adunați în club era destul de mare și bine înțeles, fruidoșii rămași în Iași. Au început discu­țiile și s’au format două tabere. Unii aduceau argum­ente puter­nice — pentru a susține, că par­tidul liberal are a se conforma situațiunei, a nu-și îndepărta sim­patiile Coroanei, și a face astfel, chiar cu riscul de a trece peste acei cari vor să paralizeze for­țele partidului. Alții susțineau cu aceiași tărie, că partidul e dator să urmeze fără șovăire, drumul ce-i vor indica șefii autorizați d-nii Vintilă Brătianu și Duca. Nu s’a ajuns la nici un rezul­tat — e un început de dise­cție la clubul liberal, iar pentru con­tinuare, se așteaptă reîntoarcerea d-lui George Brătianu și a frun­tașilor cari lipsesc din Iași. * Părintele Lupaș, fostul ministru al sănătății în guvernul Averescu care a prezidat în ultimile zile congre­ul profesorilor de istorie, a părăsit aseară Iașul, insolit la gară de d. P. Pogonat, șeful organizației averescane din loca­litate. Notăm că zilele trecute, înainte de a se știe despre vre-un mare eveniment, d. Pogonalu a fost­­n­făpiată și a văzut pe d. ge­neral Averescu. Dar d. general Averescu păs­tra un mutism complect și nu dădea nici o indicație pentru viitor. Mirai de această atitudine, d. Pogonal trase totuși o conclu­zie intimă, că tăcerea absolută a d-lui general Averescu, face dovadă, că e sigur de o mare schimbare. Aseară, în gară, d. Pogonal, de obiceiu calm, a fost radios și încântat de declarația, în a­­devăr frumoasă, a d-lui Gaga. Pentru­ averescani, pare că „mus­tul începe să fiarbă". • Prietenii d-lui I. Petrovici sunt încântați de felul cum s’a rezol­vat marea problemă a țărei. Ei cred că porțile ministerului sunt acum larg deschise pentru fostul ministru. Politice . Un deputat guvernamen­tal înapoiat în localitate și-a exprimat într-un cerc de prie­tini impresia puțin optimistă ce a cules de pe urma ultime­lor evenimente. Acel deputat se apropie de atitudinea libe­ralilor. SSBH DE PRETUTINDENI Un soț care nu știe să-și înșele nevasta... Un nostim caz de divers s'a petrecut recent la Chicago. E vorba de un soț care, în dis­culpare, susține că „nu șt­e să-și înșele nevasta”. Soția »nepriceputului* ameri­can Hans Franklin, a întrodus contra acestuia acțiune de di­­vers pentru adulter. Soțul chemat in Instanță, a cerut să nu se adm­d­ă divorsul. El spune judecătorilor că majo­ritatea bărbaților iși inșală ezi soțiile. „Prietenii mei — susține inculpatul — fac exces de a­­cest „sport”; au însă noroc și nu sunt prinși asupra faptelor. Probabil că ei se pricep cum să-și înșele nevestele, eu însă nu mă pricep de loc. Rog, deci, respingerea acțiunei de divers“, Un om costă doi dolari ? Un mare zi­r american a în­­treprins­ o anchetă în provincia infomelală din nordul Chinei. Rezultatele anchetei sunt senza­ționale . S'a constatat că din cauza foamei, au murit în inter­valul din luna Ianuarie până în prezent 2oo.ooo copii. Ceiace e mai îngrozitor e constatarea că familiile își vindeau copii­ și so­țiile, pentru a putea hrăni pe ceilalți membrii ai familiei. Ast­fel s-au vândut 80.000 femei și copii pentru doi sau trei dolari fiecare. Ieșenii care au colaborat la readucerea Prințului Carol Casa conjuraților.— Localit ța d-lui prof. I. Petrovici asediata «ie curioși.— Molul d-lui M. Ca­­—-----——----nanau.« •——— Un intim prieten al d-lui prof.­­Ion Petrovici, înapoiat aseară în localitate, ne poves­tește o serie de interesan­t a­­mănunte în legătură cu reîn­toarcerea prințului Carol. Despre reîntoarcere știau câ­­­­teva familii eșene și ziaristul Nae Ionescu directorul ziaru­lui „Cuvântul“. Aceștia formau conjurația pentru aducerea prințului Ca­rol. In capul conjurației se afla însuși prințul Nicolae. Aceste familii erau: Prof. Ion Petrovici al cărui cumnat d. N. Gatoschy venise acum câteva săptămâni în țară și luase contact cu fruntașii țărei; dl. N. Cananău, primarul Ia­șului, al cărui cumnat este d. colonel Soutzu, înfocatul car­­list etc. etc. D. N. Gatoschy a părăsit țara pentru Paris acum 12 zile. .O plecare d-sa a spus fami­­iei prof. Petrovici. Dacă până în 8 zile nu suntem cu prin­țul Carol aici—vă trimit bani să vie soția la Paris. In ziua de Vineri, în casa din București a familiei Pe­­trovici, domnea mare nedu­merire. Vine sau nu vine ? In ziua de Sâmbătă un ade­vărat pelerinaj a fost la locu­ința d-lui prof. Ion Petrovici. Au vizitat casa vre-o 30 de foști averescani, foștii mi­niștri ardeleni, bucovineni și basarabeni; d. Maniu însăși a fost de două ori făcând lungi vizite. In timpul mesei, tele­fonul zbârnâia mereu. ♦ Dl. prof. Petrovici a fost chemat la Cotroceni de Re­gele Carol II. Revederea a fost extrem de duioasă. Regele­ Carol a îmbrățișat îndelung , pe prof. Petrovici, care i-a a­­­­mintit: „Bun sosit Sire, nu ui­tați Sire, că v-am spus acum doi ani la Paris, că poporul românesc, nu manifestă entu­ziasm ofensiv. Are entuziasm spontan și sincer. Dacă vii, ești bine venit. A-ți putut-o constata aceasta, j La care, Regele a răspuns : ■ Am crezut totdeauna în suf­letul poporului român — po­porul Meu și sufletul acesta m’a adus.“ Venind vorba despre gu­vern, Regele Carol II a spus d-lui prof. I. Petrovici: „Vrem­­ un guvern de oameni de ca­pacitate , de valori reale“. Asupra viitorului guvern este sigur că nu va fi un guvern de generali cum s’a zvonit în primul moment. Regele Carol îl vrea pe dl. Iorga ca șef al primului său guvern. Altfel, va fi d. general Pre­­zan sau d. Maniu. Preferă în­să pe d. prof. Iorga sau d. ge­neral Prezan căci nu mai vrea regionalism. Despre viitorii miniștri, Regele Carol al II-lea a amintit numele d-lor Iunian la interne, dr. Lupu la muncă, Goga, Mihai Popovici la fi­nanțe, M. Manoilescu indus­trie și comerț, Petrovici la in­strucție. A amintit și de anu­miți basarabeni, bucovineni, ardeleni etc.* Despre liberali, Regele Ca­rol a amintit că nu vrea dis­trugerea sau executarea oa­menilor. Și de aceia a rugat­ pe prințul Regent­ Nicolae să cheme urgent pe d. prof Ge­orge Brătianu pentru a face aproprierea cu partidul li­beral. D. prof. George Brătianu a plecat cu automobilul, dar du­pă Bârlad a avut o pană mare care l-a ținut pe loc circa 5 ore. Dr. George Brătianu a sosit în București Sâmbătă, la orele 11 seara, dar n’a mai putut să dea contact cu nimeni. * Din aceleaș sfere ni se comu­nică faptul că Prințului Barbu Știrbey i se va alege un­­ do­miciliu forțat. Iar regina Maria, va locui la Balcic. SEL. Dl. 1. PETROVICI Oamenii pe care nu-i frecventez^ nu- i place sa-i întâlnești nici in romane — Părerile unei doamne neintelectuale — Casă boierească, din bătrâni. La marginea pădurei, cu ste­jarii înalți și frasinii tufoși, îm­prejmuită de tei cari lăcrămează pe drenița acoperemâ­ntului în solzi, stă mărturia unui veac tre­cut, casa aceasta cu streșina largă, sub care se adăpostește cerdacul, pe stâlpii de lemn al căruia se întinde glicina, cu flo­rile violete și așa de misterioase. In fața casei, răsfirate prin pe­luză, singurateci ca nuferii pe un iaz cu fața încrețită de vânt, își clatină florile stânjineți, care se iau la întrecere cu bujorii, de un știi care-s mai frumoși. In fund, livada cu arborii fruc­­tiferi, străjuiți de un cordon de nuci întunecați. Stăpâna frumusețelor acestora, complectează farmecul.­ O văd pentru prima dată. Vârsta ei ? de ARTUR GOROVEI N’am întrebat-o, pentru că... il n’y a pas d’âge pour les braves ! Inteligentă, a bănuit că pe un bărbat trebue s­»l intereseze vârsta unei femei, și parcă pen­tru a mă feri de orice ispită de încercare, a luat ea singură vorba despre chestiunea aceasta. Cu meșteșug — ași putea zice: cu strategie, — glumind, mi-a spus că nici ea nu vrea să știe cam de câți ani să fie, și ca să uite data nașterei ei, și-a aruncat, pe jăratec, toate documentele ce ar putea să i-o amintească. I-au m­istuit, limbele­­ de foc, certifi­catele de la școala din München, actul de căsătorie cu defunctul, până și actul de naștere. Acu­ma poate să jure că n’are nici­­un chip să-și dovedească etatea. Pe masa din colțul salonului, lângă fotoliul de sălim­i mă surprinde „Zodia Canceru­lui", românul minunat al lui­­ Sa­­doveanu. — Cetiți Românește - o întreb eu. Se uită la mine, cu mirare, și-mi spunie: — De ce mă întrebi ? Iți pare curios ? I-am lămurit nedumerirea. Lumea noastră, „lumea bună", cum se zice ,de obiceiu, nu ci­tește românește. Crescuți în men­talitatea unor popoare străine, în special în mentalitatea fran­­țuzască , adăpați, din fragedă co­pilărie, cu literatură străină, o literatură care, desbrăcându-ne de orice șovinism, trebue să re­cunoaștem că e mult superioară literaturei noastre, românii noștri au un fel de dispreț pentru scri­sul românesc. Și să fim drepți, parcă nu am avea dreptul să fim tare aspri cu ei, dacă ar fi să-i judecăm. Marea majoritate a persoane­lor care citesc, la noi, ca și ori­unde aiurea, caută in cetire o distracție, o plăcere, dacă voiți. Plăcerea nu o găsește orișigu­r»­ în o carte de știință, de specia­litate , numărul acelora pe cari-i interesează lucrările savante, este foarte redus; de acela­și carțile acelea se editează într-un număr redus de exemplare. Mulțimea citește literatura ușoară, care tratează chestiuni la înțelegerea orișicui, au trecere cărțile care unora le dau emoțiuni de artă, altora emoțiuni de situații sufle­tești, sau de facțiuni emoționante. Romanul îndeplinește, cu priso­sință, condițiunile acestea. De aceea unele romane au cșa de mare succes, și se tipăresc în sute de mii de exemplare, și se traduc în multe limbi.­­ Acel care citește pentru dis­tracție, pentru a-și trece vremea, are mereu nevoe de o carte noua, la căpătăii. Un roman pe săptămână, e cam puțin. In literaturile străine apar a­­tâtea volume, în cursul unui an, încât n’ar fi numai cu neputință să le răsfoești pe toate, dar e și foarte greu să faci o alegere, printre ele. Specialiștii, chiar, simt această dificultate. Dar sg afil ? .. Avem scriitori distinși, avem chiar un început de roman, luc­rări valoroase. Dar, dacă s’ar hotărî cineva să citească numai literatură românească, în special numai romane românești, ar fi nevoit , ori să citească, aceiași carte, măcar de douăsprezece ori pe an, ori să se mulțumeas­că a ceti numai zece minute pe zi, ori să aibă răbdarea să aș­tepte cel puțin patru luni, până să puie mâna pe o carte, pe care să o poată celi. De aceia cartea străină este indispensabilă unui om care ci­tește. Și când te-ai obișnuit să citești lucruri care-ți satisfac toate cerințele sale sufletești,— mă gândesc la romanul franțu­zesc,— nu-i tocmai lesne să-ți întorci privirea și în spre altă librărie. Cam în acest chip i-am ex­plicat eu pricina pentru care se citește așa de puțin cartea ro­mânească. M’a ascultat, cu atenție, și a» poi mi’a spus : — Probabil că ai i^reptate - Trebue «ăfle^Lașa cum spu^

Next