Lumea, octombrie-decembrie 1933 (Anul 16, nr. 4610-4686)
1933-10-01 / nr. 4610
AI * nu* MV'i No. 4610 Tltimînîrll 1 Ocforrtlbrft» f'<*.**'S Politică și socială — Ziar independent Arestarea unui funcrcionar de fraudtator Bacău 30.— Provoacă senzație în localitate arestarea unui cunoscut funcționar de la casa asigurărilor sociale. In urma unei verificări făcută recent la casa asigurărilor s ociale, casierul contabil» Constantin Mocanu a fost găsit cu o lipsă de 87 mii lei. Printr'o adresa făcută ministerul muncii d. Iordăchescu, președinteicasei asigurărilor secale*, a cerut trimiterea unei achite din București. Eri a sosit în localitate d. inspector general Ghimbișanu din Capsală, care controlând registrele a descoperit o fraudă în sumă de 170 000 lei. D-sa a anunțat pe d. prim-procuror Mina Gorovei despre constatarea făcută. Dl. Gorovei a dl.* pus arestarea funcționarului fraudator. El a putut fi apredat în gara locală de comisarui Finpescu în momentul când voia să plece cu trenul. din țară 1eammmmmmmammmmmmmfmmmmmmm ULTIMA ORA și străinătate De era până azi 1 APOST CIOCNIRI A. S. R. Pricipele Nicol ’ae va pleca cu avionul său personal spre a lua parte la manevrele regale care vor avea loc peste câteva zile. După terminarea manevrelor prințul își va relua ponturile în înaltele comandamente și va face cu acest prilej mai multe inspecții. PRECIZĂRI La ședința I de Duminică a comitetului central executiv al partidului național liberal, vor participa și d-ni Dinu Brătianu și dr. C. Anihtlescu, Dl. Dinu Brătianu va arăta cu acest priej cum vede d-sa situația politică și ce măsuri crede că trebuesc luate. D-sa va pune apoi la punct toate comentariile făcute pe chestia neparticipării sale la festivitățile regale de la Sinaia. SUCCES In matchul motociclist care s’a desfășurat eri la București între România—Bulgaria» motocicliștii români au obținut 24 puncte, iar cei bulgari în CATASTROFA Marile magazine-bazar Al»trot din Dorfmnd (Germania) au fost ore complect distruse de un puternic incendiu. Pagubele sunt considerabile. Cu prilejul lucrărilor de localizare a focului, 10 pompieri și câțiva funcționari au fost asfixiați, fiind transportați în stare gravă , la spital. BURSA La Brăila grâul cu 5 % corpuri străine s’a vândut cu 34.500 lei vagonul, porumbul de Muntenia cu 17.500 lei, iar fasolea de Moldova cu 20.250 lei. La Cordova (Argentina) s’a produs eri o ciocnire sângeroasă între fascști și adversarii lor politici. Un deputat socialist a fost o morăfar altul grav rănit. intre cei răniți grav se află și doi copii care treceai pe acolo. S-au operat numeroase arestri în rândurile beligeranților, DECLARAȚIE înainte de a părăsi Geneva spre a se reîntoarce la Berlin, d-tul Goebbels, ministrul propagandei Reichului, a rostit un discurs la radio Geneva în care a afirmat din nou voința Germaniei de ar conlucra cu toate statele. , în vederea menținerii păcii în Europa. CUTREMUR Eri la ora 12 20 s’a re simțit în Capitală un ușor cutremur de pământ, care a durat câteva secunde. memoriu Dl. pro* 1 *. Petre Andrei, subsecretar de stat In ministerul instrucțiunii publice, a înaintat d-lui Ion Mihache un memoriu privite la o vastă reformă a învățământului primar. Se preconizează in memoriu, o perioadă de doi ani înăuntrul căreia urmează să fie stu pit analfabetismul din țara noastră. . .* întrevederi . D. prim ministru Vaida a avut ori după amiază întrevederi cu d. general Samionovici, ministrul apărării naționale și cu miniștrii Ceholovaciei și Turciei la Bucurști. Seara d. Vaida a plecat la Cluj, iar Luni d.m. se va apoia în Capitală. — Van der Lubbe recunoaște sătui de martirajul la care 1 §apus, că a dat foc Reichstagului Leipzig 30.— In ședința de ori a procesului intentat incendiatorilor palatului Reichstag-ului a provocat senzație declarția acuzatului principal Van der Lubbe că a dat foc Reichtag ului. (Trebue să se țină însă seamă că a spus aceasta mai mult forțat și plictisit de atâtea hărțueli și întrebările care-l copleșiseră. Voia desigur să scape de acest martiraj). Președintele Curtei Supreme, d rul Bürger procedând la luarea depoziției martorului Janeck<*, îl invită pe Van der Lubbe să se ridice în picioare de la locul lui și să tip8 capul sus întrucât va avea să idea unele răspunsuri. Martorul Janecka îi se adresează lui Lubbe cu cuvintele : «Marinus, mă recunoști? Și amintești că ți-am dat de mâncare în câteva rânduri?“ Van der Lubbe face. Martorul observă că altă dată Lubbe s’a purtat cu totul altfel : era vesel și foarte vorbăreț. 3 Președintele adresându-se , Van der Lubbe, îi cere să răspundă cum a dat foc Reichstag-ului și cum a procedat in acest scop. Van der Lubbe continua să se complacă într’un mutism complect. Urmează apoi un lung dialog între președinte și acuzat. In cele din urmă, la întrebarea președintelui: «Ați dat foc Reichstag - ului?, Van der Lubbe râspunde încet DA. !" La întrebarea: — .De ce ați făcut aceasta, Lubbe răspunde: —„Nu pot să spun. Peședintele Curți a relatat aioi mor,iurările care a izbucnit incendiul în Palatul Reichstag-ului, după declarațiile facute üde van der Lubbes la instrucție. In ziua de 27 Februariev a. c. ne la ora 5 d. m. vn der Lubbe sa oprit în fața Reichstag-ului, studiind toate modalitățile în vederea‘incendierii paietului. A revenit la ora 9 seara, î’a urcat pe o scară și printr o fereastră a pătruns în Interiorul clădirii. Aici, cu ajutorul unui fitil aprins a dat foc pânzeturilor găsite in bucătăria restaurantului draperiilor, după care și-a aruncat în foc propria-i cămașă, rămânând pe jumătate o. In costumul acesta sumar, el a alergat încoace și încolo prin interiorul clădirii in timp ce focul se întindea cu repeziciune. O sngură dată a fost stânjeni la lucru și s-a oprit puțin. Un polițist (anume Schubert—după cum acesta a declarat la instrucție) văzând o lumină neobicinuită, trăsese în directa aceia un foc de armă. In cele din urmă Van der Lubbe a încercat să fugă, dar a fost prins în sala Bismark din Reichstag. La întrebarea președintelui , —„E adevărat?“ Van der Lubbe a răspuns:—„Da, așa este“. Dezbaterile au fost amânate în continuare pe cercuri 4 Octombrie, deoarece astăzi se deschide la Leipzig congresul juriștilor din întreaga Germanie, care va dura până Marți seara. N. B. în dezbaterie de până acum ale procesului s'a putut consista în mod nendoios ca „faimosul* vin der Lubbe, un «aermit, Năprasnica nenorocire IntâminEifa aseară in Capitală — Din cauza panicei produsă în templul „Cultura” plin de credincioși au murit asfixiate și strivite 11 femei, iar 69 persoane au fost rănite Amănunte complecte Buc. 39. — O năprasnică nenorocire sa întâmplat aseară la templul „Cultura” din strada Porodin, fostă Griviței, din vecinătatea Gării de Nord. Fundătura Porodin e fosta cotitură a Căii Grivița, extrem de strâmtă, la care s'au adăugat cu timpul nouă case, având azi o lungime de aproape 200 metri. La începutul Fundăturii e situat hotelu „Coroana”, iar ca ele următoare, mici cu câte un etaj, sunt locuite de oameni nevoiași din cartier. La sfârșitul Fundăturei, pe stânga, e templul Custura, ridicat acum 60 ani cu banii bogătașilor evrei Carolina și Pincu Zissu, morți de mai multă vreme și îngropați la loc de cinste în cimitirul Filantropia. Trecând anii, interiorul templului a început să se avarieze, astfel că s’a procedat la renovarea lui complectă. Lucrările au costat numai suma de tlpoop Iei datorită faptului că mulți zugravi și tâmplari evrei, s’au oferit să-și sacrifice câte o zi de lucru, gratuit,pentru renovarea lăcașului sfânt. In urma acestor lucrări, templul avea un aspect foarte frumos, astfel că evrei bogați din cartier care mai înainte obșnuiau să se ducă la alte temple și-au reținut locuri pentru ei și soțiile lor la templul „Cultura” pentru sărbătoarea Anului nou din săptămâna trecută și pentru marea sărbătoare de ori (Ion Kipur). Aseară la ora 6 a început slujba religioasă. La ora 7 fe nplul era arhiplin până la ultimul loc. 600 persoane, bărbați și femei se rugau in sfântul lăcaș. Băbații aveau locurile lor jos, iar femeile aveau locurile lor rezervate la balon. Cantorul David Steinberg cânta rugăciunea „Col Nidre" când, din cauza unui defect la uzina de electricitate, becurile au început să pălească, după care s-au stins încet, pincet. O femee aflată la balcon a strigat: Foc, foc! Deși nu se vedea nici o flacără, strigătele de „foc" scoase de femee au produs o panică măprasnică. Femeile mergeau înebunite de o spaimă rostogolinduse una peste alta pe scara de piatră. Jos, ușa era închisă. Tragedia se produsese. Victimile se prabușiau pe scări, strivindu-se și asfixându-se. Cuvintele liniștitoare ale bărbaților nu erau auzite de nimeni. Și-au dat astfel sfârșitul, fiind zdobite sau asfixiate. 11 femei Au putut fi identiicate : Irina Moscovici de 55 ani, domiciliată la hotelul Coroana din Calea Griviței (acea care strigase „foc”; Sarah Davidsohn, din str. Dr Bibseu 15 cu fiica ei Ana Cacinski din str.Cameliei 34 măritată de curând cu un funcționar dela fabrica „Cehosovica“ ; Rașela Rubinstein din Calea Griviței 180; Ana Cohn de C. Griviței 181; Rașela Mătăsaru din Botoșani (rămasă de sârbători în Capitală); Ana Schmerl domiciliata la hotelul „Coroana’ Eva Eleniș din str. Felix 31. Celelalte cadavre n’au putut fi până acum identificate. 60 persoane au fost rănite, puține dintre ele fiind în stare gravă. Cu prilejul panicei s’au produs scene zguduitoare: bărbații își căutau soțile, iar copiii părinții. Se auzeau numai țipete și planșete. Salvarea a sosit peste puțin timp la locul catastrofei, internii, dând ajutoare răniților. Cadavrele au fost încredințate familiilor. Au venit și autoritățile care au început ancheta, precum și pompierii care fuseseră avizii în primul moment că s’a declarat un incendiu, care de fapt nu izbucnise. Năprasnica nenorocire a provocat o profundă impresie în toată Capitală. LE-A INCAPATAT ELEV ÎÎ CARE ȘI-AU FĂCUT CUMPĂRĂTURILE LA SOCEC Cum vrea România să-și plătească datoriile către creditorii străini — Memoriul trimis aseară creditorilor de d. Madgearu — Buc. 30. — Dl. ministru Madgearu a avut ori dimineață o lungă consfătuire cu dl. prim-ministru Vaida, căruia i-a expus demersurile făcute spre a se putea înțelege cu creditorii străini. Deasemenea i-a comunicat demersurile făcute de dl. Roger Aubon pe lângă reprezentanții creditorilor. Dl. Madgearu a avut apoi o lunga întrevedere cu dl. Costin Stocescu, adminstrator delegat al Băncii Naționale, care l-a arătat posibilitățile actuale ale Băncii Naționale în ce privite a fost un instrument al conducătorilor hitlerști, care voiau să aibă motvvl de a dezlănțui cumpăta teroare pentru desființrea comunismului și a tuturor partidelor din Germania. Șcdia de eri a procesuui, în cursul căreia s’au adus în public decariile lui van der Lubbe făcute magistratului instructor, prezintă un interes deosebit. Ar reeși de aici că Lubbe a incendiat coge mite polii cu niște cârpe de bucătărie, când știut este că enchi a tăcut la locul Incendiului a sabilit că focu a izbucnit din 20 locuri deodată și că se introdusese in pasul cantități considerabile de mater al infim>lor. Apare de semenea curios făptul că un polițst văzând în palat o lumină neobișnuită când Rechsta gut era în vacanță, se mulumește să tragă un foc în vânt... Prea e cusut ca s să aibă „senzaonalul* proces al incendiatorilor Rechstag-ului. Râd ș’ eure le d-ior Goerng, Bü ger el companiei plata în devize a cuponului extern.* Dl. Audoin cerut guvernului să facă o propunere fermă asupra posibilităților de aranjament cu credittorii extern. Guvernul nu refuză plata; e dispus să plătiască după puterile pe care le dă veniturile actuale și exportul țării. Răspunsul acesta a fost trimis eri d-lui Auboin odată cu modalitățile de plată, anuma cota pe care e dispus s-o achite în devize, iar restul în iei. Dl. Madgearu, ministru de finanțe, a trimis aseară un lung memoriu creditorilor străini, în care face un istoric al împrejurărilor care au silit țara noastră să suspende transferul datoriei publice externe. Memoriul arată că de comun acord, s-a l xat data de 5 Septembrie pentru începerea tratativelor. România nu vrea să se sustragă obligațiunilor sale. Dealtfel, în cursul anilor 1951 și 1932, țara noastră a impus la sacrificii funcționarii, pensionarii și furnizorii statului numai spre a face față angajamentelor luate, achitând integral datoria contractată. Delegații români s’au prezentat la Paris în ziua de 5 Septembrie spre a începe negocierile. Asociația purtătorilor de rente românești și agenții asociației creditorior străini au refuzat să înceapă negocierile invocând o serie de condițiuni prealabile care trebuiau de fapt să formeze obiectul negociați anilor. Prima condițiune pusă era ridicarea suspendării transferului. Dar condiția aceasta nu putea fi satisfăcută din cauza lpsei de devize și a scăderii exportului, după cum reese deatfel din raportul întocmit de d. Roger Auboin.Delegații români constatând că în ziua de 5 Septembrie n’au primit nici un răspuns, au comunicat asociației creditorilor străini că stau la dispoziție până în ziua de 25 Septembrie. Constatând că nici la acea dată creditorii străii nu erau dispuși să negocieze, guvernul fiind in fața scadenții dela 1 Octombrie, în imposiblitatea da a face transferul în devize și trebuind să realizeze o economie bugetară de 3 mm miliarde lei (adică încă 1309.000.000 lei în afară de reducerea acordată în Martie trecut) oferă plata pe semestrul al doilea la scadenta respectivă în modul următor # 20 la sută din fiecare scanderrtă în nu Se vor emite bilete a I0 O lei ? Buc. 30.—Deoarece în ultimul timp s’a constatat că monedele de argint de 100 lei au fost falsificate în mare cantitate, s’a hotărât preschimbarea Io*. Până acum însă nu s’a hotărât dacă se va adopta o nouă monedă a că ie falsificare să fie mai grea, sau se va face o nouă emisiune de bancnote a 100 lei. Aceste bilete nu vor fi în nici un caz ale Băncii Naționale, ci ale statului. Totul e în fun țe numai de modalități tehuce. Dacă aparatele pentru baterea monedelor pe care le posedă Bnca Națională vor putea fi reparate estid ca ele să poată fi fabricate în țară, se vor face noui monede a 100 lei, în caz contrar se vor emite bancnote, in ce privește nouîle bilete de 1000 lei ale Bncii Nationale care vor înloi pe cele aflate azi in orcilație, li s’a dat forma dfinitiva. Ele vor avea mai mute culori, astel ca fals f Citea lor să fie aproape imposibilă. Instrucțiunile definitive pentru prescmbarea lor vor fi date publcității în ziua de 5 Octombrie. Societatea Națiunilor va evreilor refugiați Gneva 39. — In ședința de ert a adunării Societății Națiunilor, delegatul suedez Sandler după ce a adus omagii Soc. Națiunilor, a cerut ca Crucea Roșie, acest admirabil organism internațional, să lupte în viitor pentru ajutorarea minorităților în special a minorității evrești, asuprită astăzi în interveni în favoarea din Germania special în Germania. D de Grdeff, delegatul Olandei, a cerut Societății Națiunilor să procedeze la regulares soartei refugiaților evrei din Germania și să încrie în bugetul înaltului areopag o importantă sumă care să servească la ajutorarea lor. Intrevederile cancelarului Dollfuss cu d-nii Titulescu și Beneș Viena 30. Cancelarul austriac Dollfuss la reîntoarcerea sa de la Geneva spre Viena, la o încrucișare d trenuri într’o stație din Tirol (Austria) întâlnind trenul în care călătoriau spre Geneva d-nii N. Titulescu și Ed Beneș, miniștri afacerilor străine ai României și Cehoslovaciei, s’a urcat în vagonul lor. După ce d. Dollfuss a avut o întrevedere de căteva minute cu d. Titulescu, cancelarul austriac s-a întreținut timp de 29 minute cu d. Beneș. Ambi bărbați de stat au profitat de timpul scurt pe care-l aveau la dispoziție spre a trece în revistă ultimile evenimente politice externe mai impozante, intre cari rezultatele conferinței Micei Antante de la Sinaia, după care părții în termenii s’au descei mai cordiali. Viena 30. Cancelarul Dollfuss a sosit asea ă la Viena, fiind ovaționt pe peronul gării de o mulțime de câteva mii de oameni. Cancelarul a rodit o scurtă cuvâtare, declarându-se foarte mulțumit de interesul și simpatia pe care bărbații de stat din întreaga Europă au manifestat-o față de Austria, sentimente de cari s'a putut convine personal cu prilejul discursului rostit de d-sa în sesiunea actuală a Soc. Națiunilor și în întrevederile pe care le-au avut cu personalitățile politice proeminente din principalele state europene. Grav Incident la Curtea doi intelectuali din Iași Curtea cu juri a judecat ori procesul individului Gh. Coșarcă din Ungheni, acuzat de tâlhărie și tentativă de omor. Acuzatul a mai suferit în diferite rânduri condamnări pentru fapte infamante. După terminarea desbaterilor, jurații între care d-nii maior Demostene Celibidache fost prefect de polție și profesor Stere Diamandy, s’au retras în camera de consiliu. Discutându-se asupra verdictului ce urmau să-l dea, un incident s’a produs între d-nii Diamandi și Cilibidache, primul fiind pentru achitare. La obiecția d lui Cilibidache că prea sunt achitați tâlharii, d. Diamandi a replicat : „D-fa ai mentalitate de polițist*. S’a apelat la d. președinte Mitescu care insă n’a numerat transformabil în devize, iar 80 la sută în bonuri de casă emse de Casa de Depuneri cu o dobândă de 4 la sută începând de la 1 Aprilie 1954 rambursabile în cursul exercițiului 1936 -37, în două rate semestriale. Bonurile de casă se vor emite în lei, iar contravaloarea lor nu e transferabilă până la scadența mai sus arătată. Bonurile pot fi negociate în valori imobiliare, plasate in țară. -----Purtătorii de rente românești vor putea așa dar încasa 60 la sută din suma în devize și numai pentru restul de 49 la sută vor primi un a t titlu, cu juri între fervenți. Puțin timp mai târziu incidentul a reibucnit, Dl. Diamandi voind să-l lovească pe d. Cilibidache, acesta din urmă a aplicat adversarului său mai multe lovituri pănă a căzut însingerat. Intervenind jurații, beligeranții au fost despărțiți. D-lui Iamandi i s’au dat îngrijiri medicale. Dl. Ciub da ha a fost invitat la Parchet, unde d. procuror Costinescu i-a luat o declarației asupra celor petrecute. Cazul a provocat senzație în toate cercurile locale, unde ambii sunt cunoscuți și apreciați. Pe baza verdictului juraților, Curtea a condamnat pe criminalul Gh. Coșacă la 8 ani închisoare. Știri . Apa va fi distribuită azi Sâmbătă numai între orele 8—12 dimineață. Cu prilejul unei furtuni violente, 3 lucrători refugiindu-se în cariera de piatră din Dupuy Montpellier (Franța) un trăsnet a căzut asupra cantității de 40 kgc, dinamită care era depozitată în carieră. Dinamita a făcut o explozie formidabilă, sfâșiind în bucăt pe trei lucrători. 10 deținuți încercând ori să evadeze din închisoarea centrală din Mexic au fost uciși prin împușcare digizdieni.