Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1948 (Anul 4, nr. 533-604)
1948-06-10 / nr. 589
.J r v X ) Joi TJ Iunie 1948 Anul IV Nr. 589 4 pagini 4 Lei ZIAR PENTRU MOLDOVA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA: ADMINISTRAȚIA: Iași Str. Cuza-Vodă 20—Tel. 1806 Iași. Str. Ștefan cel Mare 5052—Tel. 2042 - - - - ....... I - --I ■ ...... "" in prezentatov. Constanța Crăciun sa deschis In localitate prima conferință regională a U.F.9. Eri dimineața, în prezent a sov-ei Constanța Crăciun, membră în C.C. al P. M. R., în Prezidiul Marei Adunări Naționale și secretară generală a U.F.D.R., a avut loc la sediul organizației județene a U.F.D.R., deschiderea priv ptei conferințe regionale a U.F.D.R. La această conferință care va prilejui un bogat schimb de experiență, participă delegatele organizațiilor județene U.F.D.R.: Câmpu Lung, Suceava, Rădăuți, Baia, Botoșani, Iași, Vaslui și Bacău. Cuvântul de deschidere a fost rostit de către tova Răzleț, secretara org. județene a UF.D.R. Iași care a salutat prezenta tovei Constanța Crăciun și a delegatelor organizațiilor județene din Moldova. Primită cu aclamații, a luat cuvântul tova Constanța Crăciun, care după ce a făcut o analiză a situației politice internaționale și interne, a insistat asupra rolului deosebit de important pe care trebue să-l aibe U. F. D. R. în cadrul luptei împotriva instigatorilor imperialiști la un nou răsboi și pentru consolidarea regimului de democrație populară în țara noastră. In numărul viitor vom publica desbaterile conferinței. Tov, Constanța Crăciun Fermele A.F.S.M. un sprijin puternic al economiei țărănești Colectivele tuturor fermelor din județ și-au luat angajamente concrete. Pe întrecute în slujba dezvoltării agriculturii in urma conferinței regionale a R.F.S.M. ce a avut %<1 Duminică dimineață în sala de festivități a Consiliului Sindical Județean, atât conducătorii cât și tehnicienii și muncitorii fermelor de dat din cuprinsul Inspectoratului regional A. F. S. M.Iași, și-au luat angajamente ©ecrete ca prin munca lor neostenită și prin noua organizare pe care au primit-o fermele de Stat și stațiunile de mașini, acestea să devină un sprijin puternic în slujba ajutorării mafsei țărănești spre întărirea economică a acesteia și spre desvoltarea întregii economii naționale. Angajamentele luate de fermele din județul Iași Din partea colectivelor de muncă de la fermele Cristești și Galata administratorii respectivi au comunicat asigurarea din partea colectivelor lor, că vor depune toată stăruința și toată priceperea pentru Îndeplinirea Integrală chiar înainte de termen a planului respectiv de muncă. Vorbind din partea muncitorilor și tehnicenilor fermei Pd. Iloaleî* mecanicului șef Sandu Victor a adus la cunoștință angajamentul de a termina până la 7 Iulie un joc de 15 Iulie a. c., repararea * ceror 15 tractoare, 4 hatose și o secerătoare - legătoare. Deasemeni mec* Tastase V. comunica angajamentul colectivului fermei Tg. Frumos de a termina până la 15 Iunie repararea a 15 inc* AL. GHiZIC (continuare In pag. 2-a) Redactor responsabil C. BORGEANU Proletari «fim toate Verile, unifi-Ta! lltiONEIl nuntii a redus cuOO^ suma datorată de Republica Populară Română în contul reparațiilor de război« Scrisoarea Generalissimului Stalin Textul scrisorii In pag. 4 a Generdllssimul /. V. ST ALIN Tod, Ght Gheorghlu-De; Decorarea tov. Vasile Luca cu „Ordinul Muncii 44 c. I Printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Nationale a R. P. R. tov. Vasile Luca, Ministrul Finanțelor a fost decorat cu ocazia, împlinirii vârstei de 50 ani cu „Ordinul Muncii“ d. I* i început desfășurarea unei vaste campanii edilitare importante lucrări A in cartierele periferice . Umată de furaja $1 un cămin de zi • începerea lucrărilor la Râpa Galbenă Zilele trecute înfățișam cetitorilor o parte din frumoasele înfăptuiri edilitare din orașul nostru, înfăptuiri din care reiese limpezime atât meritul cu edililor din fruntea municipiului cât și meritul atâtor cetățeni care prin munca lor voluntară au contribuit la economisirea unor importante sume din bugetul municipiului, sume prin care s’a putut păși la noi și importante îmbunătățiri. Călăuziți de același grijă pentru înfrumusețarea orașu ui, contând și de acum înainte pe sprijinul maselor cetățenști, condicătorii municipului au pornit la noi realizări urbanistice. Lucrări importante In cartierele periferice Fără a neglija lucrările ce se cer efectuate pe literele principale din parea centrală a orașului, a fost alcătuit un masi vest de îmbunătățiri în carierele periferice. Importante lucrări au și fost începute mai ales la cartierul Socala. Străzile din preajma Atelerului Nic cana ani și ani dearândul au fost lăsate în păr. s.re. Solul mocirlos din aceasta regiune făcea ca circulația sa se facă AL. G. Continuare n pg. 2-a) •■ Noua organizare judecătorească, pusă în aplicare în ultimul timp, a venit în ajutorul populației rurale. Judecătoriile au sporit, scurtând drumurile împricinaților, care bâfeau pietrele șosetelor zile întregi. Pentru fiecare Bâtean, judecătoria s’a scoborât în sat, la îndemâna oricui* Ușa „trebunatului" care a devenit proverbială prin umbletul ei, se mai odihnește acum, fiindcâ multe din pricini le rezolvă judecâtoriile rurale. Scurtânduse calea până la instanțâ, prin introducerea asesorilor populari, s’a scurtat calea și pânâ la dreptate. Asesorul ales de popular, judecătorul obște, veghează ca dreptatea sâ-i fie dată aceluia care o are, nu a*celuia care-o cumpără. Conlucrând cu judecătorul de carieră, asesorul popular aduce în sate liniștea și împăcarea. Judecătorii In toate colțurile (udațu* iul Noua organizare judecătorească a făcut ca numărul judecătoriilor principale să sporească la cinci. Ele se află la Podul Iloaei, Târgu Frumos, Popricani, Șipote și Voinești, la care se mai adaugă și cele două judecătorii mixte aflate în orașul Iași. Fiecare judecătorie principală, are una sau două judecătorii secundare, care s-a repartizat personalatul respectiv (judecător ș grefier) și care și-au fixat sedii in diferite puncte ale ale județului, deservind un număr de comune. Aceste judecătorii secundare sunt stabilite la Bosia, Poeni, Focuri, Sinești, Bivolari, Osoi, Belcești și Cotnari. Prin îngrijirea Prefecturii, Jude- C. ȘERBAN (Continuare ln pg. 2-a) După reforma justiției Judecata la Îndemâna oricui și dreptatea, o adevărată dreptate Judecătoriile și asesorii populari din cuprinsul județului Iași în plină activitate 1 *9 Vigilența și morala proletară, la ordinea Ulei Ziarul m Scânteia* Nr. 1140 publică sub acest titlu un articol in legătură cu gravele abateri ale unor conducători ai Uniunii Textile, semnalate prin Comunicatul Comitetului Executiv C.G.M. Extragem din acest articol :* Morala burgheză este o armă deosebit de primejdioasă a capitalismului, armă cu ajutorul căreia încearcă să corupă și să desbine proletariatul, să sape temelia solidarității proletare: încrederea reciprocă, încrederea în triumful cauzei drepte a proletariatului. Aruncați numai o privire la Statele unde numeroși șefi ai Unite, birocrației sindicale ca Green sau ca John Lewis sunt în solda monopolurilor și trădează la fiecare prilej cauza muncitorească ! Dar nu trebuie să mergem atât de departe. Oare nu avem noi pleiada noastră de social-democrați de dreapta, trădători de tipul lui Grigorovici, Mirescu, Titel Petrescu, etc., etc., care au fost dealungul anilor cozi de topor ale patronilor și instrumente de păcălire a muncitorilor . Lupta de clasă n’a Încetat în țara noastră nici as itazi când clasa muncitoare este forța conducătoare Ini Stat, când puterea se află ' In mâinile poporului* Ar fi o mare primejdie am da-o uitării, dacă dacă ■ am i se cerca să o mușamalizăm. 1 Rezistența Îndârjită a claselor exploatatoare, a forțelor reacționare alungate i de o putere de proletariat și de aliații săi firești, se exprimă atât prin legăturrile cu capitalul străin, cu imperialismul străin, prin spionaj, acte de diversiune și sabotaj—cât și prin tendința de a se infiltra în rândurile clasei muncitoare, de a-și exercita influența asupra elementelor ei celor mai slabe, de a găsi elemente slabe, putrede chiar în rândurile activiștilor și de a se corupe, așa cum a fost cazul la Uniunea Textilă. Muncitorul, membrul Sindicatului și în primul rând membrul de Partid, trebuie să fie într’o permanentă stare de veghe, să se apere vehement cu platoșa conștiinței de clasă de tot ce poate fi influență străină de clasa muncitoare* de noroiul societății burgheze* care ni se lipește de mâini și fructe dacă nu ne spălăm da el zilnic. Ca elemente de avant* gardă ale clasei muncitoare« membrii Partidului Muncitoresc Român trebue să fie campioni ai vigilenței proletare, purtători ai nouli morale. Ei trebuie să lupte împotriva oricăror abateri — „mici" sau mari — de la morala proletară și să combată fără cruțare pe cei atinși de molima moralei burgheze. Morala proletară este întemeiată pe o cunoaștere științifică a drumului de luptă al clasei muncitoare spre victorie și a intereselor ei fundamentale. Să combatem fără cruțare Influența moralei burgheze descompuse, printr’o necontenită ridicare a nivelului politic și ideologic al clasei muncitoare, învățând muncitorimea să cunoască curentele oportuniste, revizioniste, să cunoască și să ia pildă din trecutul de luptă și viață eroică a conducătorilor clasei muncitoare, în sfârșit să cunoască interesele vitale ale luptei de clasă, cea mai sigură pavăză împotriva abaterilor de la morala proletară. Această morală nu este valabilă numai pentru proletariat. Eliberându-se pe sine și întreaga societate, proletariatul* în frunte cu continuare în pag. 2-a› Zilele trecute a sosit în localitate tov. Haneș, secretarul organizatoric al comitetului executiv U.N.S.R. care în cadrul consfătuirilor ce au avut loc cu responsabilii centrului Iași a făcut o serie de importante aprecieri la adresa muzicii studenților ieșeni și a trasat premizele unui plan nou de muncă. „Noi studenții pornim brigăzi“ este cântecul cu care asistența formată din resonsabilii de reconstrucție și numeroșii studenți care au particpat, au întâmpinat conferința avută în sala de festivități a U.N.S R.-ului. Vorbește tot, Haneș In aplauzele și lozincile progresiste, scandate de cei prezenț.tov. Ion ®sen, președintele comitetului U. N.S.R., prezintă pe tov. Haneș căruia îi dă* la continuare, cuvântul. Vorbitorul începe prin a aduce la cunoștința ascultătorilor dorința Comitetului Executiv al Uniunii Națonale a Studenților din România de a avea legături mai strânse cu toate centrele universitare din țara noastră. Apoi arată datoria studențimii de a sfătu a a îndeplini o serie de sarcini. Prima și cea mai importantă fiind ridicarea nivelului profesonal, o datorie imperioasă ce se impune fiecărui student. In al doilea rând Constituirea brigăzior de muncă voluntară care să fie dovada elocventă de felul cum studenții înțeleg schimbarile progresive înfăptuite în țara noastră, pentruca lozinca „UN STUDENT, UN BRIGADIER” să devie un fapt îndeplinit. Reorganizarea muncii Continuând, vorbitorul spune că se va păși la reorganizarea și intensificarea munci din cercurile județene. Se vor forma brigăzi locale cu studenții ca nu vor pleca pe șantierele naționale* Deosebit de aceasa, cercurile județene vor trebui să aducă un aport nelimitat muncii profesionale. Grupele de învățătură, cursuri distribuite, organizarea timp«.«lui, stimularea, să formeze armele eficace de care trebuie MIRCEA LAURIAN (Continuare în pg. 3-a) Brigăzile studențești „Sub semnul unității tineretului trebia să fie dusă munca profesională și munca voluntară pe șantierele naționale“ Consfătuirea de la U. N. S. R# Reorganizarea muncii. Șantierul și munca profesională Activitatea studențească Cum se va face distribuirea cartelelor Com^iastarea declarațiilor. — Contra speciala pentru distribuirea cartelelor populației nesalariate de lemne Direcția Comercială Județeană Iași a hotărit ca instituțiile și întreprinderile, care au depus tabele cu necesarul de lemne pentru exercițiul 1948— 1949 să se prezinte de urgență la această Direcție pentru a primi declarațiile model 1 și 2, spre a fi complectate de fiecare cap de gospodărie și instituție. Funcționarii și muncitorii care vor depăși necesarul de semne stabilit In declarație, vor pierde dreptul la cartela de lemne. Declarațiile indosariate, ca artile*.Verbal. Cu viza sindicatului respectiv, vor fi prezentata Direcțiunii Comerciale Județene Iași, pentru a se elibera cartele. Costul unui formular de declarație este de 2 lei. Costul unei cartele de lemne este 8 lei. Banii pentru declarație și căitele vor fi depuși la prezentarea declarațiilor. Pentru populația nesalariată tabelele și declarațiile vor fi întocmite prin anumite centre ce vor funcționa în cartierele Copou, Păcurari, Nicolina, Tătăărași și Socola. Locul unde vor funcționa ce» treie de distribuire a lemnelor in fiecare cartier se va scu ii ulterior, aducându-se la cunoștiința populației din vreme,