Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1949 (Anul 5, nr. 835-907)

1949-06-10 / nr. 890

:*n: el. D regându-se de mafse și atrăgându-le [vineri io sani] ioa*n munca de conducere a treburilor publice Comitetele Provizorii înlesnesc realizarea Planului de Stat esăvârșind opera de sfărâmare a vechiului aparat de stat burghez, Comitetele Provizorii *— care pregătesc calea Sfaturilor Populare—traduc în viață conținutul adânc al dictaturii proletariatului— participarea nemijlocită a masselor la conducerea și gospodărirea treburilor obștești. Angajați în lupta pentru îndeplinirea și depășirea planului, oamenii «muncii din orașul nostru «s înțeles ce sprijin reprezintă pentru ei, în această luptă, instalarea Comitetelor Provizorii, care prin însăși legea lore organizare, supraveghează și conduc executarea planurilor locale. Activitatea de până in prezent a Comitetelor Provizorii ale județului și orașului nostru și chiar a comunelor care au început să pătrundă tot mai mult în diverse compartimente ale vieții punice, legătura cu organizațiile de massă și cu oamenii muncii, dovedește că aceste comitete și au înțeles răspunderea «s au pentru activitatea gospodărească, economică, culturală și socială, că înțeleg datoria lor de a veghea permanent ca întreaga activitate a organelor in subordine să aibă drept scop apararea intereselor poporului muncitor, ridicarea nivelului material și cultural al acestuia. De felul cum a început si se ocupe de gospodărea satelor noastre, s’a văzut că Comitetul Provizoriu Județean a știut a se orienteze just, înțelegând că el nu este un simplu organ „tehnic“ ci un organ al statului democrație populară, la care spiritul luptei de clasă și vigilența de clasă trebuie să stea la baza fiecărei acțiuni. Atrăgând massa țăranilor muncitori să dea sugestii și să aibă inițiativa tuturor lucrărilor immediate—pentru că ei sunt primii in măsură să sesizeze orice defecțiune în mersul treburilor obștești —s’a putut începe campania de refacere a drumurilor și podurilor, începerea lucrărilor pregătitoare în vederea organizării dispensarelor pe circumscripții, înființarea celor cinci puncte sanitare pentru asistență medicală a salariaților și muncitorilor din Gospodăriile Agricole de Stat precum și a celor 50 de colțuri sanitare in școli, însuflețit de grija față de oamenii muncii, Comitetul Provizoriu al orașului dovedește și el o atitudine plină de atenție și de grija față de nevoile materiale și culturale ale oamenilor muncii. Din primele acțiuni inițiate s’a văzut grija pentru apărarea intereselor acestora în vederea ridicării nivelului lor de trai. Luând conducerea și răspuâzând de întreaga activitate economică, socială, culturală a orașului Comitetul Provizoriu a determinat încă din primele zile de la instalarea lui, o activitate sporită în domeniul gospodăriei locale, dar această activitate trebue intensificată în primul rând printr’o campanie de gospodărire a întreprinderilor naționalizate și a instituțiilor ieșene, printr’o strânsă colaborare cu toate organizațiile de masă, și prin atragerea oamenilor muncii la o colaborare activă. Astfel in unele direcții s'au început să se vadă rezultate pozitive. Legându-se de masse, prin pornirea unor acțiuni de îmbunătățire a condițiilor de muncă și de viață, Comitetul Provizoriu—prin secțiile sale —a pătruns in unele compartimente ale vieții noastre publice, a sesizat lipsuri, și a luat unele măsuri de îndreptare acolo unde nevoile impuneau urgența. In acelaș timp a pregătit planul de lucru de ansamblu privind activitatea economică, socială, culturală a orașului. In cadrul acțiunii pe care Partidul și Guvernul a inițiat-o pentru apărarea sănătății oamenilor muncii, Comitetul Provizoriu a verificat și îndrumat efectiv activitatea sanitară, primul obiectv fiind sporirea numărului de ambulatorii și organizarea activității lor in concordanță cu necesitățile oamenilor muncii. Reorganizarea dispensarelor de puericultură, înființarea și înzestrarea policlinicilor școlare și a sanatorului Dr. Clunet are de scop adâncirea acestei acțiuni inițiată de PMR și în acelaș timp ele înseamnă o contribuție efectivă în lupta pentru ocrotirea mamei și copilului. Concomitent cu acțiunea sanitară în școli, Comitetul Provizoriu a întreprins vizite la fabricile Victoria, Țesătura, Textila Roșie și alte întreprinderi locale, unde a luat o serie de măsuri privind asigurarea sănătății muncitorilor. Desigur mai sunt lipsuri în activitatea lor, care prin muncă și vigilență vor putea fi înlăturate. Astfel printr-o legătură cât mai strânsă cu masele, Comitetul Provizoriu va trebui să ducă mai departe acțiunea fermă în direcția îmbunătățirii activității agențiilor locale ale Societăților de Stat, în scopul complectării măsurilor pentru o mai bună aprovizionare a maselor muncitoare. Pe această linie, acțiunea Comitetului Provizoriu al plășii Po. Iloaei, care a reglementat târgul săptămânal, înlăturând intermediarii din circuitul schimbului de produse dintre sat și oraș, precum și activizarea cooperativei, trebuie lărgită și intensificată de toate celelalte comitete. In perioada de construire a socialismului, de muncă necontenită pentru realizarea și depășirea Planului de Stat, problema îmbunătățirii condițiilor de muncă trebuie să constitue o preocupare centrală a Comitetului Provizoriu. In acest scop el trebuie să aibă o legătură permanentă cu muncitorii și cu conducerile întreprinderilor lor, pentru a se duce o muncă stăruitoare în vederea creării celor mai bune condiții de muncă, in vederea înfăptuirii angajamentelor pe care și le-au luat administrațiile prin contractul colectiv. Urmărind și controlând asigurarea unei juste și temeinice organizări și conduceri a întrecerilor socialiste, Comitetul Provizoriu trebuie să susțină popularizarea metodelor de muncă ale ino(Continuare in pag. 4~n) \ Proletari din toate firile uniți-vS anul V Mr. 890 4 pagini 4 lei MOLDOVEI Ziar pentru Moldova al Partidului Muncitoresc Român REDACȚIA: ADMINISTRAȚIA: Iași Str. Cuza-Vodă 52—T«l. 1606______ JMf. Str. Cuza-Voda Nr. 52—7et. 2912 Tam poștale plătită la numerar, cont. aprob. Direcției G-le P. T. X. Nr. 204,910 | 948. întrecerile socialiste la Atelierele C.F.R. Nicotină Acolo unde comisia de întreceri a ținut evidența zilnica și a organizat temeinic controlul, s’au obținut importante succese. Muncitorii de la turnătorie trebue să-și însușească experiența căpătată de tovarășii cazangii Hotărîți să împlinească și să depășească prevederile Planului de Stat pe cel de al doilea trimestru al anului, muncitorii de la atelierele CFR Nicolina, au chemat la întrecere socialistă pe tovarășii lor de la atelierele CFR Simeria. Muncitorii ieșeni au primit această întrecere, fixându-și o serie de obiective importante, cum ar fi depășirea programului de producție cu 5 la sută, reducerea rebuturilor de la 1,8 la sută la 1,7 la sută etc. Astăzi un singur gând îi înfrățește pe muncitorii de la Nicolina I să împlinească angajamentele luate, să câștige întrecerea. A doua zi după ce și-au a fixat angajamentele lor de depăși programul de producție cu 20 la sută și și-au luat ca sarcină să introducă metode superioare de muncă care să permită sporirea productivității muncii, cazangii, animați de organizația de bază, au pășit cu dreptul și voinicește la înfăptuirea obiectivelor. — Să potrivim lucrurile, cum e mai bine, să nu ne-o ia alții înainte, tovarăși—îndemna Moroșanul. Tot așa îndeamnă în fiecare zi ceilalți agitatori de Partid. Și cuvântul lor înflăcărat, îi înflăcărează și le dă avânt cazangiilor. Pe zi ce trece, tot mai mulți muncitori se prind în întreceri socialiste. Astăzi 80 la sută din totalul lor se întrec în muncă. Aici este și meritul agitatorilor și al organizației de bază în genere care sprijină și îndrumă efectiv munca comisiei de întreceri. Pentru asigurarea succesului îndeplinirii angajamentelor luate, comisia de întreceri având sprijinul organizației de bază și o secție sindicale și-a îndreptat atenția, în primul rând, înspre organizarea temeinică a controlului și evidenței muncii în fiecare zi. In fiecare zi se afișează S FILIP (Urmare în pag. 3-a) t îndrumați și ajutați da profesorii lor Elevii școalei elementare din Tg. Frumos se pregătesc pentru examene La școala elementară cu 7 clase din Tg. Frumos, jud. Iași elevii se pregătesc asiduu pentru examene, fiind în mod intens ajutați și îndrumați de către profesori. Încă din luna Ianuarie a. c. în cadrul școlii au fost organizate cercuri artistice, tehnice și științifice unde elevii, ajutați de profesori, învață temeinic materiile de studii. In ultima vreme s'au format mai multe grupe de învățătură și elevii învață în colectiv. Grupele s'au luat la întrecere și fiecare elev bun are în grupa sa câte 5—4 elevi mai slabi. La clasele Vl-a și a VII-a elevii și-au luat angajamentul ca muncind la realizarea planului de muncă pe luna Iunie a. c., să obțină la examene cel puțin media șase. Pentru a-i ajuta să se prezinte pregătit la examene profesorii fac ore suplimentare cu elevii și activează în cadrul cercurilor de meditații. Cele mai bune cercuri sunt cele organizate de elevii claselor a VI-a și a VI-a. Deasemeni profesorii organizează consfătuiri cu părinții, luând de comun acord măsuri pentru îndreptarea școlarilor mai puțin silitori. ’ ’ VASILE PREOTU coresp. Chiaburul Todiriță silit să plătească datoriile cu vârf și îndesat muncitorului agricol Raicu Nistor La chiaburul Dumitru Todiriță din satul Valea Adâncă, comuna Miroslava s’a angajat acum trei luni țăranul sărac Raicu Nistor. In acest timp, a muncit din răsputeri ziua în vie și noaptea până târziu la plug. Voind să se înscrie în Sindicatul salariaților agricoli, chiaburul s-a oprit. Dar Raicu Nistor s’a înscris cu toată opunerea acestuia. După câtva timp, muncitorul agricol Raicu Nistor și-a cerut drepturile. Dar chiaburul nici n’a vrut s’audă. Ba, l-a luat și la bătae, alungându-i de la casa lui. Sindicatul fiind anunțat, acesta l-a obligat pe chiabur să-i plătească suma de 14.000 lei. Deasemeni pentru bătaia pe care a dat-o, chiaburul a fost dat în judecată. Țăranii muncitori satul Valea Adâncă din au primit cu bucurie felul în care i s’a făcut dreptate muncitorului agricol Raicu Nistor. P. DOBREANU coresp. La fabrica Victoria Intime Init» Echa siiiroei finiți au început sa lucreze la 4 războaie |n numai 9 zile Benghea Eugenia a câștigat cu 2000 cel mai mult Tovarășe — Se adresa muncitoarea Benghea Eugenia de la Victoria, secretarului organizației de Partid — pe lângă cele două războaie late la care lucrez, vreau să mai iau și două războaie b* guste. AP am gândit că dacă îmi voi organiza bine munca, voi putea Să trec și eu în rândurile frun* taselor. Ce te îndeamnă Sâ [act acest lucru 7 — o în* treabă secretarul. Renghea Eugenia râmase o clipă nedumerită. Nu Știu cum Să răspundă. Mai întâi — începu ea — este dorința de a fi fruntașă, de a contribui căt mai mult la realizarea Planului nostru. Apoi am să câștig mai mult. Dacă Sunt în stare de ce Sa nu o faci Cererea țesătoarei a fost îndeplinită. Renghea Eugenia a început să lucreze la 4 războaie. In numai 9 zile de lucru la 4 războaie,* Benghea Eugenia a câștigat 2000 de lei mai mult Tovarășa Benghea a inteles că pentru a lucra la mai multe războaie, trebuie mai multă atent. BERAM (Continuare în pag. 3-a) Ajutorul frățesc factor menit să consolideze legăturile trainice de prietenie între poporul nostru și popoarele sovietice al Uniunii Sovietice S'a împlinit un an de când Uniunea Sovietică a redus cu 50 la sută suma datorata de România în contul reparațiilor de război. Cuvintele Generalissismului Stalin din scrisoarea prin care acum un an a răspuns cererii guvernului nostru au rămas St vor rămâne veșnic în [UNK] tipărite în minte fiecărui cetățean al țării noastre. Intr'adevâr generall SSt mutat scrisoarea Stalin, gestul de mărinimie al Marei Uniuni Sovietice au stârnit atunci un ecou profund în sânul poporului nostru. Uniunea Sovietică dovedit atunci încă odată a prietenia sinceră pe care o poartă tării și poporului nostru și dorința ei de a ne ajuta să restabilim cât mai grabnic economia noastră națională. Să pă* Sim cât mai repede pe drumul înfloririi economice, a propășirii și bunei stări a poporului nostru. In cursul anilor prin care am trecut după cel de al doilea război mondial, în cursul anilor de secetă, în mijlocul greu atatilor de tot felul prin care a răzbit poporul român, el a simțit adesea mâna prietenească a Uniunii Sovietice, ajutorul prețios al popoarelor U.R.S.S-ului. Datorită glorioasei armate Sovietice țara noastră a izbutit Să se desfarcă din cătușele faScismul lui, punând temelie unei desportări rodnice pentru țara noastră. Dacă la aceasta adăugăm redobândirea, cu ajutorul armatelor sovietice, a Ardealului vândut de către clicile „istorice“ Și Sprijinul Uniunii Sovietice pe care ni l-a dat la Conferința de Pace și dacă ne amintim de masivul ajutor economic, putem constata că întreaga asistentă politică și economică dată de U. R.S.S. a fost și este de o covârșitoare importantă pentru desvoltarea țării noastre. Pe acest temei, Se poate afirma cu tărie că raporturile economice cu URSS au constituit factorul hotârîtor în crearea condițiunilor necesare redresării economice a țării noastre. Astfel, faptul ca prin acordul din Februarie 1947 noi am importat din URSS 115980 tone cocs arată că industria noastră metalurgică ca si cea alimentară au putut trăi numai datorită sovietic, fiindâ Sprijinului 144800 tone fontă, cele fără de care nu s’ar fi putut concepe nici un început de acțiune de refacere economică, au fost obținute atunci tocmai cu ajutorul cocsului sovietic sau chiar prin import direct din URSS. Deosebit de acestea, cele 74000 tone de zahăr cu care s’a putut asigura hrana populației au fost de asemeni produse datoritâ cantității de 6150 tone de cocs Sovietic care au fost afectate fabricilor respective. Desigur însă că de anul trecut și până astăzi șirul exemplelor a crescut ca și până atunci în țara noastră a continuat să sosească mereu alte și alte nouă transporturi de cocS, de bumbac, masínt unelte, etc.. Fără îndoială că un bizant complect a ajutoa*relor pe care ni l*a dat Uniunea Sovietică pani astăzi este greu de făcut* * El cuprinde aproap totalitatea sectoarelor de deportare a țării noastre., Peste tot [în domeniul cultural, pe tărâm sanitar, în transporturi, in industrie, în agricultură, etc, ajutorul generos si binefăcător al Uniunii Sovietice s'a făcut și zi de zi Se face Simfit tot mai mult. In clipa în care țărăncile muncitoare au pus din nou în funcțiune Stativele pentru a*$l țese pânză, ele au știut că au putut face acest lucru numai datorită bumbacului adus din URSS. (continuare în pag. 3-a) Economii în valoare de 1.287.410 lei realizate caniciloi Depoului de metochiștii CFR Iași Antrenați în întreceri socialiste, pentru împlinirea și depășirea angajamentelor luate pe cel de al doilea trimestru al anului, mecanicii și fochiștii Depoului C.F.R. Iași, au reușit să obțină în luna Mai noi și importante succese. Astfel ei au realizat economii de 439,6 f/tone cărbune conventional, 904 kgr. ulei mineral, 359 kgr uleiu special și 59 kgr. valvolină, în valoare totală de 1.287.410 lei. Echipa fruntașă este cea de pe locomotiva 50241 compusă din Apopei Gh. și Niță C.loan, mecanici și Butnariu Vasile, Mihăilă Vasile fochiști. Ei au economisit în această lună 40,6 tone, reprezentând 31 la sută din alocație. Ei sunt urmați la mică distanță de echipa mecanicului Leonte Dumitru, care a economisit 39,6 tone, adică 26 la sută din alocație. Un punct negativ îl constitue faptul, că în această lună spre deosebire de Aprilie, șapte locomotive au lucrat în pierdere. Aceasta se datorește, că în ultimul timp s’au cam neglijat cursurile tehnice cu echipele locomotivelor. Deaceia este necesar ca aceste cursuri să fie reluate cât mai repede, dând posibilitate ca rezultatele pe luna Iunie să fie și mai bune. 50 de țărani muncitori urmează cursurile seriei a VlI-a de la școala de vânzători și gestionari cooperatiști Mocanii Ioan și Gh. Chescu povestesc despre cooperativele din satele lor. Țăranii muncitori demască uneltirile chiaburești . Dela 6 Iunie cm., la Scoală de vânzători și gestionari cooperatori din localitate, a sosit o Serie nouă, seria VII-a. Noua serie numără 50 de elevi, veniți din județele Iași, Bălțiu, Bacău, Roman, Vaslui. Cei care învețe sunt în au venit la majoritattea lor oameni în vârstă. Printre ei se află t femei. Toți au fost trimiși la școală pe cheltuiala cooperativelor din Satele respective în care pot activa după terminarea cursurilor. C. ȘERBAN (Continuare în Pg. 3-a)