Lupta Sibiului, august 1951 (Anul 8, nr. 1901-1925)

1951-08-01 / nr. 1901

Papina 2 JHextuulru Petöfi La 31 iulie 1951 s’au împlinit­ 103 ani dela moartea eroică a poetu­im maghiar. Alexandru Petöfi, că-t­­ref în bătălia dela Albeştii Sighi­i­şoarei în anul 1848. Alexandru Pe-­ töfi este poetul revoluţiei maghiare din 1848149, poetul libertăţii tuturor, popoarelor, pe care a glorificat-o atât­ prin geniul poeziei sale revol­ţio­­nare, cât şi prin măreţia eroismului său legendar. Dar, el este şi revoluţionarul poe­ziei maghiare, care prin noua di­recţie social-populară dată de el, a deşteptat şi îndrumat energiile sufle­tului popular la luptă dârză, prin frământări de veac, pentru smulge­rea marilor biruinţe democratice, ca­re constituesc trofeele zilei de azi. Fiind însă Petőfi nu numai „în­tâiul cetăţean al literelor maghiare", ci şi un ,gigant" al literaturii uni­versale, la comemorarea morţii lui şi poporul român îl înalţă poartă de triumf şi împleteşte lauri pentru încununarea operei sale. Reţeaua hoinăriei lui Petőfi din­tre anii 1838—1844, dimpreună cu localităţile natale ale celor 826 poezii ale sale, îmbrăţişează o suprafaţă de aceleaşi dimensiuni ca şi harta geografică a Ungariei vechi. Pe po­tecile ei încâlcite a simţit el de-atâtea ori cu remă pe gene, adevărul spuse­lor lui Dante: „Cât de sărată este bucata de pâine de pe masa străină şi cât de grea, cărarea care urcă şi coboară pe scările altora". Şi totuşi această amară pribegie, por­nită din patima lui nestăpânită după libertate şi poezie a fost pentru el dascălul cel mare, care l-a învăţat să-şi cunoască bine ţara cu podoa­bele şi poporul, cu jalea şi bucuriile, cu dorurile şi răzvrătirile care-î fră­mântau adâncimile sufletului şi care i-au fecundat apoi atât de miraculos struna lirei sale măiestre. Petőfi a cunoscut poezia maghiară cultă, cu stângăciile începutului, cu imitaţia rigidităţii clasice şi a roman­tismului colorat, ca limba ei meşte­şugită, care mâhnea în loc să încânte, dar sufletul lui nu s’a putut alipi de această poezie. S’a încleştat însă în schimb, ca amândouă mâinile su­fletului de poezia poporului maghiar, pe care a descoperit-o şi îndrăgit-o prin întortochelile vagabondajului său gorkian. Căci poezia poporului sca­pără de prospeţime, frăgezime, sim­plitate, sinceritate, de viaţă, ca şi sufletul poetului însetat de acea poe­zie cu vocabular, expresii, figuri de stil născute pe buzele poporului. Dar primăvara anului 1844 alunga norii de pe cerul vieţii lui i­iiforate de până acum, deschizându-i dramul afirmării, consacrării gloriei, care i-au însorit şi alintat sufletul sbuciu­­mat până în clocotul revoluţionar al anului 1848, când şi-a îngemănat eroic lira cu sabia, pentru liberta­tea lumii pe care braţul morţii i le-a putut smulge în ziua fatală de 31 iulie 1848. Viaţa şi opera formează la Pe­tőfi, ca şi la Byron, Leopardi, Emi­­nescu, Măiacovsky, etc. an tot or­ganic. Pusta, icoana libertăţii, cu hanul ei părăsit, cu barza solitară, cu slava boiestră, cu vraja miraju­lui, apoi dragile lui amintiri din copilărie, peripeţiile vieţii de hoinar, bucuriile şi amărăciunile iubirii lui aprinse, dragostea pătimaşe de ţară, strădaniile sale pentru desrobirea po­porului, pentru dreptatea socială, pentru libertatea neamurilor, toate şi-au găsit cea mai desăvârşită ex­primare şi cea mai plastică întru­chipare în poezia lui de nou ton, de nouă compoziţie, de nouă direcţie şi nouă estetică literară. Petőfi este un revoluţionar al poe­ziei maghiare. Tematica lui este largă, cât viaţa sa individuală, cât viaţa poporului maghiar, cât viaţa omenirii întregi şi mai ales a epocii sale. In opera petőfiană se contopeşte chiar viaţa personală a poetului, ca cea a poporului şi năzuinţele lor, ca năzuinţele epocii. Aceasta este enigma biruitoarei poezii petőfiene şi taina permanentei ei actualităţi. Criticul maghiar Pavel Gyulai îi prinde astfel valoarea: „El este cel nud eminent repre­zentant al lirei maghiare, în care s’a manifestat genial poporului ma­ghiar, căci în cântecele sate răsună tot ce este poetic în„ viaţa şi senti­mentul poporului maghiar". Estetica petofiană este de tip nou. Ea proclamă simplitatea şi sinceri­tatea ca întâiele principii de bază ale adevăratei poezii. El cunoştea poezia clasică latină, căci pe Horaţiu îl purta permanent cu sine ca Alexan­dra Macedon pe Homer; cunoştea poezia — floare a marilor barzi ai omenirii, căci de dragul lui Schiller şi Heine învăţase nemţeşte, al lui Beranger franţuzeşte, al lui Shakes­peare englezeşte, al lui Dante ita­lieneşte, dar­ nu s’a lăsat biruit de niciun „titan“. El a rămas „tot Pe­tőfi": sincer, simplu şi real. Prietenul său M. Joked mărturi­seşte: „In tot versul său grăieşte inimă către inimă, de aceea consimte cu el tot omud care nu şi-a lepădat încă din piept inima". lată câteva crâmpeie din neîntre­cuta sa poezie, în care clocoteşte mai aprins viul sentimentului său patriotic, social şi revoluţionar. JDe mult n’am mai atins condei, dar iată D’acum pe geană­ un picur mi s’arată. Popor maghiar, să fie strop de-amurg, el, oare­ Sau rouă zorilor tale strălucitoare?" Cât de hotărit îndrumă el lira Poeţilor spre popor: „Poet adevărat acela-i care Îşi făcură pe buze de popor Cereasca mană din fiinţa-i mare". Cari il răscoleşte nedreptatea so­­cială, al'luptat-a el prin clocot de războaie Jertfindu-şi darnic sângele în şiroae Să apere masă şi drepturi de ciocoi, Cari l-au lăsat să moară în dram de foame-apoi". („Cerşetorul din pustă“) Recolta lui împotriva despotismu­lui nelegiuit: „Ia, scutură-mă bine, pui de lele Căci blesteme sunt zornetele mele Ce zbirilor le sfarmă creştetele". (Cătuşa) Dorul nestins al lui Petőfi pen­tru libertatea tuturor popoarelor: „Sune goarnele de luptă. Ciocârlii din bătălii, Curgă sângele ca ploaia, Prade moartea prin cei vii Da’n aprinsa’ncăierare Prăpăd vreau să vărs și eu Pân’ m’a prăvăli o spadă Ierte de pe roibul meu. Numai pleoapa să mi-o’nchidă Cu sărutul ei de dor Cea mai mândră dintre zâne: LIBERTATEA TUTUROR!..." In lumina feerică a întreitei cu­nuni de poet, ostaş şi erou al lite­relor şi libertăţii, Alexandru Petőfi este una cu sufletul vremii de azi, care pe ruinele trecutului crează fe­ricirea viitorului. Prof. A. NANU Utemişti, pionieri, copii, vizitaţi Expoziţia Cărţii din Editura Tineretului organizată de Librăria Noastră Nr. 3 din Sibiu, str. Tribunei Nr. 1, Duminecă 29 Mie 1951, ora 11 a. m. Expoziţia rămâne deschisă până în ziua de 4 August a. c. Intrarea liberă. Vizitaţi expoziţia „Republicile Socialiste Sovietice" care este deschisă zilnic, până la 15 August, între orele 9—14 şi 16—20 la Casa Prieteniei Româno- Sovietice din Sibiu, str. V. M. Molotov Nr. 4 „LUPTA SIBIULUI” Să luptăm pentru succesul deplin al campaniei de recoltare, colectări şi desmiriştii! Printre fruntaşii pe raion în campania de recoltare obţinând 166 kg, secara de pe o Campania de recoltare a păioaselor a constituit preocuparea de frunte a­­tât a sfatului popular cât şi a ţărăni­lor muncitori din comuna Hoghilag, raionul Sighişoara. Pentru a nu se pierde nicun bob din recolta bogată a Cincinalului, sfa­tul popular a organizat temeinic acea­stă campanie, antrenând ţăranii mun­citori din comună la muncă pentru a asigura pâinea poporului muncitor. Prin eforturile depuse până acum comuna Hoghilag a reuşit a se situa printre comunele fruntaşe pe raion în strângerea rapidă a recoltei. Bunăoară până în ziua de 27 iulie a. c., a recoltat grâul de toamnă, grâul de primăvară, secara, orzoaica de pe toată suprafaţa însămânţată, întrucât ovăzul încă nu e copt pes­te tot, s-a recoltat până la data de mai sus numai 4 ha rămânând ca restul de 51 ha să-l recolteze de îndată ce a­­cesta va fi în pârgă. De asemenea ei au strâns şi fânil de pe întreaga suprafaţă de 230 ha ce a fost planificat, iar borceagul de pe o suprafaţă de 9 ha din cele 11 ha, restul de două ha rămânând de să­mânţă, trifoiul de pe 4 ha, restul de 3,03 ha rămânând de sămânţă. De îndată ce aria a fost bine ame­najată cu cele necesare, ţăranii mun­citori au transportat cerealele pe a­­rie, începând totodată şi treerişul­ Astfel până la 27 iulie a. c s-a tree­­rat grâul de pe o suprafaţă de 58,40 ha din care au obținut o cantitate de 80.755 kg grâu de toamnă; grâul de primăvară de pe o suprafață de 0,14 ari, suprafață de 18,46 ha, obţinând can­titatea de 23.607 kg, iar orzul de pe o suprafaţă de 22,69 ha cu o canti­tate de 27.960 kg. îndată ce S'a terminat cu flec oftatul celor 230 ha fân, ei şi-au făcut dato­ria patriotică predând cota 100%. Primii la seceriş, treeriş, desmiriştit şi predarea cofelor au fost Iordan Lica, membru de partid, Ioan Toduţ, preşe­dintele sfatului popular, şi Gh. Burf. Hotărîrea CC al PMR şi a Guver­nului a trasat ca sarcină executarea lucrărilor de desmiriştit de îndată ce s-a terminat seceratul, cu scopul a­­sigurării unei bune recolte pentru a­­nul viitor. Trebue să arătăm că această mun­că în comuna Hoghilag ca şi în ce­lelalte comune ale raionului Sighişoa­ra, se desfăşoară greoiu, și aceasta din cauză că sfatul popular al raio­nului Sighișoara nu dă atenție destulă acestor sarcini atât de principale. De pildă până în ziua de 27 Iulie a. c. în comuna Hoghilag s'a desmiriştit dea­­bea 60 ha din cele 353 ha ce trebuesc desmiriştite. In această direcție va trebui ca sfa­tul popular cart şi comisia operativă a­­ raionului să se preocupe mai serios, antrenând sfaturile comunale sa In- I tensifice muncile de desmiriştit. De­­ asemenea şi Comitetului raional de­­ Partid Sighişoara ii revine sarcina de a intensifica munca politică şi de a sprijini organizaţiile de bază şi de mass, pentru ca membrii de partid să fie în fruntea muncilor de desminiştit. Atitudini nejuste la predarea cotelor Predarea cotelor de cereale către stat constitue o datorie patriotică. De această datorie, se achită marea ma­joritate a ţăranilor muncitori cu con­ştiinciozitate. Astfel la aria de treeriş din comu­na Proştea, raionul Agnita, țăranii muncitori au instalat în imediata a­­propiere a batozei triorul, pentru ca cerealele trecute prin această opera­ţie să conţină cât mai puţine corpuri străine, iar cota predată statului să fie cât mai curată. Aşa procedează Florea Şerban, ţăran mijlocaş, Ioan Higer, deputat în sfatul popular şi alţii care au predat cerealele de cali­tate superioară. Nu tot la fel a înţeles să predea cota către stat, tov. Ioan Rotaru, din această comună care este şi secreta­rul organizaţiei UTM deşi avea grâu de bună calitate, el a refuzat cu în­căpăţânare să predea cota din grâul de calitate, insistând să i se pri­mească cota către s­tat şi uium din grâul amestecat în mare parte cu se­cară. Deasemenea Silvian Pustai depu­tat al sfatului popular comunal care a trecrat orzul în ziua de 24 iulie a. c­­a încercat să predea cota către stat din orzul netrecut prin trior, deși par­tea aleasă de el pentru consumul pro­priu a fost selecţionată la trior. Numai la intervenţia organelor puterii locale de stat Silvian Pustai a trecut prin trior şi cantitatea de orz din care urma să predea cota cuve­nită statului. I. CIUCUREL întreprinderea Industrială de Stat FABRICA DE ZAHĂR BOD angajează ţărani, muncitori, funcţio­nari, pensionari din orice profesiune, bărbaţi şi femei, ştiitori de carte şi buni calculatori pentru campania de recepţie şi lichidare a sfeclei de zahăr. Durata angajării cea 2—3 luni Ofertele scrise numai cu mâna proprie, cuprinzând date biografice, ca pregătire şcolară, ocupaţiunea de până acum, avere, dacă posedă cer­tificat de cântăritor public, etc., pre­cum şi adresa exactă a solicitantu­lui, vor fi înaintate cel mai târziu până la 15 August a. c., pe adresa: „Fabrica de Zahăr Bod, raionul Stalin“. Anunţ Semnăturile care angajează vala­bil întreprinderea noastră sunt: Tit Vasile, director, împreună cu Gross Mihail, contabil şef. In lipsa directorului va semna tov. Chialda Vasile, conducător tehnic. In lipsa şefului­ contabil va semna tov. Auner Gustav, şeful secţiei fi­nanciare sau Henning Kurt, şeful secţiei contabilităţii generale. Aceleaşi semnături angajează şi cantina întreprinderii. Conducerea Întreprinderii Fabrica de Postav „Cisnădie Nr. 2" Cisnădie Aim! Vffl — Wr. 1901 Mai multă atenţie pentru îngrijirea tractoarelor şi plugurilor SHT Oamenii muncii din uzine duc o in­tensă bătălie atât pentru­­ realizarea planului, cât şi pentru păstrarea ma­şinilor în bune condiţiuni. Ei îşi îngri­jesc cu drag strungul, raboteza, etc. curăţindu-le cu grijă şi păstrându-ie tot timpul în bună stere de funcţio­nare. Ei ştiu că maşinile acestea sunt ale lor, sunt bunul întregului popor muncitor şi de aceea depun un mare interes pentru păstrarea lor. Nu acelaş lucru li face însă echipa de tractorişti trimisă să secere şi să desmiriştească ogoarele gospodăriei colective .6 Martie" din Şelimbăr. Când a început ploaia, tractoarele au fost lăsate pe aria gospodăriei neaco­­perite, iar plugurile au rămas pe tar­laua unde au lucrat pline de pământ, fără ce cineva să se îngrijească de ele. Tovarăşii tractorişti Nic. Văcaru Ioan Blenca şi alţii s-au gândit să se pună la adăpost în sat lăsând însă maşinile în ploaie, sub paza paznicilor de la arie­Acest desinteres faţă de bunul po­porului muncitor nu l-a sesizat însă nici colectivul de conducere al SMT Sibiu, pentru a lua măsuri grabnice de îndreptare. Tractoriştii din această echipă au uneori atitudini nejuste faţă de mem­brii gospodăriei. Astfel, deşi li s-a spus de către colectivistul Ion Farcaş, să nu treacă cu tractorul prin borceagul de sămânţă din grădina gospodăriei, tractoriştii N. Văcaru şi Ioan Blenca nu au ţinut cont de acest lucru, tre­când prin mijlocul recoltei cu tracto­rul, făcând astfel pagube gospodăriei. Deasemenea în timpul secerişului, unii tovarăşi n'au avut grijă de recoltă, trecând cu tractorul peste snopi, așa cum a făcut tractoristul Olteaniu. Aceste lipsuri se datoresc în bună parte conducerii SMT Sibiu şi organi­zaţiei de bază, care nu s'au preocupat să educe pa tractorişti în spiritul gri­jii faţă de avutul obştesc. Deasemenea, tot din lipsa controlului şi a unei re­­cepţionări serioase a tractoarelor re­parate, un tractor s'a defectat ime­diat ce a fost pus în lucru, din cauză că axul cu came nu a fost reparat cum trebue. Aceste lipsuri care au cauzat întârzieri la seceriş trebuesc lichidate cât mai grabnic. Tovarăşii de la SMT Sibiu trebue să înveţe din lipsurile avute, să le lichideze şi să desvolta mai mult spiritul de răspundere în muncă. La fabrica „7 Noembrie“ din Agnita se obţin importante succese prin aplicarea metodelor sovietice de muncă la data de 18 iulie 1951, in şedin­ţa raţionalizatorilor şi inovatorilor, ţi­nută la întreprinderea „7 Noembrie", din Agnita, în legătură cu aplicarea în întreprindere a metodelor frunta­şilor sovietici Lidia Corabelnicova, Ciutkih şi ing. Kovaleov s'au putut vedea rezultatele promiţătoare şi îm­bucurătoare la care muncitorii din în­treprinderea ,7 Noembrie" au ajuns prin aplicarea acestor metode. Din expunerile făcute în faţa asis­tenţei de către tovarăşii fruntaşi în producţie şi inovatori Valeriu Rogozan, Serafim Branişte, Francisc Jasch, Ru­dolf Rau şi alţii, s-a desprins puter­nica influenţă şi stimulare a iniţiati­vei pe care ei am­ primit-o din studie­rea literaturii tehnice sovietice. Astfel prin aplicarea metodei Lidia Corabelnicova şi Ciutkih, tovarăşii din secţia croială au reuşit să reali­zeze în timp de 8 ore croieli de 60 —70 perechi bocanci, faţă de anul 1950, când se putea ajunge numai la 40 perechi de croială în 8 ore. Econo­miile realizate prin croirea simulta­nă a mai multor mărimi de spare au crescut în mod simţitor, iar producti­vitatea crescândă a dus la sporirea câştigului şi la îmbunătăţirea condi­ţiilor de traiu a celor ce aplică avan­satele metode de muncă sovietice. Metoda ing. Kovaleov, se află în studiu şi ea va fi aplicată în curând în întreprindere. Şedinţa, care a fost prezidată de tov. Ioan Pleşa, preşedintele organi­zaţiei raionale ARLUS, a fost un pri­lej de afirmare a rezultatelor poziti­ve obţinute în urma aplicării metode­lor avansate sovietice şi totodată un prilej de stimulare pentru studierea cât mai amănunţită și aplicarea pe o scară cât mai largă a acestor metode. CĂRŢI VECHI de ştiinţă, teh­nică, artă, enciclopedii, dicţionare, cărţi de ideologie, literatură în orice limbă cumpără ANTICARIATUL GE­NERAL SIBIU, str. I. V. Stalin Nr. 25. Telefon 1121. SPECTACOLE Cinematograf. Cinema VICTORIA prezintă: „Pe­tru cel Mare“, (seria I-a), încep, repr. 4, 6, 8; Duminecă 3, 5, 7, 9. Cinema TIMPURI NOLI pre­zintă: „Munţii de aur“.

Next