Lupta, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 436-459)
1888-01-15 / nr. 445
2 --------------------------------------- SADAM ALARMA O crimă groaznică s’a comis în mijlocul capitalei la ora 6 ziua fără ca cei însărcinaţi cu paza vieţeî şi averea cetăţenilor sa prindă de veste. Voim să vorbim de crima din strada Dionisie ale cărei detalii cititorii noştriî le ştiu. Oamenii poliţiei, instruiţi numai în faceri de alegeri şi în spionajul membrilor opoziţiuneî, au probat cu această ocaziune că colosalele sume cheltuite pentru aşa zisa siguranţă publică sunt aruncate în vânt şi cetăţenii, cu toate birurile ce plătesc pentru ca cel puţin vieaţa să le fie apărată, sunt în mijlocul capitalei tot aşa de nesiguri ca şi în mijlocul Vlăsiei. In timp de o săptămână de zile de la comiterea acestei crime abila noastră poliţie neputând descoperi pe asasini, a căzut cu toată furia pe un nenorocit servitor al soţilor Lespezeanu, torturându-l în mod oribil că doar de la acesta va scoate vre-o mărturisire. S-a afirmat de către presă că nenorocitul a fost torturat de prefectul poliţiei şi de către procurorul San-Marin până când ei-a rupt coloana vertebrală din care cauză a murit. Prefectul împreună cu toţi agenţii poliţiei şi ai parchetului au recurs la toate mijloacele pentru a răspândi în public vestea că Ilie n’a murit din torturi ci că s’ar fi spânzurat în închisoare. S’a cerut a se proba aceasta. Presa a cerut cu stăruinţă ca să asiste la autopsia cadavrului. Poliţia şi parchetul acuzaţi de omorul lui Ilie ar fi trebuit, dacă afirmările lor erau adevărate, să satisfacă imediat această cerere pentru ca ast-fel toate băuuelile asupra acestei morţi să fie înlăturate. N’aiî făcut aceasta, din contra s’au luat LAPTA sa fie inviolabil și iresponsabil fara însă ca acest lucru să ’i împedice de a le face pofta, de a lucra cum lor le place. Aceștia caută a împăca iresponsabilitatea cu ceea ce ea nu să poate împăca, cu contradictorul ei, cu responsabilitatea !..... De aici toate taberile pleacă la războiul de cuvinte ! Toate îşi aruncă în cap fraze cari cu atât răsună mai tare cu cât sunt mai deşarte ! Gând oare să va sfârşi această comedie ? Să ne înţelegem. Când noi facem responsabil pe regele Carol de toate infamiele ce vedem petrecându-se, credeţi că ţinem seamă de atributele stupide, de curată ficţiune cu care o Constituţie metafizică îl învesteşte ? De loc. Intre nişte atribute imposibile de conceput în realitate şi între realitatea actelor şi a faptelor noi suntem nevoiţi a alege. Deci am ales. Am preferat realitatea, şi fiindcă după realitate regele Carol prin actele şi conduita sa este şi responsabil şi violabil, de acea îl atacăm, îl acuzăm, îl tratăm în consecinţă. Concepţiunele metafizice pot fi bune pentru a face să discuteze un filosof transcedental. In chestiele fpractice politicosociale, să cere de tratat lucrurile cum sunt, şi fiindcă regele Carol, după cum sunt lucrurile, este marele culpabil, îl tratăm în consecinţă. Acest mod de a vedea lucrurile este bun întrucât cineva a rupt definitiv cu ficţiunile metafizice constituţionale, îndată însă ce cineva nu e decis să rupă cu ele, îndată ce caută să trăiască în atmosfera săracă a acelor concepţiunî, atunci lucrul se schimbă. In acest caz acel cineva nu mai are dreptul de a vorbi de rege ca de un funcţionar iresponsabil şi în acelaşi timp sâ’Î proclame responsabilitatea şi cu altă ocazie să vorbească în numele ei Iată ce ni să pare că nu înţelege atât colectivitatea cât şi o parte din opoziţie. Când noi facem deci pe rege responsabil, nu este numai în mod ocazional, nu avem de loc gândul ca mâine schimbându-se lucrurile, să-l proclamăm iresponsabil. Pentru noi concepţiunile de iresponsabilitate şi de inviolabilitate ni să par imposibile, monstruoase, de acea ne ridicăm în contra lor şi nu cruţam de loc pe acela care caută să se ascunză după ele. Aşadar, această,hotărâre a noastră este definitivă, este fundamentală iar nu numai de simplă ocazie. •Deci să lăsăm cuvintele de o parte. Să înţelegem odată un lucru, anume : că avem înaintea noastră un rege care cârmueşte, un rege care face acte un rege, responsabil. Linia politică deci să ne o întocmim având în vedere această concepţiune reală a lucrurilor, iar nu ficţiunile absurde şi irealizabile ale uneî’Constituţie făcută pentru a înşela lumea, toate măsurile ca nimeni să nu poată vedea cadavrul. Acest fapt unit cu stăruinţa pusă de oamenii poliţiei de a răspândi zgomotul că Ilie s’a spânzurat, sunt indicii grave num că el a fost omorât de zbirii însărcinaţi cu instrucţia. Şi dacă adăugăm la aceasta şi faptul cum că Machedon, unul din asasinii prinşi graţie nu poliţiei, ar fi declarat la primul interogator că Ilie nu a fost de loc amestecat în crima comisă, cum să calificăm faptul omoruluiservitorului lni Lespezeanu ? Ei bine simt atâtea zile de când presa, de când opinia publicăsusţin aceste grave bănuelî. Ce a?făcut ministrul de justiţie? Făcut’a vr’o anchetă ? Nimic şi iar nimic, căci acesta e regimul . Până astăzî, sub acest regim, cum am afirmat de atâtea ori, n’am văzut nici o dată anchetându-se, dându-se în judecată, piedepsindu-se vre-un magistrat pentru abuzul seu de putere, pentru crimele şi i-egalităţile comise. Din potrivă magistraţii cei răi, servili şi incapabili, acei cari au fost mai nedemni de postul lor, aceea au fost mai sprijiniţi, întotdeauna răsplătiţi şi permanent siguri de funcţia lor. Dacă s’au destituit şi s’au persecutat magistarţî a fost întot-d'a una când au dat probă de independenţă şi de demnitate, când îşi împlineau datoria cu sfinţenie şi când nu voiau să fie slugile plecate ale colectiviştilor. De la acest regim dar care a comis toate infamiele, care a călcat toate legile, care a nesocotit toate principiele nu se mai poate aştepta nimic bun. Un regim atât de odios care se menţine la cârmă prin poliţie şi corupţiime, care se întovărăşaşte cu escrochii pentru a trăi maî departe şi pentru a’şî îmbogăţi partizanii, nu poate de cât să proteagă pe asasini şi să lase nepedepsite torturele oribile cari au cauzat moartea unui nenorocit servitor, care se zice în acelaşî timp că este cu totul nevinovat de crima comisă în strada Dionisie. In zadar se va pretinde un act de dreptate de la indivizi ca Eugeniu Stătescu şi Radu Mihai şi căci pentru aceştia simţimintele de dreptate şi de umanitate sunt lucruri necunoscute. Această crimă comisă de cei însărcinaţi cu instruirea celor bănuiţi de asasini ar trebui să ridice de indignare şi oroare piepturile tuturor şi să caute ca imediat să se reprime asemenea acte monstruoase. Aceasta cu atât mai mult cu cât sub acest regim acesta este modul cu care se fac anchetele şi se instruesc bănuiţii de delicte şi crime. Bătaia, tortura, cruzimea, uciderea chiar sunt armele parchetului şi a auxliarilor lui. O reacţiune trebuefăcută contire acestor grozăvii sălbatice. Trebue numaidecât căutate mijloacele de a forţa pe autorităţi să înceteze cu aceste barbarii. Trebue ca presa întreagă cu această ocazie să se agite, ca orice om de inimă să se scoale, să protesteze, să ceară pedepsirea criminalilor cari pentru a reprima o crimă comit ei alta şi mai odioasă. Să dăm ţipătul de alarmă, să nu încetăm a cere anchetarea serioasă şi imparţială asupra morţei lui Ilie, până când o măsură oarecare nu se va lua contra sbirilor din poliţie şi parchet. Vom reveni. „LUPTA“ LA IAŞI întrunirea opoziţiei Această primă şi impozantă întrunire a avut loc Marţi 12 Ianuarie la Iaşi în vastele încăperi ale primului etagiu din hotel Traian. D. primar Nicu Gane, fanaticul conservator-strigoi şi junimist înfocat de ieri, metamorfozat astăzi, din cauza sacului cu grăunţe, în cel mai păcătos colectivist, a apreciat prudent ca să refuze opoziţiuneî ieşane sala publică a Primăriei, sală, care de când există Constituţiunea în această ţară, a fost pururea pusă la absoluta dispoziţiune a publicului ieşan. întrunirea s’a deschis în opt ore, când un public imens, public eminaminte alegător din primul şi al douilea colegiu, a proclamat de preşedinte pe venerabilul cetăţean Iancu Corjescu, care mulţumind publicului de onoarea ce i să face, a acordat cuvîntul d-luî Alexandru d. Holban, unul din candidaţii noştri, la colegiul întâiu. D. Holban, vechiu luptător a politic, ca o stîncă opozant neclintit ,al regimului de hoţi şi personal duşman de 12 ani al ramolitului stăpân peste acest regim, a început prin a face un sever şi foarte just rechizitoriu asupra guvernului caracterizat în fiinţele lui Radu Mihai-Andronic- Moruzi şi asasinii lui Lespezeanu. Oratorul trece apoi în a demonstra raţiunile pentru ca şi tot ce este onest şi iubitor de ţară, liberal, conservator, radical etc. toţi şi-au dat mâna astăzi şi lupt la un loc pentru a resturna batjocura care sub numele de guvern deţine prin infamie şi crimă puterea de 12 ani! D. Helban a vorbit foarte mult şi publicul ar fi dorit să mai vorbească încă, dacă forţele sale fizice îi permiteau să poată continua un discurs într’o materie aşa de nesecabilă ca banda colectivistă, tunete de aplauze izbucneau necurmat în toată curgerea discursului seu de ritor îmbătrânit la tribună cu fulgerul pe buze şi scânteii din vârful condeiului seu de Toledo. A urmat la tribună d. Emil Mavrocordat care, deşi tinăr şi pentru prima oară vorbitor la tribună într-o sală aşa plină de lume electorală, a pus tot focul tinereţei şi toată inteligenţa ca să dovedească alegătorilor turpitudinile regimului şi mai cu seamă starea în care a căzut Iaşu a ajuns ca un caraghios de stofa lui Ştefan Şendrea (mon duc Étien) să-l domineze şi să treacă drept şef de partid!.. D. George Ci. Negruzi, chemat la tribună de tot publicul din sală, a vorbit 20 minute cu o vehemenţă din acele care denotă o inteligenţă vie şi clară şi caracteriză înverşunarea ce orice om de bine trebue să poarte bandiţilor de la cârmă. Oratorul a avut o frază fericită, aceea în care comparând pe ramolitul Ion Brătianu cu Moţoc, ministrul lui Lăpuşneanu Vodă, a zis poporului să meargă să ceară izgonirea lui Brătianu prin strigătele de Vrem capul lui Moţoc, şi la caz când cel de sus ne refuză capul lui Moţoc, să zdrobim şi capul celui de sus !...“ Talentatul orator,aplaudat frenetic,termină recomandând publicului să nu să lase intimidat de canalia poliţienească, să meargă la vot cu fruntea sus , să nu creadă nici promisiunile şi nici de ameninţări să se teamă ! Tunete de aplanşe fac erupţiune în sală şi lumea să îndeasă spre a felicita personalmente pe distinsul avocat al baroului Iaşan. Au vorbit apoi oratori cunoscuţi ca d. Grigore N. Maori, ca d. Dimitrie Alexandrescu şi întrunirea a claturat seria oratorilor prin celebrul nostru atlet politic d. George Mârzescu care a luat după listă unul câte unul pe toţi candidaţii opoziţiei şii-a prezentat publicului. La pronunţarea numelui scump Iaşilor, şi ţârei, a d-luî Gheorghe Tanu, lumea mişcată ca de un contact electric a început să aplaude cu un entusiasm neatins încă până atunci; tineritul foarte numeros în sală aclama frenetic acest nume şi tot publicul a părăsit sala sub impresia celor nun* nulei ultime cuvinte.... Sala foia pe ici, colea de spioni muţi, cari au avut frumoase lucruri de raportat stăpânilor ce’î trimisese; nici unul din colectiviştii foşti deputaţi şi actualmente din nou candidaţi nuşi-au arătat nasul la această întrunire, cu toate că în convocarea opoziţiuneî erau poftiţi. Preşedintele a anunţat o altă întrunire pe Vineri 15, o alta pe Luni 18 Ianuarie şi consecutiv până în ziua de marea luptă decisivă a alegerilor !... In întrunirea de Vineri d. Mârzescu a promis de a da cetire angajamentului de onoare luat în opoziţiune în 1883 de d-nii Gheorghi Tăcu, Alexandru I. Gheorghiu, Sandu Dudescu etc. Vulpescu, tolerează închiderea primarilor din comuni, numai spre a face să se aleagă delegaţi de poruncială, nu’i place servilismul ca celor l’alţi) ştiu că mulţi cred că eu aşi dori să iasă nepotul meu, şi pentru aceia v’am chemat acuma, să vă declar că, dacă veţi vota pentru dînsul şi va fi ales me veţi expune să nu me duc în Cameră (aci urmează o critică adresată nepotului seu, ce nu merită dată publicităţei, de oarece atinge chestiuni personale d-luî general, cea ce nu trebuia să facă, deoarece nepotul seu în viaţa lui politică este, corect, nepătat şi fără aspiraţiuni de gheşeftari, el nu critică decât faptele murdare ale infamului guvern). D. Hutineanu, preşedintele tribunalului Bacău . Domnule general, nu era nevoe de a ne convoca şi a ne spune de retragerea dv. deoarece dorinţele dv. sunt ordine pentru noi etc. (judece toţi acest răspuns al d-lui preşedinte, frumoase timpuri „dorinţa unui om de stat este ordin necomentat pentru un magistrat.“ La mai mare Hotinene, dar mai curând cred că guvernul îţi va da cu praftoriţa în ochi, căci tot ce veţi face în zadar, Caton Lecca va reuşi. D. Mih. Răsmiriţă, directorele prefecture Bacău : Domnule general, eu sunt în contra întrunirilor publice, căci aţi văzut la întrunirea d’aseară, era un mare entusiasm când prin aclamări a apărut d. Caton Lecca la tribună şi prin urmare nu trebue să mai facem întruniri publice mai bine personal fiecare să ne facem datoria etc. Mahdiul a început a sbârci din nas ca de obiceiu. Aceste ameninţări nedemne, unite cu uneltirile viclene şi dimisiunile primarilor (precum a primarului din T-Ocna) a funcţioarilor influenţi în alegeri, care dimisiuni stau în buzunarul onor, prefect huiduit, ne dau cele mai vii probe de ingerinţe în alegeri, de nerespectarea legilor. Vot secret, iată cum Mahdiul Bacăului poreclit liberal cere administraţiunii vinderea consciinţei lor. * Cu toate acestea alegătorii Bacăului vor şti a se deştepta din letargia lor, şi să nu creadă Mahdiul că retragerea sa la Corf (după cum a declarat singur la întrunire, că şi-a prescris medicii aceasta) nu va fi o fericire pentru Bacău, poate să se ducă și la hagealâc căci și-a venit timpul a se mai pocăi. Despre întrunirea de ieri seara vă voiț detaila mâine deoarece sunt multe de spus, fiind o întrunire colectivistă cu un rezultat foarte critic pentru aceștia. Un Bacaoan. ---------------------- ----------------------------------------------- --------—D®G~——---- „LUPTA" LA BACAU Paşalâciul Bacăului începe a se dărîma întrunirea de Duminică 10/22 a. c. a. partidului naţional-liberal a dat o man. lovitură colectiviştilor, prin aclamarea şi manifestaţiunea adusă de întreaga adunare, tîneruluî candidat Caton Lecca In adever lucru foarte curios, întrunirea naţională-liberală, în loc să facă manifestaţiuni Mahdiului general Lecca, au făcut lui Caton Lecca, liberal desinteresat, candidat contra stăpânirei, l’aceasta nu s’a aşteptat colectiviştii. Bacăul începe a simţi d’a trăi liber, independent, onoare lui! Tot oraşul este în mişcare, pe fiecare stradă principală grupuri de alegători, care critică faptele guvernului actual şi laudă linia de conduită a candidatului lor Caton Jjecca. Toţi colectiviştii, poliţai, prefect (huiduit) comisari spioni, etc. umblă ca turbaţii în toate părţile, nu ştim dânşii singuri ce este mişcarea aceasta de unde credeau că Bacăul doarme şi n’ail nevoi de santinelă, acuma contrariu (anul 1888 este bisect ca cel 1876). Astăzî s’aîi ţinut la d. Al. Vidraşcu o întrunire intimă (secretă) colectivistă unde au fost chemaţi tot corpul administrativ şi judiciar spre a primi ordine, iată parte din convorbirea lor : Mahdiul general Leca către slujbaşi Domnilor, până acuma am fost desperat de purtarea nepotului meu Caton Lecca în Cameră faţă cu guvernul nostru, dar acum în urma celor petrecute la întrunirea de aseară sunt indignat (are dreptate, nepotul uu tolerează ca moşul boţiiile. uu liFORMAŢIUNI Candidaţii opoziţiunea la colegiele pentru Cameră din judeţul Neamţu sunt următorii: Colegiul I. d-nii Gr. Cozadini şi Roznovanu. Colegiul al II. Grigore N. Lazu. Colegiul al III. Căpitan Palladi. „ Toate grupurile liberale şi conservatoare opoziţioniste din Craiova s’au unit şi s’au înţeles asupra următoarelor candidaturi : Colegiul 1. Principele A. Ştirbey, Alexandru Nicolaid, Nicolae Popp. Coleguil 11. Dimitrie (Take) Ionescu, Alexandru Varlam, Ulysse Boldescu, Seulescu. Iată candidaţii opoziţiei în districtul Vlaşca : Colegiul I. d-nii loan N. Lahovari şi Pariano. Colegiul II. d-nii Angel Ulubeanu şi Ion Th. Dimitriu. Colegiul III. d-nii Rădulescu . Se fac mari preparări pentru adunarea generală a acţionarilor societăţii de construcţiune. Prepărările consist în a face insistenţe pe lângă principalii acţionari, de a nu susţine lichidarea acestei societăţi. Cu toate acestea se crede că în cele din urmă consiliul de administraţie nu va avea ce face şi va trebui să ceară el singur lichidarea. 1^. Ziarul Liberalul Independent din Craiova dă următoarele ştiri : Comisiile sunt pustii. Comisarii cutreeră mahalalele, căutând săli pentru întrunirile Comitetului Naţional-Liberal. Comisarul Fănică, de la culoarea de albastru, a fost după sală la Carol-Neamţu cârnăţar, Solomon ovreiul etc. etc. Cu toate acestea, Liberalii Naţionali critică comitetul opoziţiuniiunite că face întruniri prin mahalale. Şi asupra acestui punct vreţi monopoluri ? Un funcţionar administrativ dibaciu în mânuirea banilor publici, a fost permutat, sub cuvântul ca în lipsa d-sale să i se facă anchetă. Ancheta nu i-a făcut, dânsul însă a fost în trei zile readus sub condiţiunea de a da tot concursul sau în viitoarele alegeri, a nu se mai amesteca cu opoziţia şi nici chiar a saluta pe un fost Deputat din opoziţie. Cea mai mare parte din comunele judeţului Mehedinţi au ales delegaţi din opoziţie. Prin urmare reuşita candidaţilor opoziţiei la acest colegiu pare asigurată, mai cu seamă că candidatul guvernamental d. Mihuţescu nu este de loc agreat. ft Zilele acestea trebue să se numească un general la comandamentul diviziune din Botoşani, care este vacant de mult timp. Cât pentru d. general Cruțescu, se zice că va fi numit în curând ca sub-secretar de stat la ministerul de rezbel. D-na maior Odobescu, aghiotant regal, a fost pus pe tabloul de înaintare cel d’antâiu la alegere. Următorii maiori din corpul intendeţeî sunt propuşi de a fi înaintaţi la alegere la gradul de locotenenţi coloneii: Maiorii Mihăescu, Petrescu, Rentz şi Tavern. „ Iată până acum judeţele unde opoziţia luptă şi la colegiul al III : Dorohoia, Botoşani, Neamţu, Putna, Tutova, Brăila, Covurluia, Buzau, Râmnicul-Sărat, Prahova, Argeş, Vâlcea, Romanaţi, Mehedinţi, Teleorman, Vlaşca şi Muscel. Cunoaştem până acum pe următorii candidaţi pentru aceste colegii: La Dorohoiu d-nu Ioan Docan, Neamţu d. căpitan Paladi, Brăila d. Filipescu şi un candidat al partidei muncitorilor, Argeş, învăţătorul C. Dobrescu, Vâlcea d. I. Iancovescu şi probabil un candidat al partidei muncitorilor. La Romanaţi, ni se spune că d. Dianu, redactor al Românului, îşi va pune candidatura. Vlaşca d. Ulubeanu. Muscel, învăţătorul Andreescu. X _ Din cauză că domiciliul d-lui procuror de curte Manolescu nu era cunoscut?! căci s’a înapoiat citaţia, Curtea a trebuit să amâne la 13 Aprilie procesul de ultragiu intentat d-luî Al. C. Catargiu. Se zice că în urma insistenţelor făcute de regele, era în consiliu de miniştrii, d. Radu Mihaiu, ministru de interne, a trebuit să se deciză de a numi o anchetă în judeţele unde s’a comis ingerinţe administrative. Noi nu credem aceasta. Aflăm că îndată după întoarcerrea sa din străinătate, d. I. Kalinderu se va retrage din funcţia de administrator al domenielor Coroanei. Se zice chiar că d. Kalinderu va primi un post diplomatic de la guvern. Cât despre succesorul d-luî Kalinderu, la Domeniele Coroanei, se vorbeşte de mai multe persoane. â1% In consiliul de miniştrii ţinut era la palat, regele ar fi arătat consiliului părerea sa asupra libertăţei alegerilor, precum şi promisiunile cari le-a dat la delegaţii din judeţe că garantează libertatea în aceste «=SS«i^<®SS==---—------ TELEGRAME Roma, 24 ianuarie.— Camera deputaţilor . Crispi, răspunzând unei întrebări, declară că din cauza lărgirii capacităţii electorale va fi necesar să se acorde indemnitatea deputaţilor, dar că aceasta trebue să se alăture la proectul de lege asupra incompatibilităţii parlamentare şi 1