Lupta, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 726-748)

1889-01-15 / nr. 736

IDIN AFARA Prinţul de Battenberg Prinţul Alexandru de Battenberg, ex-prinţul Bulgariei, este de câte­va zile oaspetele curţei Austro-Unga­­riei. Cu drept sau fără drept, se dă o importantă politică acestui fapt , şi pentru că el coincide cu războ­­iul declarat astăzi pe faţă de clerul ortodox bulgar prinţului Ferdinand, face ca această importanţă să­ nu fie lipsită absolut de temeie. In aceşti din urmă timpi, numele prinţului de Battenberg a reapărut de o dată, după ce nu a mai fost pronunţat de când cu istoria căsă­toriei sale cu una din fiicele îm­păratului Frederic III, împedicată de d. de Bismarck. S’a vorbit de o împăcare a prin­ţului cu curtea Rusiei. Ştirea a fost desminţită, dar cu mult mai puţină asprime şi deconsiderare de cât mai înainte, când se vorbea la Petersburg de ex-suveranul Bulgariei. Ceva şi mai mult: ziarele ruse chiar nu par a considera ca o im­posibilitate absolută reîntoarcerea prinţului pe tronul Bulgariei. Ele observă numai că pentru aceasta nu e îndestulător numai un vot al Sobranieî, dar pentru a fi reinstalat trebue a-şi pune din nou candida­tura, conform stipulaţiunilor trata­tului din Berlin, adică făcându-se agreat de către puterile semnatare, şi în urmă să fie confirmat de adu­narea naţională bulgară. Din toate acestea rezultă că se prepară ceva în Balcani. Anglia şi expediţia lui Atchinof Expediţia cazacului Atchinoff, ca­re se duce la Masuah trecând prin Obeck începe a inspira în Anglia neliniştiri cari au început să transpire prin ziare. In realitate însă lucrul nu are nici una din acele proporţii ce tre­bue să îngrijască. Este vorba pur şi simplu de o încercare de colo­nizare pe care Atchinof a întreprins-o pe socoteala sa. Cei din Anglia însă, vor să vadă în această afa­cere mâna guvernului rus, care ar avea intenţii ambiţioase asupra Su­danului. Adevăratul obiectiv al emi­graţilor ar fi Kasala, cel mai prin­cipal punt strategic între Nil şi frontiera Abysiniană. O dată acest punct ocupat de Cazaci, Rusia îşi va restabili protectoratul asupra Kasaiei şi ast­fel Ruşii se vor găsi mult mai apropiaţi de Kartum, de­cât eng­lezii cari se află tocmai la o­­ Suachim şi vor putea în acest timp să exercite o influenţă considerabilă asupra viitorului Egyptului, plus avantagiele comerciale ce vor putea trage din această situaţie. Whitehall Review să ocupă de a­­cest plan ce se atribue Rusiei şi arată câte inconveniente ar rezulta pentru Anglia dacă Rusia ar ocupa Kasala. Ziarul acesta sfătueşte pe guver­nul englez, să apuce înaintea Ruşi­lor şi să ocupe Kasala şi Kartu­­mul. Tot Whitehall Review spune că dacă Anglia nu va lucra cu aceiaşi iuţeală cu care lucrează Rusia, ia se va vedea lăsată în urmă şi în Sudan. Germania şi Statele­ Unite Să confirmă ştirea că echipajele ch­irasatelor germane de la Sa­moa au comis atentate contra u­­nor supuşi Americani, dar aceste atentate n’au avut gravitatea ce li să da în primele depeşi sosite şi nici cei din Washington n’au fost tocmai aşa grozav mişcaţi. Acest incident nu va complica de loc incidentul ce deja e ridicat în­tre Statele-Unite şi Germania, in­cident relativ la independenţa Ar­­chipelagului. * * * Camera deputaţilor din Statele- Unite a votat un proect de lege prin care erige în State ale Uniu­­nei cinci teritorii, ce rămăseseră până acum în de afară de confe­derație, din cauza numărului prea mic al populației lor. Aceste teri­torii sunt cele următoare : Subh Dakota, Montana, North Dakota. Washington şi New-Mexico. Acest proiect a fost votat de ma­joritatea democrată a Camerei şi să crede că el va fi votat şi de Se­nat însă cu oare­care modificări, în virtutea cărora aceste state vor in­tra imediat în uniune, căci Camera a pus un termen şi oare­care con­diţii pentru intrarea teritoriilor menționate în uniune. ---------­ ACTE OFICIALE Ministerul­­le interne. — Consiliul judeţului Suceava, este convocat în sesiune extra­ordinarâ. — Consiliele comunelor rurale Coşoveni-de-jos, din judeţul Dolj, şi Talpa din Neamţu, se disolvă. — D.­­I. Băicoianu, architect, este însărcinat sa îndeplinească provizoriu­ funcţiunile de architect al ministerului de interne, pe timpul absenţei d-lui D. Maimarolu, în congediu­ de două luni ce ,i s’a acor­dat In străinătate. Sunt numiţi: In administraţia judeţului Romanaţi — D. Nicolae N. Vericeanu, în funcţiunea de sub-prefect la­ plasa Ocolu. In administraţia judeţului Tutova — D. Teodor Tufescu, fost ajutor de sub-prefec­­tura, în aceeaşi calitate la plasa Tergu-Simila. In administraţia judeţului Suceava — D. Constantin Pandele, în funcţiunea de aju­­tor la sub-prefectura plăşei Muntele. Sunt numiţi şi înaintaţi pe lângă prefectura po­liţiei capitalei . In funcţiunea de comisar clasa 11 — D. Florian Dumitrescu, actual sub-comisar clasa I. In funcţiunea de comisar clasa 1 — D. D. Ţiulescu, actual sub-comisar clasa II. — D. N R. Costilian, în locul d-lui T. Vlădescu. In funcţiuni de oficieri in corpul sergen­ţilor de oraş. — D. I. C.­Negulescu, în locul d-luî I. Iliescu, demisionat. — D. C. Mănciulescu, în locul d-lui I. Ionescu. — Comuna Bucuresci este autorizată să primească, sub beneficiu de inventariu, donaţiunea făcută co­munei prin testamentul autentic al defunctei prin­cipese Elena Koltkoff Massalsky ("Dora d’Istria). — Comuna Bucuresci este autorizată să primească, sub beneficiu de inventariu, legatul făcut comunei de decedatul N. I. Rusescu. Ministerul agriculturei, industriei, comerciali­i și domenielor — Se aprobă vânzarea de veci a bunurilor mici adjudecate la licitațiunea de la 30 Noembrie 1888. CRONICA JUDICIARA Ignoranța legilor. — Un escroc national. * Nicolae Doagă dintr’o comună din ju­dețul Ilfov, este dat în judecată că a rupt sigiliile puse pe nişte butoae de vin cari i se secuestrase pentru datorii de bani ca moştenitor al pantelui său de către d. procuror Sfetescu Preşedintele (către prevenit). De ce ai rupt peceţile puse de portărel, nu ştiai că aceasta nu e permis să o faci după lege ? Prevenitul (cu un aer speriat): D-le pre­şedinte, datoria pentru care s’a secuestrat era o datorie veche, făcută de tatăl meu, şi eu nu o î’ecunosc. Preşedintele : Apoi atunci n’aveai de­căt să te duc să te aperi la tribunal, iar nu să rupi peceţiele puse de agenţii ju­decătoreşti. Prevenitul : Eu credeam că aşa este mai bine. Tribunalul după ce a ascultat pe partea civilă şi procuror, condamnă pe prevenit la cinci zile închisoare şi una sută lei despăgubiri civile.* * * Un fost comisar al poliţiei colectiviste, care făcea furori în Capitală prin aceea că ţinea trăsura cu ziua şi făcea chefuri grozave, este arestat la Viena sub incul­pare de escrocherie comisă în nişte cir­cumstanţe foarte curioase. Densul sosind la Viena descinse la un hotel însemnat, nu avea de cât o mie de lei asupra sa. Se duce şi depune a­­ceşti bani la un bancher din oraş. Peste vr’o trei zile, fostul comisar din Bucu­reşti roagă pe hotelierul să’l dea un om de confienţâ spre a’l trimite la un ban­cher cu o carte a sa de vizită spre a’i ridica o mie de lei. Hotelierul se grăbi de a satisface ce­rerea pasagerului său, căruia se aduse cei o mie de lei. Fostul comisar găsise însă un mod foarte curios pentru a’și face un credit însemnat la hotelier, depuind această o mie de lei la diferiți bancheri din Viena, şi facând să se ridice în mai multe rânduri aceşti bani prin comisionerul hotelului. Hotelierul văzând că fostul comisar se bucură de credit la mai mulţi b­an­­cheri, îl credită până la suma de 14 mii de lei. In urmă însă se deşteaptă că cre­ditul fostului comisar este numai o şar­­latanie şi că e tras pe sfoară. După plângerea hotelierului, parchetul puse mâna pe fostul comisar din Bucu­reşti şi-l depuse în prevenţie sub incul­pare de escrocherie. Procesul său va veni în curând înain­tea tribunalelor din Viena, şi se zice că după legile austriace inculpatul nu va scăpa fârâ 5 ani de închisoare. II felicitam. Avocat de Fefelei LUHTA STIR­ CDIN ŢARĂ ifu una Primar la Odobeşti. — D. G. Mititelu, în urma stăruinţelor puse pe lângă d-sa de către d. Prefer actualul, a acceptat postul de primar al urbei Odobeştî. •* * * Condamnat. —Tostul poliţ­­iu colec­tivist, Sburlea, a fost condemnat de Tri­bunalul local, in­­ dinţa de la 11 curent, la 15 zile închisoare, 20 lei amendă şi la restituirea sumelor luate din leafa gardiştilor în t­iţlpul domniei colecti­viste. *\ * ' * ■* Galaţi * Bricul „Mircea* va întreprinde la primă­vară, o nouă călătorie pe marea Mediterană. /* * * Porc sălbatic. Din iniţiativa admi­nistra iunei judeţului Covurluiu se face o mare vânătoare la pădurea de la Şerbeşti.­­ Se zice că în aicea pădure s’ar afla un porc sălbatec, venit de peste Dunăre. Mulţi amatori­­ din Galaţi au plecat ori la locul unde se va face goana. * * sfc Mehedinţi Funcţionar condamnat. —Zilele trecute tribunalul de Mehedinţi a judecat şi con­demnat la 50 lei amendă pe d. Georgescu, adjutorul sub-prefecturei de Ocol, pentru faptul de bătaia primarului comunei Bros­­cari, d. Rădoi. * * * Proces de presă.—Curtea cu juri a a­­chitat pre Alexandru Covlea şi alţi­ şease redactori ai ziarului Talanga pentru nişte articole scrise contra primarului şi con­silierilor din Degeraţi. Apărarea a fost prezentată de d. a­­vocat I. Tintorescu. * * * întrunire de proprietari.—Alai mulţi domni proprietari de afară au venit în oraş, în urma convocaţiunii făcută de prefectură, spre a-și da părerea asupra proiectului de învoeli agricole al d-lui Carp. După cum am auzit, proprietarii ar fi contra proectului. * * * Buzău Deputatul Mateescu d’abia ieri a plătit cheltuiala la hanul d-lui Vasil­e E­­nescu ce se făcuse cu parte din alegătorii ce au votat Ch­eia Marghilomănistă.­­­­* * * Sală de întrunire refuzată. — Socie­tatea Cooperatorilor a cerut d-luî primar sala Gimnaziului pentru a fi de acolo a­­dunarea sa generală. D. primar a refuzat. Asemenea cereri nu s’au refuzat nici o dată până acum societăţilor naţionale de interes public. * * * Alegeri judeţene. — La colegiul al 11-lea pentru consiliul general al jude­ţului, candidaţii Clicei Marehiromâniste, cu toate silinţele administraţii, nu au putut întruni de­cât 227 voturi, din 943 alegători, câţi sunt înscrişi pe lista a­­cestui colegiu. Doi aeronauţi. — Mai zilele trecute doi aeronauţi s’au ridicat din Anvers cu un balon, care a fost dus spre mare. Iată acum după ultimele ştiri cum s’a sfârşit acest voiagiu început în aer şi terminat în fundul mărei : D. Wolff a fost scăpat de un Vapor iar locotenentul Daniel s’a înecat. ŞTIRI Difi STREINITATE Camera Greacă. — Camere­i Greacă de 16 zile nu mai poate lucra nimic. Re­gulamentul Camerei prescrise că trebue să fie prezinţi jumătate plus unul din nu­mărul deputaţilor pentru ca să se poată lucra. Ei bine, majoritatea d-lui Tricupis singură, din cauză că mulţi din membrii ei sunt bolnavi, ori din alte cauze nu pot veni la şedinţă, nu mai poate să aibă acest număr şi opoziţia, care dacă ar sta la şedinţă. Camera ar putea lucra, a lu­at decizia ca să nu -şi facă apariţa decit numai la începutul şedinţei, face multă gălăgie asupra sumarului şi a celor­l­­alte cestiuni ce se ridic înainte de ordi­nea de zi şi apoi pleacă. Cu acest sistem opoziţia reuşit să o facă Camera d-lui Tricupis să nu poată lucra şi se vorbeşte de o dizolvare.* * * I Din Sudan. — Pelerinii din Frakrur plecaţi acum o lună din Ab-Damer, spun că Dervişii au fost izgoniţi din El-Sacsher de armatele trimise de un Şeic în contra Mahdiştilor. Ei au fugit către El-Obeid. Ei mai adaogă că acum 5 luni dervişii au fost complect bătuţi la Sashoda, pe Nilul-alb, de trupe regulate, probabil tru­pele lui Emin. * * * Chestia Samoeî.—Noutăţi sosite din Apia de Jad. Bayard, subt-secretar de stat, a­­nunţă că Americanii arestaţi de germani au fost puşi imediat în libertate. Toate raporturile sosite în Waschinton constată că liniştea domneşte la Somoa. Canonierea germană Eske, care venea de la Somoa a sosit la Aukland. Sa con­statat câ a ars legația Germană şi două prăvălii ce erau vecine cu legația. Nici o lupta nouă n’a avut loc la Samoa. * * * INFORMAŢIUNI D. P. Carp a declarat azi di­mineaţă către o persoană că dizolvarea Corpurilor legiui­toare şi o remaniere în minis­ter poate fi privită ca iminentă. X Senatul n’a­ ţinut şedinţă azi, nefiind faţă nici un ministru. X D. Maiorescu a început a’şi aduce aminte de ministeriatul sau ante­rior. In comuna Sineşti există un învăţător, Ştefan Dimitriu, învăţător definitiv de 18 ani şi tată a cinci copii. Acest învăţător, după denun­ţarea unui duşman al seu pe care îl împedicase de a ajunge primar în acea comună, fiind în oare­care duşmănie şi cu posesorul moşiei, C. Chr. Cerchez, a fost dat în judecată ca bănuit că ar fi dat foc ariei d-luî Cerchez ca să ’l sărăcească şi să ia Dimitriu moşia. Curtea cu juri în sesiunea din Decembrie, de­şi compusă din nişte juraţi aşa de severi în­cât judecă­torii dădeau mai tot­d’a­una mi­nimul pedepsei, a achitat pe Dimi­triu. D. Maiorescu care îl suspen­dase numai până la judecată, i l-a destituit când a fost achitat. Iată cum se explică acest fapt arbitrar. D. Cerchez ca parte civilă, — căci Dimitriu avea vr’o 7—8000 lei—își luase câte un avocat din fie­care partid. Printre avocați era și un tíner junimist influent. Acel tíner neputând servi pe altă cale pe clien­tul său, a scris d-luî Maiorescu ce­rând destituirea lui Dimitriu. Felicitările noastre tínerului ju­nimist pentru curagiul de a lăsa pe drumuri un coleg — căci acel avocat junimist e și profesor — cu 5 copii, după 18 ani de serviciu.­­ Din cauza conflictului iscat între prefectul poliţiei Iaşi, A. Balş, şi prefectul judeţului, Leon Negruţi, se vorbeşte că cel d’antâia va fi în­locuit. Cei desemnaţi ca­­succesori ai d-lui Balş sunt, sau d. Ştefan Teodoru sau d. G. Catargi, cum­natul d-lui D. Rosetti. " Clubul radicu­l din Iaşi face cunoscut tuturor cetăţenilor cari să interesează de listele electorale din oraşul şi judeţul Iaşi, cari au reclamaţiuni de făcut, fie personal pentru dânşii, fie pentru cunoscuţii lor, toţi acei cari cunosc persoane cari au drept dar au rămas neîn­­scrise sau persoane înscrise fără drept, sunt rugaţi să se prezinte în localul «Clubului radical», oţel de Rusia, strada Unirea, de la 8 şi jum.--10 şi jum. a. m. şi de la 7 ore p. m. înainte, unde vor putea lua ori­ce informaţiuni şi vor găsi şi asistenţa de oameni competenţi , caz de nevoie. Se pot adresa şi prin corespondenţe. Asemenea se pot adresa şi direct la d-nii Gr. N. Maori, strada Pă­curari, D. Grigorovici, strada Veche, C. M. D. Miclescu, strada Mitro­poliei, A. Bădărău­, strada Păcurari, G. Anastasiu, strada de jos şi L. Florescu, strada Palatului.­­ Judecătorul de instrucţie a de­clarat definitiv terminată instrucţia in afacerea devastărilor redacţiilor din 1886. Dosarul s’a trimis la un procuror spre a face rechizitoriul sau. X D. Vernescu, ministru de justiţie a declarat mai multor senatori, ca proiectul de lege pentru organiza­rea magistraturei nu va fi votat nici în această sesiune, din mai multe cauze. La calendele grece... “ Pretinsele descoperiri făcute din nou în afacerea crimei din strada Soarelui, emoţionând foarte mult lumea, d. Vernescu, ministru de jus­tiţie, a însărcinat pe d. procuror general Burada, de a lua dosarul de la instrucţie şi de a examina cu atenţiune dosarul afacerilor şi toate actele făcute până acuma de in­strucţie. In urma acestei examinări, d. Bu­rada va trebui să arate dacă cele m­ai denunţate au oare­care umbră de adevăr, sau dacă toată afacerea nu se reduce de­cât la o intrigă ţesută cu fineţă.­­ Un sindicat de bancheri format din Banca României, d-nii Halfon Chrisoveloni şi Marmorosh a oferit­ numai 78 pentru suta nom, în rentă de 4 la sută aur, renunţând la cauza plăţii cupoanelor în străinătate şi se crede că d. ministru de fi­nanţe ar înclina să primească acea­stă din urmă ofertă. Dacă faptul acesta s’ar adeveri, atunci decla­răm zice Naţiunea că nu mai ştim ce să zicem despre purtarea oa­menilor noştri de stat, când e vorba de interesul fiscului. Intr’adever, în­tre oferta 80 suta respinsă şi oferta 78 suta primită ar fi o deosebire de 40 mii lei anuitate, adică o pagubă pentru stat de peste 800 mii lei capital. Este admisibil ca guvernul să se decidă a plăti atât de scump drep­tul de a nu plăti cupoanele de­cât în țară? Transmiterea banilor în străină­tate, la fie­care semestru, ar costa maximum pe stat 8.000 lei. Este cu putinţă să cheltuească pe fie­care an câte 40 mii lei mai mult ca să câştige 8.000?­­ Ceva foarte caracteristic : Pe când România Liberă se de­clară satisfăcută de ruptura d-luî L. Catargiu de majoritate, Epoca îşi arată profunda întristare pentru acest fapt. Şi amândouă sunt ziarele acelui guvern! Frumoasă armonie ! X D. Theodor Th. Vasiliu, doctor în drept, este numit judecător de instrucţie la Iaşi.­ Astă­zi circula în Cameră svonul că d. G. Vernescu, ministrul de justiţie, ar fi demisionat în urma articolului apărut ieri în ziarul ofi­cios «România Liberă“. Astă­zi se comenta mult în Cameră prezenţa d-luî N. Fleva. D-sa se a­­şezase lângă d.L Catargiu. Se şop­tea de o nouă coaliţiune între li­berali şi conservatorii d-luî L. Ca­targiu. . . In urma explicărilor avute cu d-niî P. Carp şi Rosetti, d. G. Vernescu ’și a retras demisiunea. D. D. La­­urian a declarat că autorul artico­lului e d. M. Eminescu. In România Liberă a și apărut o notă care de­­savuează articolul în chestiune.­­ --------------------------------------­ TrEILEGITIA­ME Viena, 24 Ianuarie.­­— împăratul pri­mind pe ministrul Serbiei, d. Bogitche­­vitch, care ’i-a remis scrisurile de re­chemare, ’i-a exprimat satisfacţiunea sa fiind­ ea graţie meritelor acestui diplomat raporturile dintre * Se­rbia şi Austria nu au încetat de a fi excelente. Washington, 24 Ianuarie.—D. Sewel, consul american la Samoa, a declarat către comisiunea Senatului că crede la o înţelegere între Germania şi Englitera şi care are de scop de a înlesni anexarea Samoei de către Germania precum şi a lui Tonga Hawaî de către Englitera. Viena, 24 Ianuarie. —Banca Națională a scăzut scontul la 1 jum. la sută. Londra, 24 Ianuarie.—Banca Angliei a scăzut scontul la 3 jum. la sută. Paris, 24 Ianuarie.—Banca Franciei ai scăzut scontul la 3 jum. la sută. Paris, 24 Ianuari. — Celebrul pictor frances Cabanei a murit. Petersburg, 24 Ianuarie.—Noul Timp consideră articolele rusofile ale ziarelor engleze ca preludiul unei apropiate în­cercări pe care o va face Anglia, în scop de a obţine consimţimântul Rusiei la întoarcerea principelui de Battemberg în Bulgaria ; dar, adaogă acel ziar, Rusia n’a scuturat influența Berlinului pentru a suferi pe aceea a Londrei în chestiunea bulgară.

Next