Lupta, iulie 1889 (Anul 6, nr. 872-895)

1889-07-24 / nr. 890

ANUL IV SERIA.V III. No. 800. Vian. luni. Un an. */­ an. 3 luni. ABONA­MENTE-en tara Un an........................................................................40 lei IN STREINATATE Numărul 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). 20 , 10 , 50 lei 25 , 15 , altaia BUCUREŞTI, LUNI şi MARŢI 24—25 IULIE 1880. ANUNCIURI: TM Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 lei­ linia , IV, , , . . 25 bani , Inserţie şi reclame , , . . 2 lei , Pentru anunciuri a se adresa In România, la Agen’ia Havas In Francia, Italia, Austro-U­ngaria si An­glia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris precum și sucursalele ei Un număr vechi, 50 Bani. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). PARTIDELE Si CONSTITUŢIA PORTRETE PARLAMENTARE PROBLEMA SITUATIUJVEI SCANDALURILE DE LA BÉRŰD Dezorganizarea bulangismulni DIN D0R0H01U Institutul medico-militar Pam­file şi Constituţia Cititorii au văzut că în câte­va articole m’am ocupat de chestia re­formei Constituţiei în sens democra­tic, arătând consecinţele incalculabile ce ar avea. Voesc să precizez astăzi mobilul. Prin articolele scrise nu am tins nici tind la o cerere de modificare imediată a Constituţiei. Ştiţi şi văd că nu e de loc momentul pentru o reformă. Situaţia e prea tulbure, guvernele prea trecătoare şi fără consistenţă pentru ca ţara să fie a­­runcată în o revizuire a Constituţiei, cu atât mai mult, cu cât la cârmă avem un guvern conservator, care natural că nu se gândeşte de a lărgi drepturile electorale. Dacă am scris articolele în chestie, şi voiu mai scri încă, este ca să în­treţin în spirite calea necesităţei re­vizuire! Constituţiei, este ca să mă opun afirmărilor pedante şi intere­­-i&L-'tA. no, avem cea mai liberală“" Constituţie din lume ! Liberala poate o fi... democratică însă nu şi iar nu. Şi fiind­că lumea la noi confunda de multe ori libe­ralismul cu democratismul, tocmai de aceea repet că nu urmează ca dacă o Constituţie este liberală, ea nu trebue modificată, din contra poate aceasta este un motiv de a fi mo­dificată cât mai curând în sens de­mocratic. Căci să ne înţelegem. Astăzi libe­­­ralizmul a ajuns în ultima lui fază­, pornind de la regiuni joase, având o origina adese­ori de stradă, libera­lismul cu cât a devenit mai mult idee de guvernământ cu atât a cău­­­­tat sâ’şi tae coada democratică, sau mai drept demagogică, şi să se in­troducă în păturele mai superioare nu ale aristocraţiei căzute şi în ru­ină, ci a burghezime­ bogate şi pros­pere. De mult liberalismul a încetat de a mai fi un partid popular demo­cratic, pentru a deveni partidul cla­sei dirigente, sprijinitorul şi sprijini­tul marelui capital, marei proprietăţi ! Ceea ce vedem că s’a întâmplat astă­zi cu colectiviştii în opoziţie este o dovadă izbitoare a adeverului care l-am afirmat. In adever, colectiviştii căzând de la putere a cui interese a luat apă­rarea, dacă nu a marei proprietăţi şi a marelui capital ? Fie­care ştie ce ţinută scandaloasă, din punct de ve­dere democratic, au avut d-nii colec­tivişti în chestiele de reformă privi­toare la ţărani, şi cred că nimenea nu a uitat cuvintele aspre, crude pe care şeful lor, d. I. Brătianu, le-a pronunţat la adresa ţăranilor, precum şi teoriele lui reacţionare. Mai departe. La alegerile generale trecute unde şi în ce colegii colec­tiviştii au putut izbuti ? La Senat, adică în un corp privi­legiat unde să cere cel mai mare sens, dar cei câţi­va naţionali-liberali cari au pătruns în Cameră au fost aleşi de colegiele întâi ale marelor proprietari! Mai mult. Succesele d-lui I. Bră­tianu la Muscel şi la Gorj, succese cari au întors capetele colectivi­stelor, in ce colegii le-a repurtat? In cole­giele întâi, în nişte colegii restrânse, cu un număr ridicul de alegători, compuse din proprietari mari, din care de­sigur cei mai mulţi îşi au moşiele lor ipotecate greu la Credi­tul fonciar!... Din toate acestea reese, cred, clar că partidul colectivist a încetat de mult a fi un partid democratic şi că taria lui este în colegiile superioare de la Senat şi în acela Intuiu de Cameră. Acest lucru defineşte foarte bine situaţia politică a partidului colecti­vist ; nimenea nu se poate înşela asupra ideilor şi asupra democra­­tizmului lui. Lupta este, în colegiele acestea restrânse, între partidele vechi, între conservatorii vechi şi între con­servatorii m­ei numiţi liberali. Aceş­tia din urmă strâng de aproape pe foştii reacţionari şi caută a le lua rând pe rând toate poziţiile. în­frângerea conservatorilor în colegiul Intuiu de către liberali, nu mă miră de loc, de vreme ce şi liberalii nu sunt de­cât tot o specie de conser­vatori. Un lucru : cine ştie dacă reforma Constituţiei nu va porni de aici! Cine ştie dacă conservatorii, la pu­­­tere fiind şi văzând că colegiile I sunt partizane ale cole­giviştilor, nu se vor decide a veni cu propu­nerea de suprimare a acestui colegiu . Contopirea colegiului I cu al II-lea ar fi o lovitură de moarte dată par­tidului ,colectiv­ist, !n■ special, ia mo­mentele acestea, şi dacă d. L. Ca­­targiu ar veni cu ast­fel de propu­nere, pot să o spun de pe acum că cei mai mari duşmani ai reformei vor fi aşa numiţii liberali, colecti­viştii !... Datoria democraţilor nu este aşa­dar de a sta cu mâinile încrucişate şi să privească lupta între vechile partide pe câmpul colegiului I. Da­toria lor este de a striga că câmpul este îngust, şi a cere desfiinţarea acestei arene unde minciuna, hatârul, corupţia şi coteria joacă primul rol, Gr. Panii. ­­o-­K,§Sort.­ SERVICIUL TELEGRAFIC Acoaţia Havas Atena, 3 August. Ştirile primite azi din Creta sunt mai liniştitoare. Trimiterea lui Djevdet-Paşa a pricinuit o bună impresie. In Grecia opiniunea generală e pentru măsurile îş­­păciuitoare. Porsmut, 3 August. Sute de vapoare pavoasate au însoţit până la baia Cowes­iactul Hohenzollern. Debarcând, împăratul Wilhelm a tre­cut în revistă garda de onoare, pe când muzica cânta imnul german. Suveranul s-a dus în urmă cu princi­pele de Galles, familia regală şi marchi­zul de Salisbury la Osborne, unde a fost primit de regina care l-a sărutat pe o­­braz. Marchizul de Salisbury a prezintat îm­păratului mai multe personagii înalte. A­­poi s’a dat un prânz la care au asistat toţi membrii familiei regale. împăratul s’a aşezat la dreapta re­ginei. Corniţele Herbert de Bismarck, mar­chizul de Salisbury şi demnitarii Curţii au prânzit într’un salon alăturat. Grădinile palatului Osborne au fost i­­luminate într’un mod strălucit. — In urma ploilor neîntrerupte, re­vista flotei s’a amânat pe mâine, luni. Ceaţa e atât de deasă în­cât e cu ne­putinţă aproape să se vadă vasele. Londra, 4 August. Times, zice, într’un articol asupra vi­zitei suveranului german, că Englezii nu primesc pe împăratul Germaniei ca radă a casei regale ci ca șef al celui mai pu­ternic imperiu de pe continent și al unei rase unite cu Englezii prin legături de rudenia"‘Eunic al păcii, Wilhelm al II-lea va remâne ferm unit cu liga păcii, căci progresul Europei şi chiar siguranţa uma­­nitaţei atârnă de această pace. Englitera ştie foarte bine că e o mai mare comunitate de legături între ea şi Germania. Sunt multe motive puternice pentru ca ea să nu adereze formal la liga puterilor centrale, dar naţiunea bri­tanică simpatiseazâ cu cei ce caută a a­­sigura menţinerea păcii. Paris, 4 August. D. Laguerre, deputat, a fost chiemat să compare în faţa judelui de instrucţie, în privinţa deturnării actelor înaltei Curţi. — Şahul a făcut e­l ascensiunea tur­nului Eiffel. Journal des JDebals anunţă că preşe­dintele Senatului a decis să convoace înalta Curte la 8 August, Munich, 4 August. După Gazeta Germaniei de Nord socie­tăţile drumurilor de fier austriace din sud şi ale drumurilor de fer ale Adriaticei ar fi refuzat de a acorda tronurile necesare pentru stabilirea unui tren expres direct de la Roma la Berlin. Ceea­ ce s’ar ob­ţine numai ar fi o scădere de­­ ceas şi jumătate de drum între Berlin şi Munich, Haga, 4 August. Jurnalul oficial anunţă că olandezii au repurtat o mare victorie asupra Aericilor. Olandezii au pierdut 3 ofiţeri şi 18 sol­­d­ţi şi au avut 4 ofiţeri şi 87 soldaţi răniţi Roma, 4 August. Riforma desminte într’un mod formal ştirea unei pretinse încordări în legătu­rile între Italia şi Rusia, precum şi ştirea care anunţă că s’ar fi refuzat a se acor­da ataşatului militar al Italiei la Peters­burg autorizaţia de a asista la manevrele de la Krosnoe-Selo. Ataşatul militar al Italiei e actualmente în concediu şi pare că nici un ataşat militar nu va asista la aceste manevre. Viena, 4 August. Baronul de Waeken, consilier de rega­­ţiune la Bucureşti, e însărcinat cu direc­ţiunea consulatului general al Austro Un­gariei la Varşovia. Londra, 4 August. Se anunţă Agenţiei Reuter că o luptă sângeroasă a avut loc aproape de Canea (Creta), insurgenţii s’ar fi retras. Roma, 4 August. Se anunţă din Canea Agenţiei Ştefani cu data de ieri că Turcii furioşi de uci­derea unuia din soţii lor, afară din ora­şul Candia, au întâlnit un matelot al co­răbiei italieneşti Ante şi l-au rănit la burtă cu o lovitură de puşcă. Matelotul a fost transportat murind la spital. Comandantul militar a telegrafiat ordi­nul de a se căuta şi a se aresta vinovaţii. Torpilorul italian Stromboli a sosit la Canea. Cair, 4 August. Generalul Greenfel a atacat ieri pe der­vişi aproape de Toski şi i-a bătut cu de­­săvârşire, punându-i pe fugă. Wadel­­miuni, şeful dervişilor, a fost ucis. Der­vişii au 1.500 de oameni omorîţi. Englezii au pierdut puţini oameni. Portrete parlamentare­ ­.. . este deputatul porumbel, ales, în timpul guvernului junimist, în fundul ju­deţului X... aproape cu unanimitate de glasuri, ceea ce dovedeşte două lucruri : I) cu I... este foarte popular printre să­teni şi al doilea ,că guvernul junimist are rădăcini adânci în păturele rurale.­­.. . mult timp nu a ştiut bine şi sigur judeţul care l-a ales, confundându’l cu altul la care d. Carp a fost ca sâ’l facă să se aleagă. Dar în sfârşit, după ce de multe ori a cetit apelul nominal, astâ­zi !... este sigur, foarte sigur, că e depu­tatul colegiului al III-lea al judeţului X... De ce a stăruit I... ca sâ se facă de­putat ? Mai întâi este chestia diurnei şi a foloaselor materiale pe care cine­va le trage ca deputat guvernamental... favorit chiar. Al doilea, şi acest considerent a fost foarte puternic la I..., când eşti de­putat şi tânăr de salon, poţi face o bună căsătorie. A să însura bine... citeşte a lua o zestre bună, iată idealul lui I... în poli­tică !... Ce’i pasă lui I... de luptele par­tidelor, de idei, de programe... iese o bună însurătoare din deputăţie ? Dacă da, atunci parlamentarizmul este instituţia cea mai preţioasă a statelor moderne !... Iată în ce chip serios porumbelul nostru pune chestia ; iar d. Carp, porumbeiul, îl aprobă cu surâsul pe buze, zicându-l : ‘însoară-te !... ; un tânăr care nu ia zes­­­tre, este de două ori gogoman, unul »care să însoară cu zestre e numai odată, »dacă e junimist !» Nu intră în cercul nostru de a ne o­­cupa cum I... ştie a întrebuinţa calitatea de deputat în societate, ne vom mărgini a’i face schiţa în parlament. Cea întâi privire pe care o aruncă I. intrând în incinta Camerei este la tribu­na damelor. Când tribuna e plină sau bine garnită, atunci I. este cel mai feri­cit. Cu ochiul scânteitor, cu buzele ro­şii, cu mersul legănat şi seducător el înaintează în­spre băncile de lângă tribu­nă şi pe când în aparenţă el se face câ vorbeşte cu vre­un deputat, în realitate el nu e ocupat de­cât de tribuna dame­lor. Mai cu seamă democraţii sunt în a­­cele zile în mare dragoste, căci de la acea bancă I. poate arunca chiar căută­turi asasine... îndată ce I. cunoaşte pe vre­ o damă, să repede cu un aer grăbit pentru a­­ aduce omagiele sale şi rămâne un sfert de oră acolo vorbind de toate, discutând chestia de la ordinea zilei, făcând con­fidenţe parlamentare şi dânduşi aere de importanţă. Pentru a şti dacă sunt dame în tri­bună, cine­va nu are de­cât să se uite intrând la porumbelul nostru. După mers, după agitarea febrilă, după râsul lui a­­fectat, după mişcarea perpetuă în care să află şi mai cu seamă după căutătura sa vecinie îndreptată la tribuna damelor, cine­va află, fără să se uite, câ tribuna este ocupată de sexul frumos. Singurele şedinţi frumoase sunt pentru 1. acestea. El în asemenea zile nu să duce la bufet de­cât doar ca sâ coman­­deze băuturi răcoritoare pentru dame, nu părăseşte sala dezbaterilor şi nu pleacă de­cât la ridicarea şedinţei. Adese­ori sâ sue la biurou şi sâ face că vorbeşte cu secretarii sau cu preşedintele, numai ca de la înălţimea biuroului să poată privi mai bine şi sâ fie privit !... Când tribuna damelor este deşartă sau e ocupată de bătrâne, atunci I. nu are chef, umblă a­lene prin Cameră, cască tare, nu vorbeşte de­cât, cu un aer som­nolent, şi stă mai mult sau la bufet sau în sala paşilor perduţi, lungit pe o cane­­pea, după exemplul şefului său d. Carp. I. este nul în politică, el nu ia nici o dată sau mai nici odată cuvântul. In­stinctul de conservaţie îl face ca, mai cu seamă când sunt dame, sâ nu ia cuvân­tul, căci ştie că ar perde mult în afec­ţiunea lor. Când tribuna e plină şi sâ face vre-o propunere ca deputaţii să treacă în sec­ţii pentru a lucra, cel mai furios este I. care protestează cu glas tare şi face chiar scandal. Iar după ce deputaţii trec în secţii, I. mult timp mai stă încă de vor­bă cu damele, afectând un suveran dis­preţ pentru lucrările din secţii. Porumbelul astăzi este în opoziţie. PROBLEMA SITUAŢIIINEI Precum am arătat în Nou trecut, pare învederat că omul în potriva căruia sunt îndreptate, în acest moment, bateriile tu­­tulor conservatorilor este d. Vernescu. Ori cât s’ar încerca junimiştii şi o parte din conservatori ca sâ acopere de ridicul pe actualul ministru de finanţe, este incontestabil că, în potriva tuturor aşteptărilor, d-sa a manevrat admirabil de la căderea colectiviştilor şi până as­tăzi, şi numai dibăcia d-sale uimitoare a putut dobândi, mai întâiu, şi păstra, după aceasta, o situaţiune pe care şi-o invi­diază mulţi şefi de partide. Cei cari au căzut de la început în cap­cana d-luî Vernescu au fost junimiştii. Aceşti domni, cari fac astăzi spume la gură în contra sa, nu trebue să uite cum că dumnealor şi ministerul dumnealor, au dat situaţiunea pe mâna d-lui Ver­nescu atât în Ilfov cât şi în mai multe judeţe, precum Brăila, Mehedinţi etc. Dacă d. Vernescu are astăzi un grup în­semnat în Cameră, aceasta o datoreşte numai naivităţei guvernului junimist, care­­şi-a închipuit că va putea combate pe d-na Lascar Catargiu prin tovarăşul său din fruntea partidului conservator şi că pe d. Vernescu îl va putea trage a­­poi, pe sfoară. Călăuziţi de asemenea calcule pline de fantazie, ministerul Theodor Rosetti a dat primăria pe mâna d lui Pache Protopo­­pescu şi după aceasta a încredinţat fa­cerea alegerilor din Ilfov tot acestui a­­ghiotant al d-lui Vernescu. Ce a urmat ştim cu toţii, la alegerile de deputaţi din Ilfov, din 16 reprezen­tanţi s’au ales 10 Verneştiani sadea, 5 junimişti, un liberal nehotărît şi un singur conservator. Dacă d. Vernescu n’ar fi a­­vut situaţiunea în stăpânire, evident că nici­odată, dar absolut nici odată, nu pu­teau pătrunde în Cameră oameni absolut obscuri și fără două-zeci de voturi per­sonale, precum d-nii Ionescu zis și Mar­cus, Economu, Jan Stănescu etc. S’a întâmplat, însă, ca socoteala de a­­casă să nu se potrivească cu cea din târg, s’a întâmplat ca d-nu Vernescu, obser­vând că este un element de echilibru în parlament, să nu voiască a juca rolul cu care îl însărcinase junimiştii, ci a gândit câ este de un mare interes politic pentru d-sa ca sâ tragă profit dintr’o situaţiune atât de favorabilă. Atunci junimiştii au înţeles, de­şi cam târziu, cum că farsa pe care doreau să o joace altora, li s’a jucat lor şi că groapa pe c­re o pregăteau pentru d-na Lascar Catargiu, îi aştepta pe dânşii. Când d. Lascăr Catargiu ’şi-a constituit cabinetul, toată lumea credea că d. Ver­nescu erea un om mort, un om pe care ultimele numiri de la Curtea de casaţie îl înlăturase, şi pentru multa vreme, din ori­ce conbinaţiune. Dar d. Vernescu se impunea din nou, graţie diviziunilor ce­lor mari cari bântuia şi grupurile parla­mentare. Şi ast­fel d-sa intră şi în noul cabinet, cu o situaţiune tot atât de favo­rabilă ca aceea pe care o avea în pre­cedentul minister. Astă­zi cerbicia cu care d-sa îşi apără poziţiunile câştigate au nemulţumit şi pe conservatori, precum aceiaşi cerbicie ne­mulţumise pe junimişti. Să admitem clar, că curentul care s’a ivit în rândurile ministerialilor va trium­fa şi că, înainte de deschiderea parla­mentului sau după ce parlamentul se va deschide, d. Vernescu va fi sacrificat şi că toţi conservatorii, catargişti şi juni­mişti, se vor grupa într’un strâns mănu­­chiu şi vor forma un minister pur con­servator. Ei bine ce va urma de aci ? Mai intâiu, această nouă fază în care va intra ministerul şi partidul conserva­tor va limpezi cu desăvârşire situaţiunea politică şi va determina o grupare mai raţională a partidelor ; de o parte vor sta toţi conservatorii, de altă parte toţi liberalii. Când aceasta se va realiza, d. Catargiu va căpăta pentru moment o oare­care galvanizare, prestigiul d-sale va fi mărit prin aceea că va deveni şeful real şi ne­contestat al tuturor conservatorilor, şi poate că în parlament, va sta ceva, ceva mai bine. In schimb, însă, va pierde mult în ţară. Evident câ grupul parlamentar juni­mist este cu mult mai mare de­cât gru­pul Verneştian, dar, pe de altă parte, pe când junimiştii n’au o oare­care forţă de­cât la Iaşi, liberalii cari urmează pe ac­tualul ministru de finanţe nu sunt de despreţuit în multe judeţe, precum în Mehedinţi, Botoşani, Brăila şi chiar în Ilfov. Prin urmare, pentru cazul unor a­­legeri, d. Lascăr Catargiu va pierde şansa de reuşită în câte­va judeţe, având pe d. Vernescu în contra d-sale, şi nu va câştiga absolut nimic având pe juni­mişti cu d-sa. In al doilea rând, o alianţă cu juni­miştii îl va forţa ca să rupă ori­ce în­ţelegere cu liberalii­ laterali şi în acelaşi timp îl va lipsi şi de concursul multor liberali, cari îl susţin mai mult din ura către junimişti de­cât din dragoste pen­tru D-sa. In definitiv, guvernul Catargiu, care as­­tă­zi nu are de a face în ţară de­cât cu partidul colectivist, şi numai în foarte puţine localităţi şi cu disidenţii, mâine va trebui să conteze cu toţi liberalii şi cu toţi democraţii. Rezultatul principal al retragerei d-lui

Next