Lupta, iulie 1889 (Anul 6, nr. 872-895)
1889-07-24 / nr. 890
ANUL IV SERIA.V III. No. 800. Vian. luni. Un an. */ an. 3 luni. ABONAMENTE-en tara Un an........................................................................40 lei IN STREINATATE Numărul 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). 20 , 10 , 50 lei 25 , 15 , altaia BUCUREŞTI, LUNI şi MARŢI 24—25 IULIE 1880. ANUNCIURI: TM Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 lei linia , IV, , , . . 25 bani , Inserţie şi reclame , , . . 2 lei , Pentru anunciuri a se adresa In România, la Agen’ia Havas In Francia, Italia, Austro-Ungaria si Anglia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris precum și sucursalele ei Un număr vechi, 50 Bani. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). PARTIDELE Si CONSTITUŢIA PORTRETE PARLAMENTARE PROBLEMA SITUATIUJVEI SCANDALURILE DE LA BÉRŰD Dezorganizarea bulangismulni DIN D0R0H01U Institutul medico-militar Pamfile şi Constituţia Cititorii au văzut că în câteva articole m’am ocupat de chestia reformei Constituţiei în sens democratic, arătând consecinţele incalculabile ce ar avea. Voesc să precizez astăzi mobilul. Prin articolele scrise nu am tins nici tind la o cerere de modificare imediată a Constituţiei. Ştiţi şi văd că nu e de loc momentul pentru o reformă. Situaţia e prea tulbure, guvernele prea trecătoare şi fără consistenţă pentru ca ţara să fie aruncată în o revizuire a Constituţiei, cu atât mai mult, cu cât la cârmă avem un guvern conservator, care natural că nu se gândeşte de a lărgi drepturile electorale. Dacă am scris articolele în chestie, şi voiu mai scri încă, este ca să întreţin în spirite calea necesităţei revizuire! Constituţiei, este ca să mă opun afirmărilor pedante şi intere-i&L-'tA. no, avem cea mai liberală“" Constituţie din lume ! Liberala poate o fi... democratică însă nu şi iar nu. Şi fiindcă lumea la noi confunda de multe ori liberalismul cu democratismul, tocmai de aceea repet că nu urmează ca dacă o Constituţie este liberală, ea nu trebue modificată, din contra poate aceasta este un motiv de a fi modificată cât mai curând în sens democratic. Căci să ne înţelegem. Astăzi liberalizmul a ajuns în ultima lui fază, pornind de la regiuni joase, având o origina adeseori de stradă, liberalismul cu cât a devenit mai mult idee de guvernământ cu atât a căutat sâ’şi tae coada democratică, sau mai drept demagogică, şi să se introducă în păturele mai superioare nu ale aristocraţiei căzute şi în ruină, ci a burghezime bogate şi prospere. De mult liberalismul a încetat de a mai fi un partid popular democratic, pentru a deveni partidul clasei dirigente, sprijinitorul şi sprijinitul marelui capital, marei proprietăţi ! Ceea ce vedem că s’a întâmplat astăzi cu colectiviştii în opoziţie este o dovadă izbitoare a adeverului care l-am afirmat. In adever, colectiviştii căzând de la putere a cui interese a luat apărarea, dacă nu a marei proprietăţi şi a marelui capital ? Fiecare ştie ce ţinută scandaloasă, din punct de vedere democratic, au avut d-nii colectivişti în chestiele de reformă privitoare la ţărani, şi cred că nimenea nu a uitat cuvintele aspre, crude pe care şeful lor, d. I. Brătianu, le-a pronunţat la adresa ţăranilor, precum şi teoriele lui reacţionare. Mai departe. La alegerile generale trecute unde şi în ce colegii colectiviştii au putut izbuti ? La Senat, adică în un corp privilegiat unde să cere cel mai mare sens, dar cei câţiva naţionali-liberali cari au pătruns în Cameră au fost aleşi de colegiele întâi ale marelor proprietari! Mai mult. Succesele d-lui I. Brătianu la Muscel şi la Gorj, succese cari au întors capetele colectivistelor, in ce colegii le-a repurtat? In colegiele întâi, în nişte colegii restrânse, cu un număr ridicul de alegători, compuse din proprietari mari, din care desigur cei mai mulţi îşi au moşiele lor ipotecate greu la Creditul fonciar!... Din toate acestea reese, cred, clar că partidul colectivist a încetat de mult a fi un partid democratic şi că taria lui este în colegiile superioare de la Senat şi în acela Intuiu de Cameră. Acest lucru defineşte foarte bine situaţia politică a partidului colectivist ; nimenea nu se poate înşela asupra ideilor şi asupra democratizmului lui. Lupta este, în colegiele acestea restrânse, între partidele vechi, între conservatorii vechi şi între conservatorii mei numiţi liberali. Aceştia din urmă strâng de aproape pe foştii reacţionari şi caută a le lua rând pe rând toate poziţiile. înfrângerea conservatorilor în colegiul Intuiu de către liberali, nu mă miră de loc, de vreme ce şi liberalii nu sunt decât tot o specie de conservatori. Un lucru : cine ştie dacă reforma Constituţiei nu va porni de aici! Cine ştie dacă conservatorii, la putere fiind şi văzând că colegiile I sunt partizane ale colegiviştilor, nu se vor decide a veni cu propunerea de suprimare a acestui colegiu . Contopirea colegiului I cu al II-lea ar fi o lovitură de moarte dată partidului ,colectivist, !n■ special, ia momentele acestea, şi dacă d. L. Catargiu ar veni cu astfel de propunere, pot să o spun de pe acum că cei mai mari duşmani ai reformei vor fi aşa numiţii liberali, colectiviştii !... Datoria democraţilor nu este aşadar de a sta cu mâinile încrucişate şi să privească lupta între vechile partide pe câmpul colegiului I. Datoria lor este de a striga că câmpul este îngust, şi a cere desfiinţarea acestei arene unde minciuna, hatârul, corupţia şi coteria joacă primul rol, Gr. Panii. o-K,§Sort. SERVICIUL TELEGRAFIC Acoaţia Havas Atena, 3 August. Ştirile primite azi din Creta sunt mai liniştitoare. Trimiterea lui Djevdet-Paşa a pricinuit o bună impresie. In Grecia opiniunea generală e pentru măsurile îşpăciuitoare. Porsmut, 3 August. Sute de vapoare pavoasate au însoţit până la baia Cowesiactul Hohenzollern. Debarcând, împăratul Wilhelm a trecut în revistă garda de onoare, pe când muzica cânta imnul german. Suveranul s-a dus în urmă cu principele de Galles, familia regală şi marchizul de Salisbury la Osborne, unde a fost primit de regina care l-a sărutat pe obraz. Marchizul de Salisbury a prezintat împăratului mai multe personagii înalte. Apoi s’a dat un prânz la care au asistat toţi membrii familiei regale. împăratul s’a aşezat la dreapta reginei. Corniţele Herbert de Bismarck, marchizul de Salisbury şi demnitarii Curţii au prânzit într’un salon alăturat. Grădinile palatului Osborne au fost iluminate într’un mod strălucit. — In urma ploilor neîntrerupte, revista flotei s’a amânat pe mâine, luni. Ceaţa e atât de deasă încât e cu neputinţă aproape să se vadă vasele. Londra, 4 August. Times, zice, într’un articol asupra vizitei suveranului german, că Englezii nu primesc pe împăratul Germaniei ca radă a casei regale ci ca șef al celui mai puternic imperiu de pe continent și al unei rase unite cu Englezii prin legături de rudenia"‘Eunic al păcii, Wilhelm al II-lea va remâne ferm unit cu liga păcii, căci progresul Europei şi chiar siguranţa umanitaţei atârnă de această pace. Englitera ştie foarte bine că e o mai mare comunitate de legături între ea şi Germania. Sunt multe motive puternice pentru ca ea să nu adereze formal la liga puterilor centrale, dar naţiunea britanică simpatiseazâ cu cei ce caută a asigura menţinerea păcii. Paris, 4 August. D. Laguerre, deputat, a fost chiemat să compare în faţa judelui de instrucţie, în privinţa deturnării actelor înaltei Curţi. — Şahul a făcut el ascensiunea turnului Eiffel. Journal des JDebals anunţă că preşedintele Senatului a decis să convoace înalta Curte la 8 August, Munich, 4 August. După Gazeta Germaniei de Nord societăţile drumurilor de fier austriace din sud şi ale drumurilor de fer ale Adriaticei ar fi refuzat de a acorda tronurile necesare pentru stabilirea unui tren expres direct de la Roma la Berlin. Ceea ce s’ar obţine numai ar fi o scădere de ceas şi jumătate de drum între Berlin şi Munich, Haga, 4 August. Jurnalul oficial anunţă că olandezii au repurtat o mare victorie asupra Aericilor. Olandezii au pierdut 3 ofiţeri şi 18 soldţi şi au avut 4 ofiţeri şi 87 soldaţi răniţi Roma, 4 August. Riforma desminte într’un mod formal ştirea unei pretinse încordări în legăturile între Italia şi Rusia, precum şi ştirea care anunţă că s’ar fi refuzat a se acorda ataşatului militar al Italiei la Petersburg autorizaţia de a asista la manevrele de la Krosnoe-Selo. Ataşatul militar al Italiei e actualmente în concediu şi pare că nici un ataşat militar nu va asista la aceste manevre. Viena, 4 August. Baronul de Waeken, consilier de regaţiune la Bucureşti, e însărcinat cu direcţiunea consulatului general al Austro Ungariei la Varşovia. Londra, 4 August. Se anunţă Agenţiei Reuter că o luptă sângeroasă a avut loc aproape de Canea (Creta), insurgenţii s’ar fi retras. Roma, 4 August. Se anunţă din Canea Agenţiei Ştefani cu data de ieri că Turcii furioşi de uciderea unuia din soţii lor, afară din oraşul Candia, au întâlnit un matelot al corăbiei italieneşti Ante şi l-au rănit la burtă cu o lovitură de puşcă. Matelotul a fost transportat murind la spital. Comandantul militar a telegrafiat ordinul de a se căuta şi a se aresta vinovaţii. Torpilorul italian Stromboli a sosit la Canea. Cair, 4 August. Generalul Greenfel a atacat ieri pe dervişi aproape de Toski şi i-a bătut cu desăvârşire, punându-i pe fugă. Wadelmiuni, şeful dervişilor, a fost ucis. Dervişii au 1.500 de oameni omorîţi. Englezii au pierdut puţini oameni. Portrete parlamentare .. . este deputatul porumbel, ales, în timpul guvernului junimist, în fundul judeţului X... aproape cu unanimitate de glasuri, ceea ce dovedeşte două lucruri : I) cu I... este foarte popular printre săteni şi al doilea ,că guvernul junimist are rădăcini adânci în păturele rurale... . mult timp nu a ştiut bine şi sigur judeţul care l-a ales, confundându’l cu altul la care d. Carp a fost ca sâ’l facă să se aleagă. Dar în sfârşit, după ce de multe ori a cetit apelul nominal, astâzi !... este sigur, foarte sigur, că e deputatul colegiului al III-lea al judeţului X... De ce a stăruit I... ca sâ se facă deputat ? Mai întâi este chestia diurnei şi a foloaselor materiale pe care cineva le trage ca deputat guvernamental... favorit chiar. Al doilea, şi acest considerent a fost foarte puternic la I..., când eşti deputat şi tânăr de salon, poţi face o bună căsătorie. A să însura bine... citeşte a lua o zestre bună, iată idealul lui I... în politică !... Ce’i pasă lui I... de luptele partidelor, de idei, de programe... iese o bună însurătoare din deputăţie ? Dacă da, atunci parlamentarizmul este instituţia cea mai preţioasă a statelor moderne !... Iată în ce chip serios porumbelul nostru pune chestia ; iar d. Carp, porumbeiul, îl aprobă cu surâsul pe buze, zicându-l : ‘însoară-te !... ; un tânăr care nu ia zestre, este de două ori gogoman, unul »care să însoară cu zestre e numai odată, »dacă e junimist !» Nu intră în cercul nostru de a ne ocupa cum I... ştie a întrebuinţa calitatea de deputat în societate, ne vom mărgini a’i face schiţa în parlament. Cea întâi privire pe care o aruncă I. intrând în incinta Camerei este la tribuna damelor. Când tribuna e plină sau bine garnită, atunci I. este cel mai fericit. Cu ochiul scânteitor, cu buzele roşii, cu mersul legănat şi seducător el înaintează înspre băncile de lângă tribună şi pe când în aparenţă el se face câ vorbeşte cu vreun deputat, în realitate el nu e ocupat decât de tribuna damelor. Mai cu seamă democraţii sunt în acele zile în mare dragoste, căci de la acea bancă I. poate arunca chiar căutături asasine... îndată ce I. cunoaşte pe vre o damă, să repede cu un aer grăbit pentru a aduce omagiele sale şi rămâne un sfert de oră acolo vorbind de toate, discutând chestia de la ordinea zilei, făcând confidenţe parlamentare şi dânduşi aere de importanţă. Pentru a şti dacă sunt dame în tribună, cineva nu are decât să se uite intrând la porumbelul nostru. După mers, după agitarea febrilă, după râsul lui afectat, după mişcarea perpetuă în care să află şi mai cu seamă după căutătura sa vecinie îndreptată la tribuna damelor, cineva află, fără să se uite, câ tribuna este ocupată de sexul frumos. Singurele şedinţi frumoase sunt pentru 1. acestea. El în asemenea zile nu să duce la bufet decât doar ca sâ comandeze băuturi răcoritoare pentru dame, nu părăseşte sala dezbaterilor şi nu pleacă decât la ridicarea şedinţei. Adeseori sâ sue la biurou şi sâ face că vorbeşte cu secretarii sau cu preşedintele, numai ca de la înălţimea biuroului să poată privi mai bine şi sâ fie privit !... Când tribuna damelor este deşartă sau e ocupată de bătrâne, atunci I. nu are chef, umblă alene prin Cameră, cască tare, nu vorbeşte decât, cu un aer somnolent, şi stă mai mult sau la bufet sau în sala paşilor perduţi, lungit pe o canepea, după exemplul şefului său d. Carp. I. este nul în politică, el nu ia nici o dată sau mai nici odată cuvântul. Instinctul de conservaţie îl face ca, mai cu seamă când sunt dame, sâ nu ia cuvântul, căci ştie că ar perde mult în afecţiunea lor. Când tribuna e plină şi sâ face vre-o propunere ca deputaţii să treacă în secţii pentru a lucra, cel mai furios este I. care protestează cu glas tare şi face chiar scandal. Iar după ce deputaţii trec în secţii, I. mult timp mai stă încă de vorbă cu damele, afectând un suveran dispreţ pentru lucrările din secţii. Porumbelul astăzi este în opoziţie. PROBLEMA SITUAŢIIINEI Precum am arătat în Nou trecut, pare învederat că omul în potriva căruia sunt îndreptate, în acest moment, bateriile tutulor conservatorilor este d. Vernescu. Ori cât s’ar încerca junimiştii şi o parte din conservatori ca sâ acopere de ridicul pe actualul ministru de finanţe, este incontestabil că, în potriva tuturor aşteptărilor, d-sa a manevrat admirabil de la căderea colectiviştilor şi până astăzi, şi numai dibăcia d-sale uimitoare a putut dobândi, mai întâiu, şi păstra, după aceasta, o situaţiune pe care şi-o invidiază mulţi şefi de partide. Cei cari au căzut de la început în capcana d-luî Vernescu au fost junimiştii. Aceşti domni, cari fac astăzi spume la gură în contra sa, nu trebue să uite cum că dumnealor şi ministerul dumnealor, au dat situaţiunea pe mâna d-lui Vernescu atât în Ilfov cât şi în mai multe judeţe, precum Brăila, Mehedinţi etc. Dacă d. Vernescu are astăzi un grup însemnat în Cameră, aceasta o datoreşte numai naivităţei guvernului junimist, careşi-a închipuit că va putea combate pe d-na Lascar Catargiu prin tovarăşul său din fruntea partidului conservator şi că pe d. Vernescu îl va putea trage apoi, pe sfoară. Călăuziţi de asemenea calcule pline de fantazie, ministerul Theodor Rosetti a dat primăria pe mâna d lui Pache Protopopescu şi după aceasta a încredinţat facerea alegerilor din Ilfov tot acestui aghiotant al d-lui Vernescu. Ce a urmat ştim cu toţii, la alegerile de deputaţi din Ilfov, din 16 reprezentanţi s’au ales 10 Verneştiani sadea, 5 junimişti, un liberal nehotărît şi un singur conservator. Dacă d. Vernescu n’ar fi avut situaţiunea în stăpânire, evident că niciodată, dar absolut nici odată, nu puteau pătrunde în Cameră oameni absolut obscuri și fără două-zeci de voturi personale, precum d-nii Ionescu zis și Marcus, Economu, Jan Stănescu etc. S’a întâmplat, însă, ca socoteala de acasă să nu se potrivească cu cea din târg, s’a întâmplat ca d-nu Vernescu, observând că este un element de echilibru în parlament, să nu voiască a juca rolul cu care îl însărcinase junimiştii, ci a gândit câ este de un mare interes politic pentru d-sa ca sâ tragă profit dintr’o situaţiune atât de favorabilă. Atunci junimiştii au înţeles, deşi cam târziu, cum că farsa pe care doreau să o joace altora, li s’a jucat lor şi că groapa pe cre o pregăteau pentru d-na Lascar Catargiu, îi aştepta pe dânşii. Când d. Lascăr Catargiu ’şi-a constituit cabinetul, toată lumea credea că d. Vernescu erea un om mort, un om pe care ultimele numiri de la Curtea de casaţie îl înlăturase, şi pentru multa vreme, din orice conbinaţiune. Dar d. Vernescu se impunea din nou, graţie diviziunilor celor mari cari bântuia şi grupurile parlamentare. Şi astfel d-sa intră şi în noul cabinet, cu o situaţiune tot atât de favorabilă ca aceea pe care o avea în precedentul minister. Astăzi cerbicia cu care d-sa îşi apără poziţiunile câştigate au nemulţumit şi pe conservatori, precum aceiaşi cerbicie nemulţumise pe junimişti. Să admitem clar, că curentul care s’a ivit în rândurile ministerialilor va triumfa şi că, înainte de deschiderea parlamentului sau după ce parlamentul se va deschide, d. Vernescu va fi sacrificat şi că toţi conservatorii, catargişti şi junimişti, se vor grupa într’un strâns mănuchiu şi vor forma un minister pur conservator. Ei bine ce va urma de aci ? Mai intâiu, această nouă fază în care va intra ministerul şi partidul conservator va limpezi cu desăvârşire situaţiunea politică şi va determina o grupare mai raţională a partidelor ; de o parte vor sta toţi conservatorii, de altă parte toţi liberalii. Când aceasta se va realiza, d. Catargiu va căpăta pentru moment o oarecare galvanizare, prestigiul d-sale va fi mărit prin aceea că va deveni şeful real şi necontestat al tuturor conservatorilor, şi poate că în parlament, va sta ceva, ceva mai bine. In schimb, însă, va pierde mult în ţară. Evident câ grupul parlamentar junimist este cu mult mai mare decât grupul Verneştian, dar, pe de altă parte, pe când junimiştii n’au o oarecare forţă decât la Iaşi, liberalii cari urmează pe actualul ministru de finanţe nu sunt de despreţuit în multe judeţe, precum în Mehedinţi, Botoşani, Brăila şi chiar în Ilfov. Prin urmare, pentru cazul unor alegeri, d. Lascăr Catargiu va pierde şansa de reuşită în câteva judeţe, având pe d. Vernescu în contra d-sale, şi nu va câştiga absolut nimic având pe junimişti cu d-sa. In al doilea rând, o alianţă cu junimiştii îl va forţa ca să rupă orice înţelegere cu liberalii laterali şi în acelaşi timp îl va lipsi şi de concursul multor liberali, cari îl susţin mai mult din ura către junimişti decât din dragoste pentru D-sa. In definitiv, guvernul Catargiu, care astăzi nu are de a face în ţară decât cu partidul colectivist, şi numai în foarte puţine localităţi şi cu disidenţii, mâine va trebui să conteze cu toţi liberalii şi cu toţi democraţii. Rezultatul principal al retragerei d-lui