Lupta, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 1210-1233)
1890-09-15 / nr. 1221
á . V T A A V * Y ANUL VI.—SERIA IV. No. 1221 Un an */■ an. 3 luni. Un an. V* an. 3 luni. ABONAMENTE: IN TARA IN STREINATATE Numarul 15 Bani. 40 lei 20 : 10 , REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). IPOCRIZIE Consiliul general de instrucţiune Absolvenţii scolie specitică Societatea Presset .A.. O. CUZA IPOCRIZIE Ministru de interne a adresat către autorităţile comunale o circulară, prin care le îndeamnă să nu dea caracter politic viitoarelor alegeri comunale. Sunt rele şi condamnabile îndrăzneala şi cinismul în politică, aşa cum le exercită colectivitatea, dar şi ipocrizia nu preţueşte mare lucru. Generalul Manu a comis, scriind acea circulară, un act de ipocrizie, care nu face onoare francheţei lui de militar. Căci este întrebarea: pe cine a putut convinge ministru de interne fie sinceritatea circularei ? Cum ? Guvernul să dezinteresează de alegerile generale comunale ? Cum ? Guvernului’i-ar fi indiferent dacă opoziţia ar izbuti in cea mai mare parte din consiliele comunale ? Guvernul este decis ca să nu se mişte, el şi agenţii lui, cu ocazia acestor alegeri? Căci aceasta insamnă a nu să da caracter politic unor alegeri. Ori de ce lucru, ori de ce alegere unguvern să interesează , prin simplu acest fapt, lucrul, alegerea îmbracă caracterul politic, de vreme ce guvernul vine în numele unei idei, a unei tendințe proprie lui pentru a să amesteca. Ei bine, dacă acest lucru înseamnă circulara ministrului de interne, o repet, ea este o mare și cam naivă torturărie. In adevăr, guvernul acesta a dovedit cum că, departe de a se dezinteresa de alegerile comunale, din contra, face politică militantă ca oricare altul. Așa, este destul să amintesc ingerințele administrative cu alegerile comunale de la Ploeşti şi de la Craiova, mai cu seamă în această localitate să ştie cum generalul Manu a făcut disolvări peste disolvări şi nu s’a liniştit până nu a izbutit a avea o majoritate guvernamentală. Mai mult, generalul ministru de interne a disolvat de curând unul din rarele consilii comunale opoziţioniste, anume pe acela de la Bârlad. Pentru ce ? Pentru ca la alegerile viitoare sa prezideze o comisie interimară vnteodată guvernului. Acest lucru este pe punctul de a-l face şi la Ploeşti, unde prefectul local se află în tratative in această privinţă. Ei bine, întreb: ce sunt aceste acte? Sunt ele simptomul că guvernul nu voeşte să facă politică la alegerile comunale sau, din contră, sunt semnele cele mai pipăite de ingerințe administrative preparate cu câte două luni înainte de alegeri? Mă mărginesc la aceste cazuri. Apoi daca este aşa, şi aşa este, oare nu e o deriziune copilărească că un ministru care disolvă consiliul comunal de la Bârlad, numai pentru a lua din mâna opoziţiei puterea esecutivă comunală şi a o da amicilor sei politici, să vină şi să libereze o circulară ipocrită, din care el singur cel d’intâiu nu crede cel mai mic cuvânt ? Şi nu se gândeşte generalul Manu că după alegeri, adică după ce se va dovedi pe deplin caracterul politic din partea guvernului, opinia publică va fi în drept să -i arunce în faţa circulara, ca o şarlatanie grosolană? KIHTIA AMT.41A SAMBATA si DUMINICA 15,16 SEPTEMBRIE 1890 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia , IV, , . . . 85 bani , Insei {ie si reclame , * . . 2 lei » Pentru anunciuri a «e adresa: In Buuiftnia, la Agreu'ia Havas în I'rimcia, Italia, InsirO'lTnsarla «i Anglia ia Agenția Havas, 8, place de la Bourse, Paris, precum şi ■ bursalele ei. Un momer vechi, 50 Bani. ADMINISTRAȚIA Bulovardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director-politic, G. PANTJ. Generalul Manu a perdut o ocazie de a’și vîrî în brâu pana sa de Teled și de a nu mai irita lumea cu circulărî fanteziste. Gr. Jianu. SERVICIUL TELEGRAFIC alAgenţiei Române* New-York, 25 Septembrie. Preşedintele Mormonilor a făcut un manifest prin care tăgădueşte că Mormonii ar continua obiceiurile lor de poligamie, el declară că din contra ei observă legile Statelor Unite, legi ce sunt contrarie poligamiei. Berlin, 25 Septembrie. Monitorul Imperiului declară, contra sgomotelor respândite, că legea pentru asigurarea urmerilor bătrâni şi infirmi va fi aplicată de la 1 Ianuarie 1891. Roma, 25 Septembrie. D-nii Bating şi Grenfell, delegaţi englezi pentru delimitările africane, au sorit ; ei au fost primiţi de d. Grispi care le-a prezentat pe delegaţii italieni. Berne, 25 Septembrie. Consiliul Naţional a hotărât, cu 78 voturi contra 16, sa menţie modul actual electoral pentru cele două Camere. Tipperary, 25 Septembrie. D-nii William şi Patrick O’ Brien, Dillon şi deputatul Gondon s’au înfăţişat înaintea tribunalului acuzaţi că ar fi sfătuit pe arendaşi să fiu’şî achite arenzile. Maî mulţi* deputaţi şi o mulţime imensă îî însoţeam Poliţia vrând să împrăştie mulţimea, deputatul liberal Marley a fost lovit cu un baston, deputatul Harrisson a fost rănit. Desbaterile procesului s’au amânat pe mâine. Londra, 25 Septembre. Ziarele anunţă că Episcopul armean din Erzerum a fost arestat sub acuzaţiunea că ar fi împins pe oameni la răzcoala. Massuah, 25 Septembrie. N’a mai fost nici un cas de holeră la Massuah ; în împrejurimi epidemia descreşte. Colonia, 25 Septembrie. «Gazeta Coloniei» anunţă că imediat după deschiderea Reichstagului i se va supune proiectul de lege pentru încorporarea insulei Helgoland a Prusiei; insula va face parte din provincia Schleswig- Holstein. Paris, 25 Septembrie. Azi s’a ţinut un consiliu de miniştrii; el a decis*să convoace Camerile la 20 Octombrie în sesiune extraordinară. El a maî votat şi un credit de 300,000 de franci pentru inundaţii din sudul Franciei. Situaţiunea in sudul Franciei e mai bună; ministru de lucrări publice a renunţat la călătoria ce trebuia să o facă acolo. D. Ribot, ministru de afaceri streine, răspunzând unei cereri cei-a fost adresată de Camera de Comerţ din Bordeaux, a zis că voeşte să evite pentru moment orice discuţiune, dar că se va pronunţa un parlament asupra măsurilor ce crede a lua faţă cu birul Mac-Kinley, Viena, 25 Septembrie. La alegerile ce s’au făcut pentru Dieta Austriei de Jos cele 20 de circonscripţii rurale au ales 5 liberali şi 15 anti-liberali; 4 circonscripţii, cari până acum alegeau liberali, au ales de astă-dată candidaţi anti-liberali. Melbourne, 25 Septembrie. Tunzătorii de oi s’au pus în grevă in Noua Galie de sud şi în Queensland ; cei din Victoria continuă a lucra. Directorii minelor din Brockenbill s’au înţeles cu uvrienii, afară numai pentru îmbarcarea barelor de argint. Paris, 25 Septembrie. Consiliul de miniştrii va decide, îndată ce se va complecta, dacă adoptă tariful maximal sau minimal. Numărul victimelor în urma inundărilor din Ardeche, e de 30. Ştirile sosite din regiunile inundate sunt mai bune. Paris, 25 Septembrie. Corniţele de Paris a adresat de la Folkestone o scrisoare d-luî Rocher prin care -l anunţă că părăseşte mâine Europa unde nu voeşte să mai stea sub lovitura greşelelor şi calomnielor ce provin din recenta polemică a ziarelor. El crede că a înţeles, la momente grele, interesele cauzei monarhice. Reprezentantul monarhiei nu trebue să neglige nici o ocaziune pentru a pregăti triumful ei. El a voit ca ţara să se pronunţe ; nici o dată n’a urmărit alt scop. Azî el cere amicilor săi să nu se alarmeze de recriminările asupra trecutului , să’şi afirme sus şi tare credinţa lor în principiul monarhic şi să se unească pentru a continua lupta. Paris, 25 Septembrie. Ziarele monarhiste aprobă fără rezerve scrisoarea contelui de Paris ; ziarele republicane o tratează de cinică. Les Debats discutând tratatul de comerț turco-german atacă politica comercială franceză din cauza căreia Francia va perde piaţa întregului Orient. Le Temps vorbind de aceiaşi chestiune speră că Camera va evita cu ocazia discutarea tarifelor, să procure concurenţilor Franciei mijloacele cari ar putea să-î aducă pagube pe terenul economic. Refuzând tratatul franco grecesc, denunţând tratatulVico-turc, Francia a părăsit interesele comerţului sau ia Orient. Decisiunile parlamentului vor arăta dacă această tendinţă e tranzitorie sau definitivă. Consiliul general al instrucţiuinei Şedinţa din 162 Septembrie. Se citeşte sumarul şedinţei precedente şi se primeşte. Se comunică apoi demisia d-lui Râşcanu. Asupra acestei chestii d. Mihailescu zice că de vreme ce d. Râşcanu declară că din împrejurări independente de voinţă nu poate lua parte la deliberările consiliului din această sesiune şi de vreme ce d-sa e foarte competent in ale școalei, crede că ar fi mai bine a i se acorda concediu pe această sesiune, in loc de a ’1 considera ca demisionat. P. S. părintele Ghenadie spune că nu ’1 autoriză nici legea nici regulamentul de a pune in dezbaterea consiliului cererea d-luî Rășcanu; a crezut de a sa datorie numai a o hârtii mica, rămânând ca onor. Minister să se pronunţe. D. Ureche cere a se da curs în consiliu cererii d-luî Râşcanu şi a i se acorda congediu in loc de a ’i primi demisia. D. Mihailescu zice că de vreme ce demisia e adresată consiliului, e natural ca consiliul să se pronunţe asupra primire! sau respingerereî ei, sau să ’î dea o altă formă, ţinând seamă de circumstanţele invocate în cererea d-luî Răşcan. Punându-se la vot chestia, se acordă d-luî Răşcan congediu pe întreaga sesiune. Se dă cetire propunnerei d-luî Băvarau în cuprinderea următoare : şcoala primară rurală elementară formează 5 clase împărţite, pentru materiile care se va arăta lămurit la fiecare clasă şi obiect, în 3 diviziuni, în care se pot întruni câte 2 clase la un loc. D. Arion, luând cuvântul, zice că consiliul trebuie să se felicite de amânarea primită în precedenta şedinţă, căci aceasta a facilitat ajungerea la învoială in privinţa propunerii d-luî Bădărimu. Discutând asupra ei am admis-o, constatând că ordinea logică a materiilor poate să nu fie alterată cu ocazia stabilirei unui program pe baza ei. D. Bârsan crede că împărţirea pe divisiuni e greşită, căci a se preda o materie pentru două clase este un lucru nepermis de pedagogie. Iată motivele : 1) în fie care clasă materia trebue să fie potrivită gradului de cultură şi de desvoltare psychică; materia din fie-care clasă trebue să plece de la cunoscut la necunoscut, de la apropiat la un depărtat, de la uşor la greu; 3) materiile nu se pot întrerupe în clasele elementare, ci pentru clasele inferioare se aleg materii uşoare şi apoi tot mai grele pentru cele următoare; 4) materia de predat trebue sa fie pentru învăţător o unitate metodică, iar pentru şcolar punctul central al cugetării, în giurul căruia trebue să se grupeze cunoştinţele. Aşa, daca luăm ca exemplu citirea, care ştim că poate fi expresivă şi logică, constatăm că ea nu se poate face cu copii a căror grad de cultură e deosebit. In line d-sa propune o împărţire a orelor pe obiecte şi pe clasă. D. Avion zice că consiliul trebue să fie convins de excelenţa principiilor pedagogice arătate de Bârsan, dar trebue se se gândească şi la mijloacele de care dispune statul, că nu’i pentu a avea pentru moment decât un singur învăţător. Ţinând seama de materii zice d-sa, am căutat să satisfacem pe cât posibil cerinţele pedagogice, căci împărţirea pe divisiuni am admis-o pentru acele materii şi în acele cazuri iu care nu se aduce sminteală ordine i logice a materiei. Aşa am admis-o numai pentru citire, religie, geografie şi istorie. Pentru citire se propusese mai înainte 2 diviziuni, în urma discuţiei de erî am admis 3 şi anume : una* cu cl. I, alta cu cl. 11 şi a treia cu clasele II, IV şi V. Pentru religie am admis asemenea 3 diviziuni: una pentru clasa I şi II, în clasa 1 învăţându-se rugăciunile iar în a doua istorie din vechiul testament ; a doua pentru cl. III şi IV, învăţându-se în această diviziune istoria noului testament şi anume în anul când se va face partea din urmă să se înceapă prin o expunere sumară a părţii d’intâiu ; a treia pentru clasa V, în care se va învăţa catechismul. Pentru geografie am admis trei diviziuni, o diviziune cu clasa II, în care se învaţă satul cu împrejurimele, o altă diviziune cu clasa III, în care se învaţă geografia judeţului şi în fine o a treia în care se învaţă globul, procedând cu acest obiect după cum s’a procedat cu religia şi diviziunea a doua. Pentru istorie am admis două diviziuni: una cu clasa II şi III şi alta cu IV şi V; se înţelege că procedarea va fi cea amintită mai sus pentru religie şi geografie. Cu asemenea aranjare credem că nu se va comite o crimă contra regulelor pedagogice. Punându-se la vot se respinge propunerea d-luî Bârsan, admiţându-se a d-lui Bâdărău cu 20 bile albe pentru, contra 11 bile negre. D. Bâdărău. In urma votului dv., am căzut de acord asupra principiilor sistematizării şi organizării programei şcoalei rurale. Proiectul ce vi s’a presintat nu e în conformitate cu principiile ce le aţi admis ; el maî are şi păcatul că nu e lucrarea comisiunei, ci represintă numai vederile subiective a unui singur membru al ei. Am fost dojeniţi Îndeajuns pentru aceasta şi poate cu drept cuvânt , deşi era la mijloc o chestie de încredere,trecând peste această cestiune, comisiunea intreagă cere timp pînă mâne seară ca să tipărească manuscrisul ce la lucrat astăzi în şedinţa ce a avut-o. Tipărirea se va face pe socoteala comisiunei, pentru a accelera lucrarea şi a ve face să nu perdeţi un timp preţios. Intru cât comisiunea face amendă onorabilă in privinţa lucrăreî pripite ce v’a presettat, cred că’î veţi acorda amânarea şedinţei din această seară, pentru a veni mâine măcar cu o parte a programei, D. Vila. Gând unul din membrii comisiunei aleasa din sânul dv. face acest apel de amânare, cred că ar fi bine a m i se acorda amânarea cerută. Ministerul însă va lua pe seama sa cheltuelile ce veți face cu tipărirea, rămânând pe socoteala dv. numai grija de a accelera lucrările, pentru ca să nu sufere lucrările consiliului. D. Arbore, este pentru amânare. D-sa răspunde in chestie personală d-lui Bădulan. Primindu-se la vot cererea de amânare a comisiunei se primeşte. Şedinţa se ridică la 11 şi juni, oare decizându-se cea viitoare pe tou, 13 curent. ------------------------------------- spre ingrăşarea trântorilor. Aplause prelungite, strigăte de ura, trăiască societatea Munca, acoper aceste cuvinte D. Panaitescu (Iaşi) răspunde că tinerimei incumbă datoria ca rupând cu prejudiţiile învechite ale trecutului, să lucreze la desăvîrşita desrobire economică a ţăranului. Aplause entusiaste!ura! trăiască muncitorii, se aud din sutimi de pepturi! După aceea cortegiul, în frunte cu muzica regimentului de dorobanţi care intonează Deşteaptăte Române, se îndrumează spre primărie, percurgând stradele cele mai principale, bogat deposit de colo. Aci se face încuarterarea de către comitetul de recepţiune compus din notabilii oraşului, şi de delegaţii studenţilor din Iaşi şi Bucureşti. Prima şedinţă a Congresului se deschide la ora 3 p.m., în sala Teatrului Român, sub preşedenţia provizorie a d-lui I. Panaitescu (Iaşi) şi neputânduse ţine şedinţă intimă spre a se alege preşedintele, din cauza publicului, care asista în mare număr, biroul, in acord cu majoritatea membrilor, decide a se ţine o conferinţă. D. Dimitrie Neculau, licenţiat în drept şi student al facultăţei de litere din Iaşi, desvoltă importanta sa conferinţă, despre Rolul femeei in societatea modernă. Absolut stăpân pe materie, neavând nevoe de note decât numai pentru citaţiuni, cu dicţiunea clară şi Trasa colorită conferenţiarul se revoltă în potriva nedreptăţei ce se face celeilalte jumătăţi din omenire, zicând că în starea in care se afla astăzi femeia este socotită ca interdictă, sclavă etc. Ne pure rau că nu ne-am putut procura testul conferinţei spre a o publica fiind interesantă din toate puntele de vedere. Aplause prelungite, vii şi entusiaste urale sunt dovada succesului ce a avut valorosul conferenţiar. D. Aureliu Iliescu (Bucureşti) şi P. Sion (Iaşi) susţin că biuroul* călcând regulamentul, prin faptul că trebuia să se aleagă mai întâiu Preşedintele şi apoi să se desvolte conferinţa, cer ca m anuarul viitor al Congresului *să nu se publice conferinţa d-lui Neculau. D. preşedinte provisor Panaitescu protestează in contra cuvintelor d-luî Iliescu zicând că a consultat comitetul şi membrii congresului şi în urma unui vot a procedat astfel. Pus la vot incidentul d-lui Sion se respinge. Seara trupa de operete sub direcţiunea d-lui Buhebescu a dat o representaţie în onoarea studenţilor, care a reuşit pe deplin. Duminica 9 Septembre. Şedinţa se deschide la 9 ore sub presidenţia provisorie a d-lui Panaitescu. D. Bârdescu stud. medicină (Bucureşti) zice că comitetul a călcat regulamentul când a înscris intre membrii congresului pe bacalaureaţii din iunie, căci ei nu sunt studenţi prin faptul că nu urmează nici un curs la Universitate. Preşedintele Panaitescu, răspunde ca la apelul nominal se va contesta ca neavând parte la vot toţi aceia cari nu sunt înscrişi ca sudenţi regulaţi. D. Lazăr Theodorescu student drept Iaşi dă citire apelului nominal. Respund 112 studenţi şi nu se contestează nimeni. D. Sânescu (Bucureşti) citeşte apelul nominal al studenţilor respund 384, contestându-se vreo 7. Se procede la alegerea preşedintelui. D. Aureliu Iliescu luând cuvântul provocă un zgomot asurzitor alimentat fiind şi de d. O. Theodoreanu Iaşi. D. I. Atanasiu propune ca preşedinte pe d. I. Mendonicii student în medicină, aplause. D. Herescu student medicină Bucureşti propune pe d Bârdescu doctorand în medicină. Aplause. Procedându-se la vot prin apel nominal reuşeşte d. Mendonidi cu mare majoritate. Aplause prelungite. D. Mendonidi mulţumeşte in câteva cuvinte bine simţite de onoarea ce i s’a făcut. Se ridică şedinţa anunţârdu-se la 2 ore p. m. şedinţa publică. D. Theodor Iamandi student in drept Iaşi ridică un incident ca bacalaureaţii să fie primiţi ca membrii ai congresului. După o vie discuţie la care iau parte d-nii Niculon Dimitrie, Petre Sion şi Panaitescu (Iaşi), N. Dimitrescu, Pantazi etc. (Bucureşti) incindentul se respinge. D. Calmuschi student in litere Bucureşti, desvoltă conferinţa sa despre Positivismul in Istorie. Cu dicţiunea clară şi facilă conferenţiarul se încearcă Golensul ştiinţibil în Botoşani Sâmbătă dimineaţă, studenţii universitari din Iaşi, in sunetul unui taraf de lăutari şi în mijlocul unei veselii generale, pleacă spre Botoşani, spre a serbători al XI congres universitar. La Păşeani fură întîmpinaţî de colegii lor din Bucureşti cu cântecul Deşteaptate Române. Strângeri de mână, sărutări, îmbrăţişări cordiale fură întrerupte de vocea metalică a delegatului din Bucureşti d. N. Dumitrescu, care urează bună venire şi răspunde delegatul din Iaşi I. Panaitescu, prin câteva cuvinte bine simţite. La 12 ore şi 35 sosesc în Botoşani. Primirea a fost strălucită. Gara frumos împodobită, toate şcolite cu stindardele lor, precedate de societatea Manca etc. I. Primar al oraşului, Al. Carp, urând studenţilor bună venire, zice că Botoşănenii sunt mândrii că pot găzdui pentru câteva zile speranţa şi viitorul ţarei. Răspund d-nii Mendonicii (Bucureşti) şi Panaitescu (Iaşi). Apoi, preşedintele societăţeî «Munca» venerabilul* bătrân G. Vasiliu, emoţionat, cu lacrămile în ochi, într’un discurs admirabil şi ca formă şi ca fond, zice că primirea ce se face studenţilor este mai frumoasă decât a regilor, căci una este sinceră, a doua impusă.«La suverani se ese cu pâine şi sare, pe voi vă întîmpinăm cu fructul munceî noastre (frumoase buchete de grâu, secară, orz, păpuşoi etc., prestate de ţărani), aşteptând de la voi ca acest produs să ne aparţie nouă, iar nu