Lupta, iunie 1933 (Anul 12, nr. 3476-3500)

1933-06-10 / nr. 3483

Continuarea din pagina l-a comun,­trăsături dure, se plânge de regimul aspru la care a fost supus şi cere să i se permită să citească unele reviste ce i-au fost interzise. Nici un rafinament de pe­deapsă, nu întrece, totala plic­tiseală, în care lâncezeşte deţi­nutul, acolo unde sunt ateliere reduse (cazul Doftanei) şi un­de circulă cărţi puţine. Această masivă plictiseală a­­deţinutului încarcerat, reiese şi din micile distracţii — capi­tale pentru el, — pe care sin­gur şi le născoceşte la gherlă. In adevăr, pereţii celulelor H, sunt acoperiţi cu tot felul de ’inscripţii. Un comunist a de­senat o stea şi înăuntru o sece­ră şi un ciocan, emblema co­munistă. Altul a notat cu cre­ionul că e în a 28-a zi de de­tenţiune, în această celulă de ciment. Mulţi s’au mulţumit să se iscălească, alţii au făcut o inimă străpunsă de o săgea­tă şi au scris dedesubt un nu­me de femeie. Alte nume de fe­mei, sunt urmate de grozave obscenităţi sau de simple înju­raturi, cu siguranţă că deţi­nutul a săvârşit crima sau de­lictul pentru o femeie, şi acum regretă, constatând că nu me­rită femeia să-ţi pierzi liberta­tea pentru ea. Un umorist primitiv a dese­nat o bicicletă şi pe ea un oc­naş. Dedesupt a scris: „Bici­cleta lui cutare, pleacă după furat cu ea". Observaţi ce naivitate, ce simplu e individul care a con­ceput această frescă murală. Alţii au început o frază, dar n’au sfârşit-o: „Pe cutare o să”... şi alte fraze-dorinţi, ne­­exprimate complect. S’ar pu­tea aplica teoria lui Freud a­cestor cazuri şi anume, că a­­numite dorinţi puternice, care nu se pot înfăptui, fiind refu­late, devin obsesive şi cau­tă o supapă de siguranţă, o ie­şire, sunt începuturile de do­rinţi scrise pe zidurile celulei, acţiune care e desigur şi o u­­şurare sufletească a individu­lui obsedat. Există şi o bogată literatu­ră poetică pe zidui­ile din sec­ţia H. Sunt versuri cât se poa­te de simple; majoritatea ex­primă ceea ce a simţit deţinu­tul în clipa când a intrat la puşcărie, dorul de cei de acasă, şi, mult mai rar, din cauza do­rinţelor sexuale, ce-i obsedea­ză, din cauza abstinenţei for­ţate, exprimă imagini groso­lane şi obscene. Nici unul nu-ş­i exprimă căinţa şi vinovăţia. Toţi învi­novăţesc soarta. Copiez de pe zidul unei celu­le­­: „Mi-a sosit ziua din urmă Ce mi-a fost scrisă mie Să las copii, să las părinţi, Să plec la puşcărie”... şi continuă astfel a-şi bleste­ma soarta, printr-o elegie im­presionantă, tocmai prin sim­plitatea ei.Lângă aceste poezioare, alţii au desemnat anumite piese de anatomie umană, mai mult sau mai puţin schematic cu invitaţii scabroase. ALCOVUL IMUND Latrina e, poate, cel mai im­portant capitol din descrierea unei închisori. Pentru puşcăriaşi, latrina e cameră separată şi birou de tratat afaceri secrete, e alcov de perversităţi şi unic loc de intimitate din închisoare. Construcţia latrinei şi aşe­zarea ei are o deosebită impor­tanţă. S’ar părea că e ridicul să susţii un asemenea lucru. Totuşi să vedeţi ce se întâmplă la Doftana. Din culoarul prin­cipal, pe care sunt aşezate uşi­le dormitoarelor, se face un alt culoar mic, ce cade perpendi­cular pe acesta; la capătul cu­loarului cel mic se află latri­nele. Adesea, un deţinut care este în legături inavuabile cu un altul, pleacă înainte la la­trină. Partenerul său se uită în toate părţile, vede că nu-i observă nimeni, intră şi el pes­te celălalt. In acest timp, un al treilea cu care sunt învoiţi, îşi face de lucru la întretăie­rea acestor două culoare, de unde se vede perfect, ori de câte ori un gardian îşi face a­­pariţia şi se apropie. Atunci printr’un anumit semnal, cel care face de pândă dă de veste celor doi acoliţi dinăuntru. U­­nul din aceştia, întrerupând sinistra ocupaţiune în doi, iese imediat afară din latrină. Când gardianul a ajuns şi el la întreţierea celor două culoa­re, el nu vede decât doi deţi­nuţi afară pe culoar — unul ca­re făcea de pândă şi celalt care a ieşit dinăuntru, —• pe când al treilea a rămas în latrină singur. In acest mod, este utilizată latrina drept alcov... Se pare că manevra aceasta se repetă destul de des, totuşi, cu toată supravegh­ierea stric­tă, din însăşi cauza construc­ţiei localului, de cele mai mul­te ori homosexualii ce proce­dează astfel, rămân nestinghe­­riţi de nimeni.... „N’O MAI RABDĂ PĂMÂN­TUL !...” O infirmerie în ruina. In fund, în umbră, într’un pat, de sub o pătură neagră iese un cap mic, galben şi lucios. Perii feţii sunt negri, obrajii mace­raţi, privirea pare că fixează mica icoană de pe peretele din faţă. E o figură foarte slabă, dureroasă, ca de ermit de pe un vitraliu. Ne cere o bucăţică de zahăr. E un om care are formidabi­le crize de rinichi, după care cade extenuat, ca într’un fel de extaz. Rufăria e o penibilă proble­mă. Din lipsă de cămăşi, un de­ţinut ne arată pe furiş pieptul gol, sub vestonul vărgat şi ne spune că are cămaşa la spă­lat... Probabil unica lui că­­maşe. Vizităm capela. Zidurile se crapă, fiindcă terenul pe care e construită închisoarea, se de­plasează... Colina, parcă ar vrea să scuture de pe umerii ei, ca pe o Sodomă, construc­­ţiunea infernală... Deţinuţii spun despre închisoarea lor a­­meninţată cu prăbuşirea: — N’o mai rabdă pământul!.. AL. BOGDAN Expoziţia Federaţiei soc. de asistenţă la Ateneul Român La Ateneul Român s-a deschis de câteva zile expoziţia şi bazarul so­cietăţilor de asistenţă federalizate din iniţiativa d-nei Lia Brătianu.­ Expun toate aceste societăţi, o mul­­ţime a lucruri frumoase executate de mâinile harnice ale membrelor lor, lucruri care merită să fie men­ţionate. Şoc. „Principele Mircea" expune cusături româneşti, icoane în frescă executate de d-na Pană Buescu, o­­biecte casnice şi alte obiecte. Sunt reprezentate toate filialele prin prin d-nele Margareta Iacobescu, Mi­mi Nicolescu, Sofia Niculescu, Ives­­cu, Ec. Zănescu, Teodorescu, Pan­dele, Florica Ştefănescu, etc. Şcoala de prim ajutor medical „Goldfarb” reprezentată prin d-na dr. Majo expune lucruri foarte intere­sante făcând şi demonstraţiuni cu elevele cursului de ajutor medical de sub conducerea d-sale. Şcoala primară de fete No. 3 Cer­năuţi expune o nuntă ţărănească ar­tistic executată. Asoc. cercului de gospodine expu­ne grafice cu privire la asistenţa in­fantilă cum şi obiecte din industria casnică. Şi-a dat concursul acestei expozi­ţii Voevodul Mihai care expune pie­se mecanice în care se vede o înde­mânare exemplară. Expoziţia jucăriilor cuprinde lu­cruri executate de copii între 3-10 ani. Mai expun şc. de educatoare, gos­podăriile rurale, asoc. creştină a fe­meilor române, etc. Expoziţia şi bazarul de la Ateneul Român, înfăptuite prin râvna socie­tăţilor de mai sus în afară că dove­desc o activitate şi o muncă sârguin­­cioasă, sunt un exemplu folositor a­­sistenţei şi educaţiei copilului. — L — Interesant incident la congresull femenist Femenistele din întreaga ţară s’au adunat în Congres. Graţiile intelectuale şi fizice farmecă asistenţa. O doamnă, cu talent orato­ric demn de sexul tare, recla­mă egalitatea drepturilor civi­le, civice, politice... Intr’un moment dat o voce încântătoare a unei svelte a­­pariţii răsună cu următoarea obiecţiune: — Dar cu obligaţiunile cum rămâne? Un grup compact de femeni­­ste s’au strâns în jurul între­rupătoarei, discutând cu a­­prindere dacă femeia chiar a­­jungând deputat sau senator, mai trebuie să păstreze preo­cupările menajului. In cele din urmă, s’au pus unanim de acord, chiar din cele mai intelectuale, că trebuie să lupte cu toate pen­tru dobândirea obiectului care face fericirea căminului şi la care râvneşte orice femeie. Tacâmul fin de masă în Ca­setă sau Vitrină dela renumi­tul Depozit de încredere Ar­gintăria Pforzheim din strada Colţei No. 6, Furnizorul Curţii Regale. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. Constantin C. Gogoaşe, născut la 11 Octombrie 1904 în corn. Sihlea, judeţul R.­Sărat, a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Gugoaşe în acela de Giorgian, spre a se numi Constantin Giorgian.­­ D. dr. Constantin P. Naum, năs­cut la 19 Aprilie 1903 în Bucureşti, domiciliat in Bucureşti str. Justiţiei No. 26, a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Naum în a­­cela de Naumescu, spre a se numi Constantin P. Naumescu. * D. Heinrich A. Lindenberg, născut la 21 Martie 1883 în București, do­miciliat în București, str. Cuza Vo­dă 53, a făcut cerere acestui Mini­ster de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Linden­berg în acela de Lorian, spre a se numi Heinrich Lorian. Ministerul publică aceasta, con­form art 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune in termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticol. Manifestaţia sportivă de eri ---- ■ ■ — Balcaniada a înregistrat: România-Grecia 1-0 (1-0) şi Iugoslavia-Bulgaria 4-0 (2-0) Stadionul O.N.E.F. a fost mult prea neincăpător pentru cele aproa­pe 20.000 de persoane, cari au ţinut să ia parte la grandioasa manifesta­ţie a „zilei sporturilor”. In prezenţa Regelui, a Marelui Voevod, a guvernului în frunte cu d. Vaida-Voevod, a înalţilor demnitar­i civili, militari şi sportivi s’a derulat frumoasa şi impozanta demonstra­ţie. Programul a debutat cu defilarea tuturor federaţiilor încolonate în ordine perfectă. Defilanţii s-au ali­niat apoi pe ground-ul stadionului, în care poziţie au ascultat discursul domnului George Plagino, preşedin­tele U.F.S.R.-ului, şi au asistat la de­corarea înalţilor demnitari sportivi şi la înmânarea plachetei premiului naţional al sporturilor pe anul 1933 unicului nostru recordman mondial, bobeurului l­t. A. Papană. După consumarea acestei solemni­tăţi au urmat demonstraţii colecti­ve de gimnastică, volley- ball, bas­ket-ball, lupte greco-romane, rugby, ping-pong, jiu-jitu, apoi curse pede­stre: ştafeta 4X3X2X100 m, câşti­gată de echipa S.U.E.F., cursa 60 m. garduri recoltată de d-ra Angela Pe­­trescu şi — spre terminare — o cursă ciclistă de 1000 m. viteză, câş­tigată de Hapciu (C. F. R.). Odată acest program consumat, au păşit în arenă echipele naţionale de foot-ball ale Greciei şi României, a căror întâlnire — în cadrul Balca­niadei — prezintă marele interes al zilei pentru imensul număr de spec­tatori. Din păcate, odată un plus s’a a­­deverit înţeleptul dicton strămoşesc că „la pomul lăudat să nu vi cu sa­cul întins”. Optimismul exaltat cu care se aştepta victoria României a primit o cruntă dezamăgire. Rezultatul: ROMANIA—GRECIA 1—0 (1—0) ne-a dat câştig de cauză, dar mult subt ceea ce se aştepta. Am învins la minima diferenţă de un punct şi asta după o partidă urâtă, la care echipa noastră a dominat cu auto­ritate, dar în mod deslănţuit, dezo­lant de ineficace şi cu un ghinion exasperant. Aceste neajunsuri ale unsprezecelui nostru întâmpinând şi o straşnică apărare a buturilor ad­verse au determinat neverosimilita­­tea medicului scor de 1—0. Dacă în prima repriză ara putut înregistra cât de câte contraofensive greceşti, cari au mai dat jocului oarecare variaţie, în schimb In re­priza doua dominarea noastră a su­focat jocul, de la început şi până la sfârşit, in câmpul grecesc, făcând în cai­eul lor de 16 m. o îngrămă­deală disperată, din care a eşit „apă de ploaie” pentru echipa noastră, nervi îmbolnăviţi pentru cei 20 mii spectatori şi un rezultat concret foarte onorabil pentru reprezentan­ţii Greciei. Goalul hotărîtor al matchului, a reuşit să se furişeze de sub paza importanţei şi a ghinionu­lui echipei noastre în minutul 24 al primei reprize. La un corner bine bătut de Bindea se iscă o în­grămădeală derutantă şi balonul se plimbă până, reluat de Steinbach, e îndreptat către Dobai, care trage puternic reuşind, cu toată mâna in­terpusă de fundaşul Jordas, să-l în­figă în plasă. A reda alte faze din joc este inu­til. Pentru cei cari totuşi vor o des­criere a fazelor luptei, îi rugăm să-şi imagineze jocul după elementele ur­mătoare: zeci de shooturi în adver­sar, în bară, de puţin în out, în bra­ţele portarului Rimbas, puzderie de­­combinaţii şi 10 cornere. Acesta a fost materialul nostru care ne-a fur­nizat semisterpul 100. Iar din par­tea grecilor, sute de accroşări în ex­tremis, opintiri disperate de a opri torentul şi câteva contra­atacuri mai consistente, terminate prin de­terminarea a 4 sau 5 intervenţii a portarului nostru Şepci, în tot de­cursul matchului. Din echipa României s-au remar­cat: Vogi, cel mai bun echipier al nostru, Lacatos, care şi-a anulat ad­versarii direcţi, Albu, revenit în bu­nă condiţie, Robe, combătând efica­ce, Şepci, sigur pe balon în puţine­le intervenţii avute şi Bodola, for­midabil în munca depusă, în nervul de pătrundere, fiind singurul nostru atacant perfect. Dintre ceilalţi , Steinbach a dat un aport defectuos, Ciolac, nu a condus ci a încurcat toată înaintarea, Pelea Vâlcov insu­ficient, Dobai, sever marcant aproa­pe că n’a existat ca aport util şi Bindea a abundat în inspiraţii proa­ste, cu totul improprii echipei. Dela greci, un cuvânt de laudă merită­ toată echipa pentru admira­bila dârzenie cu care au ştiut să se apere. Rimbas a apărat straşnic, o­­prind lovituri foarte grele. Jardos- Mall­os au fost doi fundaşi admira­bili, fiind factorii principali ai sco­rului redus. Mijlocaşii, Vikelides, Ballassis și Epifantis au strălucit în liota colegilor lor din spate. Iar îna­intașii : Pierracos, Rangos, Vazos, Simeonides, Trandafilis au avut ghi­nionul să înfrunte o apărare puter­nică, care nu le-a dat posibilitatea să recolteze vreun punct. D. Fabris (Iugoslavia) a arbitrat modest, maniera d-sale de a sanc­ţiona cele mai invizibile infracţiuni fiind inacceptabilă la un match in­­ter­naţiuni. IUGOSLAVIA—BULGARIA 4_0 (2—0); Pe o ploaie intensă şi pe un te­ren desfundat I­ugoslavia — mult favorizată de aceste impedimente ale naturei — a învins. Miercuri, pe Bulgaria cu neaşteptatul scor­ de 4—0. Armele capitale ale bulgarilor, vi­goarea fizică şi iuţeala de combate­re s’au transformat, din cauza tere­nului desfundat, în adevărate cala­mităţi pentru ei, în timp ce adver­sarii lor, — cu al lor joc technic, domol, cu passe uşoare pe jos, — s’au aflat în largul lor, evoluând cu o dexteritate, care a terminat prin a deborda pe bulgari. Primele două goaluri ale iugosla­vilor au fost marcate, chiar la înce­putul primei reprize, cu mult no­roc. Completarea scorului, în repri­za secundă, s’a făcut într’o manieră vrednică. Totuşi, în pofida superio­rităţii indiscutabile a iugoslavilor, bulgarii au avut şi ei numeroase o­­cazii de marcare, câteva chiar ex­trem de favorabile, dar le-au ratat în mod stupid, urmăriţi de un ghi­nion feroce. S’au remarcat dela Iugoslavia în­treaga echipă, iar de la Bulgaria : portarul Maznicoff, fundașul Mista­­loff, cel mai bun om al lor și halful centru Bak­useff. D. Hagiopulós (Grecia) a arbitrat slab. V O nouă religie in educafie Zece ani de activitate a oficiului naţional de educaţie fizică — Opera d-lui general V. Rădulescu — Se împlinesc mâine zece ani de când s’a înfiinţat admirabilul aşeză­mânt „oficiul naţional de educaţie fizică” care, cu drept cuvânt, se poate spune, a adus o nouă religie în educaţie. Dimineaţa la orele 11, pe monu­mentalul stadion din Dealul Spirei se va desfăşura festivitatea menită să încoroneze primul deceniu de ac­tivitate. Festivitatea se va bucura de prezenţa Suveranului,, înaltul pro­tector al aşezământului, căruia de altminteri i se datoreşte iniţiativa creiărei acelei admirabile şcoli a naţiunei. SCURT ISTORIC Acum zece ani de zile, Regele, pe atunci principe moştenitor, a luat iniţiativa creiărei institutului menit să aducă ţarei aceea forţă de rege­nerare atât de necesară. Ii trebuia insă, pentru a duce la bun sfârşit o­­pera ce-şi propunea, — un om. Un om peste măsură de energie, capa­bil, un priceput profund în materie, şi mai presus de toate, un om cu credinţa în sânge pentru opera ce avea să se desăvârşească. Prinţul Ca­rol a găsit omul: era colonelul — pe atunci — Virgil Rădulescu şeful serviciului educaţiei din marele stat major. Colonelul Bădulescu făcuse studii speciale în acest scop, — şi întrunea toate calităţile cerute pos­tului ce-i fu încredinţat, de a con­duce oficiul naţional... Dar, cum se fac toate la noi, — i se dădură oficiului cele mai vechi căzărmi din Bucureşti, alături de groapa cu gruoae din Dealul Spirei. Groapa aceasta era faimoasa pe vre­mea aceea. Gunoiul întregului Bucu­reşti era adus acolo,­­ astfel că groapa aceea imensă ajunsese un pe­ricol. Metodic, cu o perseverenţă rara, colonelul Rădulescu munci zi cu zi alături de colaboratorii săi, refăcu cazărmile, şi din groapa cu gunoi infect apăru aceea minune de sta­dion care constitue astăzi obiectul de admiraţie, nu numai al oameni­lor de la noi, ci al tuturor străinilor ce s’au perindat prin Capitală. Nu mai vorbim de sportivii străini cari şi-au exprimat părerea că avem în Dealul Spirei unul dintre cele mai frumoase stadioane din Europa. Şi cu câte greutăţi a trebuit să lupte colonelul Rădulescu pentru a ridica acest stadion, care are încă nevoe de eforturi materiale spre a fi desăvârşit. Chiar in acest moment se înalţă tribunele de beton, pentru care oficiul a făcut un împrumut. Când lucrările vor fi terminate, sta­dionul din Dealul Spirei va fi o a­­devărată podoabă a ţărei. CELE DOUA LATURI Dar nu stadionul în sine este o­­pera fundamentală a oficiului naţio­nal de educaţie., Această şcoala a naţiunei, divizată in: institutul mili­tar de educaţie fizica şi institutul superior de educaţie fizică, are două laturi: 1) . Popularizarea educaţiei fizice pure sub formă de cursuri speciale la şcoala specială, adaptată la toate gradele. 2) Canalizarea culturei fizice prin mijloace ştiinţifice, raţionale, pe ba­ză de pură sportivitate. Fără a neglija iniţiativa particula­ră, ci dimpotrivă dându-i tot spriji­nul, oficiul se ocupă in primul rând de latura higienică a educaţiei, şi conlucrează în acest scop cu şefii instituţiilor. Institutul superior de educaţie fizică, este echivalent fa­cultăţii de­­ medicină. Licenţiaţii institutului superior de educaţie fi­zică au menirea să se ocupe de oa­menii sănătoşi şi să-i facă să-şi menţină sănătatea corporală, secun­zii, acei ai facultăţii de medicină. D. GENERAL VIRGIL RĂDULESCU se ocupă de oamenii bolnavi. Şi ins­titutul de educaţie fizică, ca şi me­dicina, se preocupă de protecţia o­­mului. Oficiul de educaţie fizică este sti­mulentul: el nu patronează între ce­­cerile sportive fără scop. Se ocupă de performanţele în sine, nu de în­jurătura pe câmpul de sport. Urmă­reşte, cu alte cuvinte educarea prin competiţie, nu prin luptă câinească. Dar nu in aceste câteva rânduri menite să releve sărbătorirea de Du­minică vor putea arăta realizările şi tendinţele Oficiului. Vom reveni la timp asupra acestui subiect, fiindcă ne dăm seama de importanţa oficiu­lui pentru naţiune. * La 10 Mai, directorul oficiului na­ţional, colonelul Virgil Rădulescu a fost avansat general. Avansarea a­­ceasta, care a produs o impresie ex­celentă în toate cercurile, nu e nu­mai o răsplată pentru opera săvâr­şită ci şi o adevărată satisfacţie mo­rală. Despre generalul Rădulescu se poate spune cu drept cuvânt că e „the right man in the right place”. Federaţia generală a sa­lariaţilor publici şi ca­drul disponibil Primim următoarea dare de sea­mă: Consiliul de administraţie a Fe­deraţiei Generale a Asociaţiilor pro­fesionale de salariaţi publici s-a în­­trunit în seara de 7 iunie, în şedin­ţă ordinară. Domnul preşedinte Brădişteanu arată că pe ziua de 8 iunie se îm­plinesc 3 ani de la urcarea pe tron a Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, domnia sa propune şi Con­siliul aprobă cu ovaţiuni îndelunga­te următoarea telegramă: Federaţia generală a asociaţiilor profesionale de salariaţi publici de la Stat, judeţe, comune şi regiile au­tonome C. F. R. şi P. T. T. cu pri­lejul sărbătorirei a 3 ani de la urca­rea pe tron a Majestăţei Voastre vă exprimă cea mai neclintită credin­ţă şi nemărginit devotament. Urează Majestăţei Voastre o glo­rioasă şi­ îndelungată domnie pen­tru binele ţarii şi al neamului ro­mânesc. preşedinte, Stancu Brădişteanu Intrându-se în ordinea de zi, s’a dat cetire la parte din numeroasele plângeri trimise Federaţiei de către funcţionarii trecuţi în cadrul dispo­nibil. Consiliul a constatat, că nu s’a ţi­nut seamă nici de criteriile puse în legea cadrului disponibil. S’a cons­tatat deasemenea că s’a urmărit să se dea lovituri chiar federaţiei prin trecere în cadrul disponibil a d-lor consilieri V. lonescu-Darzău, Eugen Giurgea şi Gh. Musceleanu. Domnul V. lonescu-Darzău­, titrat, cu 22 ani de serviciu cu gradul de subdirector general la ministerul de interne, deşi era subdirector titular al direcţiei casselor şi fondurilor speciale, post existent în buget, to­tuşi a fost transferat pe ziua de 6 Mai, a. c., în postul al doilea de subdirector din direcţia administra­ţiei locale, post desfiinţat în ziua de 1 Aprilie a. c., numai cu scopul de al putea trece în cadrul disponibil. 1) Eugen Giurgea, titrat, cu 24 ani de serviciu cu gradul de subdi­rector general în institutul de sta­tistică generală a statului care a fă­cut toate lucrările statistice necesa­re federaţiei, a fost trimis în cadrul disponibil pe ziua de 1 Aprilie 1933 când legea cadrului disponibil nici nu exista legalmente, întrucât pro­mulgarea ei s’a făcut pe ziua de Maiu 1933. 2) Domnul Gh. Musceleanu, secre­tar general definitiv al judeţului Il­fov cu 28 anii de serviciu, a fost tre­cut într’un post de director, nepre­văzut in buget, numai cu scopul de a-1 trimite in cadrul disponibil. Consiliul, in unanimitate, protes­tează contra loviturilor, cari se în­dreaptă contra Federaţiei prin tre­cerea în cadrul disponibil a unora din conducătorii ei. Totodată Consiliul a hotărit, ca să intenteze acţiune în justiţie, pentru a dovedi atât ilegalitatea cazurilor menţionate, cât şi neconstituţionali­­tatea legii cadrului disponibil. In şedinţele următoare se va con­tinua studierea celorlalte cazuri de trecerea în cadrul disponibil aduce la cunoștința Federației. Preţurile reduse la 15 — 20 şi 25 lei in Program dublu Celebrul TITO SCH­IPA TREI OAMENI IN FRAC QUARTETUL DRAGOSTEI cu Sala răcoroasă ’ La cinema „MARNA şi delicioasa operetă de Robert Stoltz Georg Alexander, Gretl Theimer, Mady Cristians 1fr'cC* NUMAI FLIT a» îmi trebue -Ea spune că nici o molie $i nici o altă insectă nu scapă cu FLIT Pentru a se debarasa­ de molii, trebue de asemenea să se distrugă ou­e lor şi larvele lor. FLIT — vaporizat — ni­miceşte toate insectele care ameninţă sănătate, confort şi obiectele. Rapid, practic, sigur. Fără pericol pentru Dv. Nu.pătează.«v * FLIT este vândut întotdeauna in b doane galbene cu banda neagră și soldat, nici­odată altfel*­­•/$£. . V.-" ■ '"tm 5 Spectacolele zilei TEATRUL cântă. TEATRUL r­s. CĂRĂBUŞ: Cărăbuşul EMPIRE. Bucureşti-Pa- CINEMATOGRAFE BULEVARD PALACE. — Un vis blond sub cer albastru cu Martha Eggerth şi Malec Casanova. GRADINA OTETELEŞANU: Contesa Lilly, revista „înainte” şi program de music-hall. CAPITOL (grădină şi sală): Taina cea mare cu Lilly Forst, Hilda Wa­gener. CORSO. — Răsărit de soare şi Un vis blond. FEMINA. — Friederika şi ce place femeilor. REGAL. — Văduvul vesel şi Stan şi Bran excrod­. RIO. — Tu ori nici una cu Gita A Ipar. SELECT. — Viciul blond cu Marle­ne Dietrich şi Pasiune cu Fer­nand Gravey şi Florell. VOX: Contesa Lilly şi revista „îna­inte”. TRIANON: Aghiotantul Alteţei sale cu Vlasta Burian, Gidl Theimer, Werner Fueterer. AMERICAN. — Flirt cu Ramon No­­varro Jurnal şi comedie. APOLLO (Văcăreşti 38). — Fire de vagabond cu Lawrence Tibett şi complectări. EPISCOPIEI. •— Dr. Miracol şi Glo­ria.­­FORUM. —• Madame Butterfly şi Puterea destinului. FRANKLIN. — Tu ori nici una şi „Străina”. FRANCEZ. — Tom Mix în Hoţii din TEXT. GRIVIŢA. — Contesa de Monte Cri­­sto şi Hoţul de Inimi. IZBANDA. — O împuşcătură in zo­rii zilei. Simfonia filmelor sono­re, trupa N. Kainer Gând la Gând­­ şi Pribeagu. KISELEF. — Sânge cald, sânge vie­­nez şi Femeia de azi. LIA. — Floarea din Haway cu Mar­tha Eggerth şi David Golder cu Harry Baur. LIRIC. — Nu vreau să ştiu cine eşti şi Fecioara sburătoare. LIDO. —­ A fost odată un muzicant şi călătoria cea din urmă. MARNA. — „Trei oameni în frac” cu Tito Sebipa şi „Quartetul Dra­­­­­­gostei” cu Georg Alexander. MARCONI. — Pijamaua Doamnei şi Vânt de primăvară. MODEL. — Marina a debarcat cui Robert Montgomery şi Malec fi­lantrop. NORA (grădină). — Păcatul Made­­lenei Claudet jurnal etc. OMNIA. — Janet Gaynox în Oriana şi „Hallo Paris?... aici Berlin!... RAHOVA. — A fost odată un muzi­cant cu Szőke Szakai! Ernst Vere­bes şi o comedie cu banda veselă. SPLENDID. — Loteria diavolului cu Elisa Laudi jurnal şi covorul fermecat. SIC. — Ultimul Vals jurnal şi com­­plectare. SCALA­L(grădină)­. — Hoţul de mi­lioane şi Cosco Kid cu Ronchita Montenegro. TOMIS. — Regele Hotelurilor şi Fritz Grünbaum in Milioanele lui Rosmans. VOLTA BUZEŞTI (grădină şi sală). — Flirt cu Ramon Novarro, jur­nal şi Comedie. MÂRĂŞTI. — Pumnul de fier şi­­ comedie. TV-1 docent dr. Millian consultă pentru boaie de copii, sugari şi infecţioase de la 3,5 în strada Vasile Lascar 87. Tel. 212/75. Duminică 11 Iunie, dimineaţa are loc la Liceul Mihai Viteazul, festivi­tatea aniversărilor de 30,20 şi 10 ani a promoţiilor 1903, 1913 şi 1923. Programul solemmnităţei conţine: Reuniunea şi apelul promoţiilor, Serviciul divin, Producţia sportivă, Masa comună iar la ora 4 d. a., în sala Teatrului Liber, spectacol fes­tiv cu piesa „Spre întregirea nea­mului” de lt. colonel Petre N. Pan­­cu, unul dintre absolvenţii seriei 1903. Societatea de Cultură Macedo- Rom­ână ţine adunarea generală Du­minică 11 Iunie c. ora 10­ A diminea­ţa in localul său din Cal. Rahovei 29 având la ordinea de zi: 1) Proectul de modificarea Statu­tului. 2) Lămurire asupra bugetului 1933. 3) Raportul comisiunei de verifi­care. URODONAL­I Combate Reumatismul 1­1 Garden-Party Asociaţia Culturală „Concordia” anunţă că Duminică 11 Iunie va a­­vea loc în grădina şi saloanele sale din str. Batiştei 25 o fastuoasă ser­bare de vară cu frumoase numere de atracţie. Invitaţiile se pot ridica dela se­cretariat între orele 6—8 d. a. Cărţi-reviste Ä apărut ultimul număr al revis­tei „La Roumanie Nouvelle” de sub! direcţiunea d-lui Ion Th. Florescu, fost ministru cu următorul sumari Jean Th. Floresco: La Petite-En­tente â Prague; Iorga: La reforme de TEnseignement en Roumanie; A. de Gobart: Le Fascism Alle­­niand; General A. Héroys: L’orga» nisation de 1’armée de la Ligue des Nations; Leon Thevenin: M-meNo­ra Steriade; Ramiro Crtiz: Le pro­­fesseur Georgio Del Vecchio â 1’In. stitut Italien; Victor Eftimiu: L’E- glise des Saints inconnus; M. Dem, Dobresco â Sofia; Olimp Grigore loan; Troisiéme lettre de Mill. Emi­­neseo trad, de S. Paves: informa­­fiuni politice, economice şi finan­ciare. INFORM AŢIUNI Partidul liberal-democrat de sub preşedinţia d-lui Ion Th. Florescu continuându-şi în toată ţara orga­nizarea cadrelor, va ţine Duminică 11 iunie la ora 10 dim, o mare în­trunire publică urmată de congresul partidului, la Giurgiu în sala cine­matografului „Europa“. Vor lua cuvântul d-nii Ion Th. Florescu, fost ministru, Const. Sip­­som, prof. universitar, dr. Ion Jianu, fost deputat, T. Teodorescu-Delaro­­man precum şi alţi fruntaşi ai par­tidului. Sâmbătă 10 iunie ora 6 juni. seară are loc adunarea generală a societă­ţii Tinerimea Artistică la localul restaurantului Elisée-etaj. Se va proceda la alegerea noilor membrii cu oricare ar fi numărul membri­lor prezenţi. Secietarii sunt rugaţi a nu lipsi. Oficiul naţional al colonizării a contractat un împrumut de 17 mi­lioane lei la Casa Naţională de eco­nomii şi celturi poştale, rambursabil în termen de 2 ani, cu o do­bândă anuală de 9 la sută din care 0 parte a fost afectată pentru con­struirea de case coloniştilor. In acest an se va construi circă 2000 case coloniştilor din jud. Ca­­liacra şi Durostor. Campania de lucru a început la 1 iunie crt. Până la noui dispoziţiuni s’a de­cis să se suspende colonizările. Colonizările nu vor fi reluate de­cât după terminarea lucrărilor de verificare şi a controlului colonişti­lor aprobaţi dar nestabiliţi la loturi, după care se va şti precis unde şi în ce măsură mai dispune de te­renuri ministerul de agricultură, precum și după terminarea lucrări­lor de asanare ce sunt în curs de executare in Cadrilater. S’a pus sub tipar: „Delfinii din Waikiki, comedie dramatică în trei acte de Adrian Verea. Editura „Vre­mea”.

Next