Luptătorul, martie-iunie 1948 (nr. 37-111)

1948-06-10 / nr. 96

SSCII­PL ȘI IE­­ISIN­G BLILE PREGĂTIȚI UmI«­­Iul primiți dales­­oriipoi din la­nofiri da pl­oa­ia Slrstuiei, ne enunță au grdai de toamnö a în­pii sä dea la «?!?. Efortul pkgi­imic man' «tipar« dl« raglan»—«a și di» Intriaga !«a­­iari a Sasâmântat la Hap­ogalisi«, priium și ploile idiuii la vrins și di« «bradeeța a dat posibilitate Mbanlsr să d ««volte In ba«« «cu* ditinul. Cahlul piegarulel—­stă­pân pa egerei! Bal și pa­rodai ecssîsSa—privește «a aâadu­r, la «arsa ▼ard« da apica «ara sa b­egaua in baláié vola­­talal, spies «ara la ta­rd «d vor aipéta csios­­roa aurie, umplded ham­­barala truditorilor dapo ogoare, um­egdad da «­­colo do uedi moi dă?» au», mizeria și târe«!«. Peste 6 7 săptămâni vom roiotto pătam e ouă. Bă idila 8«3eriș«ful­ga ep­opia și es­trabua sa nu găiseMâ buna pregăt­ire!. Nu aveți de pierdut nici o slipă. Nansfi­nossl­a din tanama și din primăvară tradua sa s 3« adaugă a«am eforturi apel, no­­porcu peric. Să im­pim chiar o«am musti da pragătica a secerișului și a trecra­­tului. Incepdnd o, să au »!■ tam sa am felul «am a­vem dace depinde înte’o mere aái în­ belșugul cerealelor ea ne vor la­tra în hambare. Oile« întârziere I« or­­goBltora a muncilor agrE* «•Io da vară, ar dace fără fedolaia la irosiraa munții noastră da pând acum, la risipirea rodului al la «ara ea»em căști* gat pa­d*plin dreptul, ar «pastetul o pladific în pro* casai de re focare acono­­mică a tării. Deacala In fața ietrei g«B piugariml muncitoara, e pigskisetl­isz da baza a!« Partidelui Mische­­re­ei Român și Frontului Pltgsinior, sa ridică acum sarcina nouă a pregă­tirii operațiilor da sece­riș și treuriș. Recolta da evul acesta se enuașă a fi bună. Numai In Județ«! Ba­cău avem da secerat și tréferet pălaas«la depa 30161 he. Ca Srtet das B BOc în ia* lai varii, muncile egri­­cela sa­ie prânsă de ce și nu îsgădua nici o ză­bavă. Odeta eu secera, pe eg­r trabua id meer§ă­­l phg^l. Am ta Judelui Boc cu erem de desmtalsat 9157 ha. $l­a blue ca arăturile de vară să latre în de­prinderea fiecărui plugar, deoarece nemet astfel vom putea păși ma­i ales unei agriculteri r«­iosslt, pe calea ridicării pro­ducției agricola. Secerătoarele, deta­­xa ie, toata mijloaceia noastre de transis se tra­duc să fie puse la punct. Jucrul atesta este o sarcie d­e fiecărei pla­­ger dar mai ales­s co­mitetelor gospodărești comunale, care trebue să' și intensifice asum la erxarm activitatea. Să nu exista comitet gospodărea comutnul ce­re să nu se îngrijească de procurarea seceriior, a sfoarei de legat snopi, a combustibilului pentru mașinile de trier, a cu­relelor de transmisie, de reparatul căruțelor și a «elorlalte mijloace de locomoție, de pregătirea hambarelor pentru depo­zitarea recoltei, de or­ganizarea și accelerarea muncilor, care au trebui să se îmbulzească pen­­tru a nu si dijeal rasei*­tatul porumbului și înmâ­­mântărilor de toamnă. Cele 148 de batoze din J­udetul­ Bacău tra­duc să meargă toata din plin. Zi și noapte acela unda există posibilități. Iar acolo unda ea a e­xista aceste posibilități, să se creiam ssi, instrucțiunile pe «ore Camerele «ele două Agricole din Județ« «le noastre le-au trimis la fie­­cere comună să fie res­pectate și Îndeplinite punct cu punct. Creditele pe care gu­vernul le-a acordat prin BNR pentru repararea datoziilor și cacaratoarea lor că nu la alt drum. Comitetele comunale gospodarești ca datoria să vegheze ca acesta credita că fia reladia scopului destinat. 15 Iulie, dată la jurul căreia va începe seceri­șul, zâ­na găsească bine pregătiți. Toate forțele noastre trebue să se unească pentru a adusa Repu­­blicii noastre Popelaro, nouă truditorilor da toata categoriile, belșugul. De d­ub­l­a întârziere. Organizațiile trid­ise de piață și care de bază a Perilduiei nostru, sale ale Freniurui Plugarilor, er­gs nemi ad­minist­rétivo, centrala­­l comunala, au acum din nou sarcina că îndrumeze, să Insufla­­taască munca plugărimii băcăuane și essassao. Astfai vom avea sal­­gurot succesul bătăliei seaerindui și traorîșului. V. IOSIPESCU Tiu. Ilisu­B Lin a fost decorat cu „Ordinu lăncii“ cl. I București 8 (Rector). Printr'un decret al Prezi­diului Marii Adunări Na­tionale a RPR, tov. Visilie Lua«, Ministrul Fluențelor, a fost d­ecret cu ocazia împlinirii vârstei de 50 ani cu »Ordinul Muncii“ cl. I. Decretul arată că tov. Vâsli« Sus« este decorat pentru lupta îndelungată și consecvantă împotriva reedfluicii și fascismului, pentru contribuție la eli­berarea firii de sub jugul dictaturii fascisto-entonest elene și pentru activitatea rodnică depusă ca Mi­nistru al Finanțelor, con­tribuind prin însănătoșirea finanțelor tării la opere de redresare economică și stabilizarea monetară. Seria ll-a ANCI III Nr. 96 AM­IE­L 9 • 3CMBVCI1IA mm @@witEt 4 paulei 4 iei ]OI 10 IUN»E1948 PEOACm­­i A4* «sl­elSÎS ATI.? BACIO I Cetea MlfSsafîl Nr. 1 TELEFON­I 338C P. NEAMȚ­I Plete Kari Mess Nr. 84 TELEFONI 389 CARNAMENTE LENASS ileid M.. gârneț, §av. ii iencțtesâfi . . . ad âSS tete. faisi, și mm. , B mS .... . » s** msFesitiâ piäilä ia obs« rar lii/sra nprsbirit mim Steasrel* p, W. f. Sr, S3?MB4j SCRISOAREA ADRESATA DE GENERALISIMUL STALIN TREIE PRIETEN­UL POPORULUI ROSTRO. GUVERNULUI ROMAN -Uniunea Sovietică I silii si rin­gi sini Hainii di­n romiii ini Mri Pirn Bili Polirizlii cu 50 la sută - București 8 (Prin telefon] In ziua de Iunie, domnul S. Kavtaradze, ambasadorul U . R. S. S. în România, a adresat domnului dr Petru Groza, Președintele Consiliului de Mi­niștri Are următoarea scrisoare : —" Excelență, am onoare să vă tramm­ii textul scrisorii de răspuns al Generalissimulu Uniunii Sovietice I. V. Stalin, Președintele Consiliului de Min­ștri al URSS la scrisoarea pe care i-ați adresat-o în legătură cu redu­cerea sumei de plăți în contul reparațiilor, pe care R.P.R. le mai datorează Uniunii Sovietice Primiți vă rog asigurarea înaltei mele considerațiuni. Ambasadorul URSS la Românii S. KAVTARADZE Scrisoarea Generalisimului Slavic Domnului P. Groza Președintele Consiliului de Miniștr al Republicii Populare Române Stimate domnule Președinte Am primit scrisoarea ce mi-am­ adresat-o in ziua de 4 Iunie. Guvernul sovietic a examinat rugămintea guvernu­lui roman, privitor la reducerea sumei pe care statul ro­mân o mai datorează Uniunii Sovietice In contul repa­­rațiunilor de război. Dorind să ușureze restabilirea cit mai grabnică a­­ economiei naționala a României si finind seama de­­ relațiile de prietenia ce s’au stabi­lt Intre țările noa­­­­stre, guvernul sovietic a luat hotărirea de a reduce­­ sume ce a mai rămas de plătit drept reparații cu Ince­­­­para­dale 1 iulie, cu do la sută. Cu profund respect,­­ Președintele Consiliului de miniștri al U.R.S.S. S. V. STALIN 7 iunie 1948, Azi tficepe dîstribuirea cartelelor de lemne fi­e «f «& aî> ...­­ Direcțiunea Comercială Județeană Bacău, aduce le­cunoștințe Instituțiilor și Intreprinderilor din ora­șul Bacău, că le data da 9 lun­« e.n., începe elibe­rarea cartelelor pentru lemne de foc. Ditribuirea cartelelor se va face pe litere, in felul următor: Dilegiu­l Instituțiilor și întreprinderilor cu life­­rele A, B, C, se va pre­zenta pe date de 9 Iunie. Cele cu liferite D, E, F, și Ie data de 11 Iunie. Cel cu liferite H, I, J, K, la data de 12 Iunie. Cel cu liferite L, M, N, O, P. la date de 14 Iunie. Cel cu liferite R, S, J, U, V, Z, pa data de 15 iunie. * 100 DE ANI de la proclamația dela Isfiz Inti’sQ cadru necunos­cut pisă acum la istoria acestei țări, sarbatorim astăzi 100 de ani de la proclamație de la Islaz. Niciodată au vor­bit atât de mu­lt despre anul revoluționar 1848 și niciodată evenimentele de atunci n’au fost pre­zentate un adevărata lor lumină. Este explicabil acest luăm dacă ne gân­dim că până mai era, gu­vernele reacționare, re­prezentând Interesele burghiziei și moșierimii, aveau tot interesul ei secundă conținutul revo­­luționar al răscoalei din 1848, pentru afi nu cumva, procetsinda*B« lumina a­­devăratei asupra semni­ficației luptei de astăzi, massele largi și Se in­spire din ele In lupta lor. Numai în cadrul unui regim cu adevărat po­pular este posibil ca faptele mărețe din Isto­ria poporului nostru s 1 fie scoase la iveală, fiindcă toate aceste fapte sânt legate de lupta pentru libertate. Numai un regim cu adevărat democrat poate fi in stare si continue prin steagul de luptă pa care poporul nostru i-a purtat cale de veacuri pentru a-și dobândi libertatea, dreptul la o visfă mai omenească. La 9 iunie 1848 in pro­clamația de la Ülsz, In fața a mii și mii de ță­rani, a fost citită procla­mația care «aprindea și profetul de Constituție întocmit de Nicolae Bălă­cescu prin care ce des­ființau privilegiile feu­­dale, erau împroprietă­riți dă safii, era abolită robia, sa statua liberta­tea presei, oștirea era dublată de garda națio­nală, iar evreii căpitan drepturi politice. Adunarea se asfințește prin aclamații, dând pu­tere de lege proectului de Constituție. Revoluția cuprinde ea un val întreaga țară. Domnitorul de pe aceea vreme, Gh. Bibescu, In­timidat, abdică și se for­mează un guvern provi­zoriu care mai «pol sete complectat cu tot foiul de elements fovăeînice. Aceștia impun atitudi­nea lor și ltic?â?b­ de împroprietărire a ceUa­­șilor, de proclamare a »votului nativiist ettit mereu am ânat». Din această ce­uză gu­vernul se rups de mes­se!« largi și un spselai de țărănime. Fără sprijinul hotărât­ii acestora, revoluția de­vine pradă ușoară fn astlaele boerilor reacțio­nari, care scheamă un a­­jutor ar­mata turcă, in­­­staurând un regim care lichidează compleet re­voluția. Pentru năzuințele de atunci ale celor mulți au luptat mai apoi fiii cei mai buni ei acestei țări. Ani și ani de arândul Partidul de avantgardă al clasei muncitoare a stat la fruntea Luptei pentru dreptatei sei de mulți. De­bia astăzi, la S00 de ani de la proclmația de la Islaz, drepturile în­scrise atunci in Consti­tuție de către Nicolas Bălcescu au devenit rea­litate și au fost cu mult îmbogățite. Pentru aceasta, Lupta noastră pentru adânci­rea regimului de demo­crație populară se Înte­țește dre­pl In st. Massers largi iși con­­tinu­eS £ O viața mult mai liberă și mai prosperă decât visau chiar esi mai îndrăzneți și luminați conducători ai revoluției din 1848. In pag. IV ULTIMELE TELEQBAlE inCSL WYTE DIR GEHQ SIOUaCIO pentru sătenii din județul Bacin Magazinul de Stat din Bacău a primit un vagon cu. ^rechi bocanci de cel­y superioară din Cehoslovacia deslicata exclusiv cooperativalor sătești. Urmează ■ mei sosi și alte conflisii până la compostarea caniHății de 20,000 perechi bocanci care vor cres aceeeși destinație. EXTERNE GATERUL LUI CORFU GH. muscitor si fabrici »Steaua“ Inul Piatra I. - iu sit aici a citit Muncitorii P.M.R.~ișîl totdeauna sunt în frunte In cadrul întrecerilor în muncă ce au loc­­ întreprinderile din județul nostru, întreaga munci­torime lucrează ca energie și avânt, spre a dute la îndeplinire angajamentele luate și a creia astfel condiții cât mai fericite de iediu pentru cei ce muncesc în Republica Populară Română. Ca și întrecerile din trecut, și na­tele actuale, la fruntea tutu­­ruror atpunilor vrednice stau muncitorii încadrați în Partidul Muncitoresc Român, care prin eduici­a ce și-o însușise in par­tidul de avantgardă al clasei muncitoare. Își ridică nivelul cultural și politic, cunoscând astfel pe deplin toate proble­mele rx­stente în viata țării și măsurile ce se iau de către fruntașii muncitorimii, pentru soluționarea lor. In fiecare întreprindere, mun­­citorii P. M. R.- iști sunt acei ce prin atitudinea lor hotără­m, antrenează în muncă pe toți ceilalți tovarăși. Și printre aceștia un loc de frunte îl define tov. Corfu Gh. dela fabrica nSteaua* (Imai) Piatra N., care prin realizări concrete și prin muncă discipli­nată se evidențiază permanent, căștigăndu și prin aceasta stima și încrederea celor printre care activează. In vârstă de 38 ani, fiu al unui muncitor sărac,­tatăl său era tăietor de lemne-Gh. Corfu nu a putut să învețe decât trei clase primare. u Abia astăzi încep și eu să învăț câte ceva din viață, l­e spune tov. Corfu. „Asist la toate ședințele orga­nizației de bază și la cele sin­dicale, unde ascult cu atenție tot te ni se spune și deia acum mintea mm a început să se lu­mineze". Datorită acestui fapt, la ga­terul Nr. 2 de 24 toți, care ur­mează să taie în 8 ore de lucru 24 m. c., astăzi se taie deja 30-46 m. c. in 8 ore. Deasemeni, la acest gater s’a atins productivitatea pe cap de om în 8 ore de lucru de 1 m. t. și în unele zile cu depășiri și pe­ste această normă. Hărnicia și firul serios de turn privește Gh. Corfu lucru­rile, s’au restrâns și asupra te­(Continuare în pag. IV a) GATERISTUL CORFU GH

Next