Luptătorul, martie-iunie 1948 (nr. 37-111)
1948-06-10 / nr. 96
SSCIIPL ȘI IEISING BLILE PREGĂTIȚI UmI«Iul primiți dalesoriipoi din lanofiri da ploaia Slrstuiei, ne enunță au grdai de toamnö a înpii sä dea la «?!?. Efortul pkgiimic man' «tipar« dl« raglan»—«a și di» Intriaga !«aiari a Sasâmântat la Hapogalisi«, priium și ploile idiuii la vrins și di« «bradeeța a dat posibilitate Mbanlsr să d ««volte In ba«« «cu* ditinul. Cahlul piegarulel—stăpân pa egerei! Bal și parodai ecssîsSa—privește «a aâadur, la «arsa ▼ard« da apica «ara sa begaua in baláié volatalal, spies «ara la tard «d vor aipéta csiosroa aurie, umplded hambarala truditorilor dapo ogoare, umegdad da «colo do uedi moi dă?» au», mizeria și târe«!«. Peste 6 7 săptămâni vom roiotto pătam e ouă. Bă idila 8«3eriș«fulga epopia și estrabua sa nu găiseMâ buna pregătire!. Nu aveți de pierdut nici o slipă. Nansfinossla din tanama și din primăvară tradua sa s 3« adaugă a«am eforturi apel, noporcu peric. Să impim chiar o«am musti da pragătica a secerișului și a trecratului. Incepdnd o, să au »!■ tam sa am felul «am avem dace depinde înte’o mere aái în belșugul cerealelor ea ne vor latra în hambare. Oile« întârziere I« orgoBltora a muncilor agrE* «•Io da vară, ar dace fără fedolaia la irosiraa munții noastră da pând acum, la risipirea rodului al la «ara ea»em căști* gat pad*plin dreptul, ar «pastetul o pladific în pro* casai de re focare aconomică a tării. Deacala In fața ietrei g«B piugariml muncitoara, e pigskisetlisz da baza a!« Partidelui Mischereei Român și Frontului Pltgsinior, sa ridică acum sarcina nouă a pregătirii operațiilor da seceriș și treuriș. Recolta da evul acesta se enuașă a fi bună. Numai In Județ«! Bacău avem da secerat și tréferet pălaas«la depa 30161 he. Ca Srtet das B BOc în ia* lai varii, muncile egricela saie prânsă de ce și nu îsgădua nici o zăbavă. Odeta eu secera, pe egr trabua id meer§ăl phg^l. Am ta Judelui Boc cu erem de desmtalsat 9157 ha. $la blue ca arăturile de vară să latre în deprinderea fiecărui plugar, deoarece nemet astfel vom putea păși mai ales unei agriculteri r«iosslt, pe calea ridicării producției agricola. Secerătoarele, detaxa ie, toata mijloaceia noastre de transis se traduc să fie puse la punct. Jucrul atesta este o sarcie de fiecărei plager dar mai aless comitetelor gospodărești comunale, care trebue să' și intensifice asum la erxarm activitatea. Să nu exista comitet gospodărea comutnul cere să nu se îngrijească de procurarea seceriior, a sfoarei de legat snopi, a combustibilului pentru mașinile de trier, a curelelor de transmisie, de reparatul căruțelor și a «elorlalte mijloace de locomoție, de pregătirea hambarelor pentru depozitarea recoltei, de organizarea și accelerarea muncilor, care au trebui să se îmbulzească pentru a nu si dijeal rasei*tatul porumbului și înmâmântărilor de toamnă. Cele 148 de batoze din Judetul Bacău traduc să meargă toata din plin. Zi și noapte acela unda există posibilități. Iar acolo unda ea a exista aceste posibilități, să se creiam ssi, instrucțiunile pe «ore Camerele «ele două Agricole din Județ« «le noastre le-au trimis la fiecere comună să fie respectate și Îndeplinite punct cu punct. Creditele pe care guvernul le-a acordat prin BNR pentru repararea datoziilor și cacaratoarea lor că nu la alt drum. Comitetele comunale gospodarești ca datoria să vegheze ca acesta credita că fia reladia scopului destinat. 15 Iulie, dată la jurul căreia va începe secerișul, zâna găsească bine pregătiți. Toate forțele noastre trebue să se unească pentru a adusa Republicii noastre Popelaro, nouă truditorilor da toata categoriile, belșugul. De dubla întârziere. Organizațiile tridise de piață și care de bază a Perilduiei nostru, sale ale Freniurui Plugarilor, ergs nemi administrétivo, centralal comunala, au acum din nou sarcina că îndrumeze, să Insuflataască munca plugărimii băcăuane și essassao. Astfai vom avea salgurot succesul bătăliei seaerindui și traorîșului. V. IOSIPESCU Tiu. IlisuB Lin a fost decorat cu „Ordinu lăncii“ cl. I București 8 (Rector). Printr'un decret al Prezidiului Marii Adunări Nationale a RPR, tov. Visilie Lua«, Ministrul Fluențelor, a fost decret cu ocazia împlinirii vârstei de 50 ani cu »Ordinul Muncii“ cl. I. Decretul arată că tov. Vâsli« Sus« este decorat pentru lupta îndelungată și consecvantă împotriva reedfluicii și fascismului, pentru contribuție la eliberarea firii de sub jugul dictaturii fascisto-entonest elene și pentru activitatea rodnică depusă ca Ministru al Finanțelor, contribuind prin însănătoșirea finanțelor tării la opere de redresare economică și stabilizarea monetară. Seria ll-a ANCI III Nr. 96 AMIEL 9 • 3CMBVCI1IA mm @@witEt 4 paulei 4 iei ]OI 10 IUN»E1948 PEOACmi A4* «slelSÎS ATI.? BACIO I Cetea MlfSsafîl Nr. 1 TELEFONI 338C P. NEAMȚI Plete Kari Mess Nr. 84 TELEFONI 389 CARNAMENTE LENASS ileid M.. gârneț, §av. ii iencțtesâfi . . . ad âSS tete. faisi, și mm. , B mS .... . » s** msFesitiâ piäilä ia obs« rar lii/sra nprsbirit mim Steasrel* p, W. f. Sr, S3?MB4j SCRISOAREA ADRESATA DE GENERALISIMUL STALIN TREIE PRIETENUL POPORULUI ROSTRO. GUVERNULUI ROMAN -Uniunea Sovietică I silii si ringi sini Hainii din romiii ini Mri Pirn Bili Polirizlii cu 50 la sută - București 8 (Prin telefon] In ziua de Iunie, domnul S. Kavtaradze, ambasadorul U . R. S. S. în România, a adresat domnului dr Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri Are următoarea scrisoare : —" Excelență, am onoare să vă trammii textul scrisorii de răspuns al Generalissimulu Uniunii Sovietice I. V. Stalin, Președintele Consiliului de Minștri al URSS la scrisoarea pe care i-ați adresat-o în legătură cu reducerea sumei de plăți în contul reparațiilor, pe care R.P.R. le mai datorează Uniunii Sovietice Primiți vă rog asigurarea înaltei mele considerațiuni. Ambasadorul URSS la Românii S. KAVTARADZE Scrisoarea Generalisimului Slavic Domnului P. Groza Președintele Consiliului de Miniștr al Republicii Populare Române Stimate domnule Președinte Am primit scrisoarea ce mi-am adresat-o in ziua de 4 Iunie. Guvernul sovietic a examinat rugămintea guvernului roman, privitor la reducerea sumei pe care statul român o mai datorează Uniunii Sovietice In contul reparațiunilor de război. Dorind să ușureze restabilirea cit mai grabnică a economiei naționala a României si finind seama de relațiile de prietenia ce s’au stabilt Intre țările noastre, guvernul sovietic a luat hotărirea de a reduce sume ce a mai rămas de plătit drept reparații cu Inceparadale 1 iulie, cu do la sută. Cu profund respect, Președintele Consiliului de miniștri al U.R.S.S. S. V. STALIN 7 iunie 1948, Azi tficepe dîstribuirea cartelelor de lemne fie «f «& aî> ... Direcțiunea Comercială Județeană Bacău, aduce lecunoștințe Instituțiilor și Intreprinderilor din orașul Bacău, că le data da 9 lun« e.n., începe eliberarea cartelelor pentru lemne de foc. Ditribuirea cartelelor se va face pe litere, in felul următor: Dilegiul Instituțiilor și întreprinderilor cu liferele A, B, C, se va prezenta pe date de 9 Iunie. Cele cu liferite D, E, F, și Ie data de 11 Iunie. Cel cu liferite H, I, J, K, la data de 12 Iunie. Cel cu liferite L, M, N, O, P. la date de 14 Iunie. Cel cu liferite R, S, J, U, V, Z, pa data de 15 iunie. * 100 DE ANI de la proclamația dela Isfiz Inti’sQ cadru necunoscut pisă acum la istoria acestei țări, sarbatorim astăzi 100 de ani de la proclamație de la Islaz. Niciodată au vorbit atât de mult despre anul revoluționar 1848 și niciodată evenimentele de atunci n’au fost prezentate un adevărata lor lumină. Este explicabil acest luăm dacă ne gândim că până mai era, guvernele reacționare, reprezentând Interesele burghiziei și moșierimii, aveau tot interesul ei secundă conținutul revoluționar al răscoalei din 1848, pentru afi nu cumva, procetsinda*B« lumina adevăratei asupra semnificației luptei de astăzi, massele largi și Se inspire din ele In lupta lor. Numai în cadrul unui regim cu adevărat popular este posibil ca faptele mărețe din Istoria poporului nostru s 1 fie scoase la iveală, fiindcă toate aceste fapte sânt legate de lupta pentru libertate. Numai un regim cu adevărat democrat poate fi in stare si continue prin steagul de luptă pa care poporul nostru i-a purtat cale de veacuri pentru a-și dobândi libertatea, dreptul la o visfă mai omenească. La 9 iunie 1848 in proclamația de la Ülsz, In fața a mii și mii de țărani, a fost citită proclamația care «aprindea și profetul de Constituție întocmit de Nicolae Bălăcescu prin care ce desființau privilegiile feudale, erau împroprietăriți dă safii, era abolită robia, sa statua libertatea presei, oștirea era dublată de garda națională, iar evreii căpitan drepturi politice. Adunarea se asfințește prin aclamații, dând putere de lege proectului de Constituție. Revoluția cuprinde ea un val întreaga țară. Domnitorul de pe aceea vreme, Gh. Bibescu, Intimidat, abdică și se formează un guvern provizoriu care mai «pol sete complectat cu tot foiul de elements fovăeînice. Aceștia impun atitudinea lor și ltic?â?b de împroprietărire a ceUașilor, de proclamare a »votului nativiist ettit mereu am ânat». Din această ceuză guvernul se rups de messe!« largi și un spselai de țărănime. Fără sprijinul hotărâtii acestora, revoluția devine pradă ușoară fn astlaele boerilor reacționari, care scheamă un ajutor armata turcă, instaurând un regim care lichidează compleet revoluția. Pentru năzuințele de atunci ale celor mulți au luptat mai apoi fiii cei mai buni ei acestei țări. Ani și ani de arândul Partidul de avantgardă al clasei muncitoare a stat la fruntea Luptei pentru dreptatei sei de mulți. Debia astăzi, la S00 de ani de la proclmația de la Islaz, drepturile înscrise atunci in Constituție de către Nicolas Bălcescu au devenit realitate și au fost cu mult îmbogățite. Pentru aceasta, Lupta noastră pentru adâncirea regimului de democrație populară se Întețește drepl In st. Massers largi iși continueS £ O viața mult mai liberă și mai prosperă decât visau chiar esi mai îndrăzneți și luminați conducători ai revoluției din 1848. In pag. IV ULTIMELE TELEQBAlE inCSL WYTE DIR GEHQ SIOUaCIO pentru sătenii din județul Bacin Magazinul de Stat din Bacău a primit un vagon cu. ^rechi bocanci de cely superioară din Cehoslovacia deslicata exclusiv cooperativalor sătești. Urmează ■ mei sosi și alte conflisii până la compostarea caniHății de 20,000 perechi bocanci care vor cres aceeeși destinație. EXTERNE GATERUL LUI CORFU GH. muscitor si fabrici »Steaua“ Inul Piatra I. - iu sit aici a citit Muncitorii P.M.R.~ișîl totdeauna sunt în frunte In cadrul întrecerilor în muncă ce au loc întreprinderile din județul nostru, întreaga muncitorime lucrează ca energie și avânt, spre a dute la îndeplinire angajamentele luate și a creia astfel condiții cât mai fericite de iediu pentru cei ce muncesc în Republica Populară Română. Ca și întrecerile din trecut, și natele actuale, la fruntea tutururor atpunilor vrednice stau muncitorii încadrați în Partidul Muncitoresc Român, care prin eduicia ce și-o însușise in partidul de avantgardă al clasei muncitoare. Își ridică nivelul cultural și politic, cunoscând astfel pe deplin toate problemele rxstente în viata țării și măsurile ce se iau de către fruntașii muncitorimii, pentru soluționarea lor. In fiecare întreprindere, muncitorii P. M. R.- iști sunt acei ce prin atitudinea lor hotărăm, antrenează în muncă pe toți ceilalți tovarăși. Și printre aceștia un loc de frunte îl define tov. Corfu Gh. dela fabrica nSteaua* (Imai) Piatra N., care prin realizări concrete și prin muncă disciplinată se evidențiază permanent, căștigăndu și prin aceasta stima și încrederea celor printre care activează. In vârstă de 38 ani, fiu al unui muncitor sărac,tatăl său era tăietor de lemne-Gh. Corfu nu a putut să învețe decât trei clase primare. u Abia astăzi încep și eu să învăț câte ceva din viață, le spune tov. Corfu. „Asist la toate ședințele organizației de bază și la cele sindicale, unde ascult cu atenție tot te ni se spune și deia acum mintea mm a început să se lumineze". Datorită acestui fapt, la gaterul Nr. 2 de 24 toți, care urmează să taie în 8 ore de lucru 24 m. c., astăzi se taie deja 30-46 m. c. in 8 ore. Deasemeni, la acest gater s’a atins productivitatea pe cap de om în 8 ore de lucru de 1 m. t. și în unele zile cu depășiri și peste această normă. Hărnicia și firul serios de turn privește Gh. Corfu lucrurile, s’au restrâns și asupra te(Continuare în pag. IV a) GATERISTUL CORFU GH