Magazin, ianuarie-iunie 1986 (Anul 29, nr. 1-26)

1986-01-04 / nr. 1

Aniversarea zi­lei de naștere a­ tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, prim viceprim-ministru al gu­vernului, președintele Consiliului Națio­nal al Științei și Invățământului oferă tu­turor oamenilor muncii din cercetarea și proiectarea chimică deosebitul prilej de a exprima omagiul lor proeminentei per­sonalități științifice și politice care a des­fășurat și desfășoară neobosit o consec­ventă și prestigioasă activitate pentru dezvoltarea și promovarea științei și teh­nologiei in slujba progresului economico­­social al țării noastre. Industria chimică și petrochimică din țara noastră a cunoscut o dezvoltare con­tinuă, rod al politicii de industrializare, de amplasare echilibrată a forțelor de producție pe Întreg teritoriul țării, concepută și Înfăptuită de secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socia­liste România. După concepția Domniei Sale, In anii de după Congresul al IX-lea a fost formulată pentru prima dată o po­litică consecventă în domeniul științei și tehnologiei, cercetarea științifică și ingi­neria tehnologică proprie devenind fac­tor determinant In Introducerea pro­gresului tehnic, ceea ce a sporit continuu contribuția la făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate. Evoluția ascendentă continuă a cerce­tării in domeniul chimiei și petrochimiei și dezvoltarea sistematică din fiecare eta­pă a acestei cercetări se datoresc activi­tății Îndelungate, aportului direct al to­varășei academician Elena Ceaușescu, atât ca om de știință de largă recunoaș­tere in­ter­națională, cit și ca desăvirșit organizator de Înaltă competență, care in momentul de față, in calitate de pre­ședinte al Consiliului Național al Știin­ței și Invățămintului, coordonează în­treaga activitate de cercetare științifică și de formare a cadrelor din România sprijinind-o continuu, direcționlnd-o ferm spre cele mai noi orientări ale teh­nicii mondiale in corelare cu progra­mele de dezvoltare ale tuturor ramuri­lor economiei naționale. Strălucita activitate științifică desfășu­rată cu pasiune de tovarășa Elena Ceaușescu a deschis noi căi în cercetarea fundamentală și aplicativă, a ridicat con­tinuu chimia românească, creînd o operă științifică de mare valoare teoretică, mi­­litând pentru transformarea științei în in­strument al progresului social. Acti­vitatea tovarășei academician Elena Ceaușescu se bucură de aprecierea una­nimă a întregului nostru popor. Activitatea științifică directă, personală a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu a fost orientată în mod deosebit spre un domeniu de mare im­portanță pentru economia națională și a­­num­e sinteza elastomerilor. Acest sector de activitate, înființat și dezvoltat de to­varășa Elena Ceaușescu, a desfășurat în permanență cercetări cu caracter funda­mental și aplicativ care să răspundă ce­rințelor dezvoltării industriei chimice și a altor ramuri industriale. Munca desfășu­rată s-a materializat în realizarea unor mari instalații industriale, cum sunt cele de terpolimeri etilena — propilenă — die­­na la Combinatul Petrochimic Pitești (1978), cauciuc poliizoprenic la Combi­natul Petrochimic Brazi (1978), plastifi­­anți poliesteri și produse epoxidate la Combinatul Petrochimic Solventul — Ti­mișoara (1978), tiocoli lichizi la Combi­natul Chimic Rm. Vîlcea (1979), cauciuc polibutadienic la Combinatul Petrochi­mic Brazi (1984), elastomeri termoplastici la Combinatul Petrochimic Brazi (1985). In curs de Industrializare sunt și alte tehnologii, ca, de exemplu, tehnologiile pentru rășini de hidrocarburi și altele. S-a reușit astfel in România ca, ple­­cînd de la sinteza unui singur cauciuc sintetic „cauciucul CAROM“ la Combi­natul Petrochimic Borzești, acest dome­niu să se extindă treptat, cuprin­­zind toată gama de elastomeri de mare capacitate la nivelul țărilor dezvol­tate. Pe această bază, o dată cu Înlocui­rea cauciucului natural, s-a asigurat baza de materii prime pentru producția de an­velope și articole tehnice de toate cate­goriile, determinante pentru dezvoltarea tuturor sarcinilor economiei naționale. Organizarea Institutului Central de Chimie după concepția tovarășei acade­mician Elena Ceaușescu a cuprins treptat toate specialitățile, creind cadrul necesar pentru preluarea și abordarea proble­maticei moderne menite să asigure dez­voltarea economiei în continuare pe baza unor tehnologii total noi, prin folosirea unor surse de materii prime și ener­gie neconvenționale. In concordanță cu orientarea mondială actuală. Această vi­ziune înaintată și de înaltă competență a condus la cuprinderea tuturor specialită­ților de chimie și petrochimie in cadrul a 24 de unități componente și 27 comisii de specialitate care acționează continuu în spiritul Îndrumării permanente, indi­cațiilor și orientărilor pe care le primim de la tovarășa academician Elena Ceaușescu, președintele Consiliului Na­tional al Științei și Invățămintului. Tovarășa academician Elena Ceaușescu a îndrumat cercetarea spre soluții origi­nale, stimulind Încrederea in forțele creatoare proprii și inițiativele cu efecte deosebite, ceea ce a permis obținerea unui mare număr de brevete in țară și străi­nătate în domeniul de mare importanță al elastomerilor. Formarea in această concepție a cerce­tărilor din chimie se regăsește și in acti­vitatea originală de ansamblu a Institut­tului Central de Chimie, care a evoluat continuu, incit numai în perioada 1981 1985 au fost depuse 1 608 brevete de in­venții, au fost acordate 1­200 de brevete, din care peste 900 s-au aplicat pină la ora actuală in producție, ceea ce reprezintă față de realizările cincinalului trecut, o creștere de peste 50 la sută. Preocuparea tovarășei academician doc­tor inginer Elena Ceaușescu pentru as­pectele de cercetare fundamentală in do­meniul chimiei macromoleculare este evi­dențiată începînd cu teza de doctorat și prin publicarea a numeroase articole și comunicări științifice apărute in revista de specialitate sau prezentate la manifes­tări științifice în țară sau în străinătate. De o largă rezonanță s-au bucurat cele trei monografii de amploare — „Cerce­tări in domeniul sintezei și caracterizării compușilor macromoleculari“ (1974), „Po­­limerizarea stereospecifică a izoprenului“ (1979) și „Noi cercetări in domeniul com­pușilor macromoleculari“ (1981) — relua­te de edituri de prestigiu din Grecia, Ita­lia, R.F. Germania, R.P. Chineză, Ma­rea Britanie, U.R.S.S. și Mexic, solicitate sau aflate sub tipar în prezent in Austria, R.S. Cehoslovacă, Elveția, Franța, Japo­nia, Olanda, Turcia și alte țări. A apărut în decembrie 1984 volumul „Cercetări în chimia și tehnologia poli­merilor“. Activitatea științifică a tovarășei aca­demician doctor inginer Elena Ceaușescu s-a impus opiniei internaționale, fiind as­tăzi cunoscută și apreciată in întreaga lume. Tovarășa academician doctor ingi­ner Elena Ceaușescu bucurîndu-se de o deosebită prețuire ca om de știință a fost aleasă membră a numeroase societăți in­ternaționale de chimie, de înalt prestigiu și este profesor onorific la Importante Institute de Invățămînt superior din străi­nătate, având titluri și distincții din 33 de țări de pe mai multe continente. Așa cum este cunoscut, cercetarea in chimie a progresat continuu sub coordo­narea și îndrumarea permanentă a tova­rășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, in strinsă corelare cu dezvol­tarea industriei chimice, care a avut per­manent un ritm prioritar. Ca urmare a îndrumării permanente pe care tovarășa academician Elena Ceaușescu o acordă Institutului Central de Chimie, in cincinalul 1981—1985 in­dustria chim­ică și petrochimică a fost asigurată cu­ tehnologii și instalații pro­prii intr-o pondere de 94—95 la sută pen­tru realizarea programului de dezvoltare, urmind ca In etapa 1986—1990 această pondere să fie aproape 100 la sută. In perioada 1981—1985 Institutul Cen­tral de Chimie și-a orientat activitatea pe următoarele direcții principale : reali­zarea tehnologiilor și documentațiilor pentru obiectivele din programul de dez­voltare a industriei chimice și petrochi­mice, valorificarea superioară a materiilor prime, reducerea consumurilor materiale și energetice, elaborarea unor tehnologii neconvenționale pentru asigurarea dezvol­tării in perspectivă, valorificarea in mai mare măsură a materialelor recuperabile și refolosibile. S-au introdus in produc­ție 1 109 tehnologii și au fost Încheiate lucrările la 1 270 obiective, asimilîndu-se In fabricație peste 700 de produse. In principal pentru reducerea importului și circa 1 200 produse prin microproducție la unitățile de cercetare. Directivele Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român prevăd pen­tru industria chimică un ritm anual în continuare de 8,5—9 la sută cu orientarea către prelucrarea superioară a materiilor prime indigene, dezvoltarea cu precădere a chimiei de sinteză fină, prelucrarea su­perioară a țițeiului, extinderea cauciucu­rilor sintetice, firelor și fibrelor chimice, polimerilor și tehnopolimerilor, antioxi­­danților, medicamentelor, produselor ul­trapure și semiconductoare pentru elec­tronică, pigmenților, coloranților, lacuri­lor, vopselelor, auxiliarilor, biostimulato­­­­rilor și altele. In ampla cuvintare rostită la Congresul științei și invățămintului, tovarășa aca­demician Elena Ceaușescu a prezentat cu claritate sarcinile care revin cercetării științifice in perioada 1986—1990, care tre­buie să contribuie efectiv la Înfăptuirea programelor de valorificare a materiilor prime, realizarea de noi materiale și teh­nologii cu caracteristici superioare pentru asigurarea parametrilor funcționali și ca­litativi ai produselor. Pentru chimie se prevăd sarcini de perfecționare a tehnolo­giilor existente și necesitatea elaborării de noi tehnologii care să conducă la creș­terea gradului de valorificare a țițeiului, gazului metan, chimizarea cărbunelui și gudroanelor de cocserie, obținerea hidro­carburilor din biomasă și alte surse ne­­petroliere. Cercetarea va fi orientată pen­tru realizarea de noi sortimente superioa­re de materiale plastice, cauciucuri, fire sintetice, medicamente, coloranți și va trebui să se acționeze mai energic și mai eficient pentru modernizarea industriei anorganice și de îngrășăminte, pentru re­ducerea in general a consumurilor ener­getice și de materii prime, valorificarea și creșterea gradului de recuperare a tu­turor produselor refolosibile și altele. Problematica Institutului Central de Chimie pentru 1986—1990 este în totali­tate concentrată pe direcțiile jalonate cu claritate atit prin directivele Congresului al XIII-lea, cit și la Congresul științei și invățămintului și cu prilejul stabi­lirii sarcinilor de plan pentru 1986, in care cercetarea științifică se regăsește ca factor activ pentru introducerea pro­gresului tehnic. In preajma zilei de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, însuflețiți de calde sentimente de stimă, prețuire și respect, alături de toți cetățenii patriei noastre, oamenii muncii din Institutul Central de Chimie, o dată cu angajamentul ferm de a depu­ne toate eforturile și capacitatea pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin, îi do­resc multă sănătate, putere de muncă, mereu mai multe și mai mari succese pentru transpunerea in viață a politicii interne și externe a partidului și a sta­tului, de ridicare pe o nouă treaptă de dezvoltare a României socialiste, și îl adresează din toată inima tradiționala urare „La mulți ani i* MARIA IONESCU Director general al Institutului Central de Chimie „Este necesar ca cercetarea să-și sporească aportul la realizarea in bune condiții a prevederilor din programul de introducere a progresului tehnic, de înnoire și modernizare a produselor și ridicare a nivelului tehnic și calitativ al acestora, astfel incit cea mai mare parte a produselor pe care le reali­zează industria noastră socialistă să fie de un nivel tehnic ridicat, iar unele dintre ele chiar să devanseze nivelul calitativ al celor mai bune produse similare realizate pe plan mondial". ELENA CEAUȘESCU (Din Cuvîntareci rostită la încheierea lucrărilor Congresului științei și invațâmintului)

Next