Magazin, iulie-decembrie 2017 (Anul 60, nr. 27-52)
2017-07-06 / nr. 27
Paleoantropologii erau oarecum liniștiți de decenii întregi; conform teoriei mai vechi, leagănul omenirii era situat undeva în Africa. Numai că acum, o nouă teorie vine să răstoarne vechile fundații. Unii paleoantropologi sunt convinși că originile omului se află în Bazinul Turkana din Africa, cel mai mare lac deșertic din lume, locul unde Richard Leaky, primul om de știința care și-a îndreptat atenția asupra acestei zone, a scos la lumină, în 1972, rămășițele unui hominid complet necunoscut, dar care avea să schimbe modul în care am privit evoluția umană. în 1974, Leaky reușește să scoată la lumină, în bazinul Turkana, dar în partea sa etiopiana, cele mai vechi oseminte umane descoperite vreodată, Ото 1 și 2, doi membri ai speciei Homo sapiens, cu vârsta de 195.000 de ani (± 5.000 de ani). Această descoperire extraordinară i-a făcut pe paleoantropologi să considere, începând cu 1974, că vechimea speciei noastre este de circa 200.000 de ani. O ipoteză, deoarece în paleoantropologie cercetătorii lucrează doar cu presupuneri și niciodată cu certitudini, care a rămas în picioare până în toamna anului 2013, când o nouă descoperire în Africa de Sud a dovedit că cel mai vechi homo sapiens de pe planetă ar fi avut o vârstă cu vreo 60 de milenii mai mare decât estimarea inițială dată de Richard Leaky. Dinții, adevăratul act de naștere iată însă că la nici patru ani după ce lucrurile păreau aranjate în făgașul normal al Africii, o altă nouă teorie, de dată foarte recentă, vine să dea apă la moa G2LEI NR. 27 (3106) SERIE NOUA - 1356 ANUL LX IULIE 2017 16 PAGINI www.revistamagazin.ro E-mail. redactia@revistamagazin.ro • redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Femina club Lecții de nutriție Rozmarinul și funcțiile creierului Dosarele frumuseții ră adepților teoriei europocentriste. Și asta deoarece într-un studiu publicat de revista PLOS One se susține nici mai mult nici mai puțin că Europa ar fi „leagănul umanității” și nu Africa! In acest fel, studiul, după cum informează Agerpres, contrazice teoria acceptată de paleoantropologi conform căreia „strămoșii oamenilor s-au desprins din maimuțe în urmă cu 7 milioane de ani în Africa, descendenții lor rămânând pe acele locuri timp de 5 milioane de ani, după care s-ar fi răspândit în alte regiuni ale lumii”. Studiul se bazează pe analiza „a două fosile de hominizi cu dinți asemănători celor umani, care sunt acum considerate veriga care lipsea a separării de maimuțele antropoide” descoperite în Bulgaria și Grecia și care ar data de 7,2 milioane de ani! Astfel s-a putut argumenta că cele două fosile, încadrate în specia Graecopithecus freybergi, poreclită „El Graeco” de cercetători, sunt dovada că strămoșii oamenilor trăiau deja în Europa cu 200.000 de ani înainte de cele mai vechi fosile de hominizi descoperite în Africa, ceea ce ar putea modifica istoria începuturilor omenirii, plasând ultimul strămoș comun al hominizilor și maimuțelor antropoide undeva în regiunea mediteraneană, în urmă cu 7,2 milioane de ani Europa de Est arăta surprinzător de similar cu Africa centrală, cred antropologii, dar acel molar descoperit este de om sau de maimuță? O întrebare care toarnă plumb în picioare oricărui cercetător. Profesorul Nikolai Spassov de la Academia Bulgară de Științe este de părere că „acest studiu schimbă radical ceea ce credeam că știm despre locul și perioada în care omenirea a făcut primii pași”, și adaugă: „Graecopithecus nu este o maimuță. El este membru al unui trib de hominizi și strămoșul direct al (genului) Homo (din care face parte și Homo sapiens). Hrana lui Graecopithecus este caracteristică pentru tipul de vegetație de savană, fiind diferită de hrana maimuțelor antropoide care trăiesc în păduri. Astfel, la fel ca oamenii, el avea molarii mai lați și acoperiți cu un strat gros de smalț. Dintr-un anumit punct de vedere este vorba despre o verigă lipsă nou descoperită (...) Probabil că fața lui El Graeco era foarte asemănătoare cu fețele maimuțelor antropoide, însă avea caninii mai scurți”. Și mai este o diferență între hominizi și maimuțele antropoide, după cum explică și coordonatoarea acestui studiu, Madelaine Böhme de la Universitatea din Tübingen: „In timp ce maimuțele antropoide au două sau trei rădăcini complet separate sau divergente, rădăcinile (premolarilor) lui Graecopithecus converg și sunt parțial fuzionate - o trăsătură caracteristică oamenilor moderni, oamenilor primitivi și altor câteva specii de hominizi”. Așa au ajuns cercetătorii la concluzia că această specie „este cu cel puțin 200 de mii de ani mai veche decât cel mai vechi hominid african cunoscut, Sahelanthropus tchadensis, ce a fost descoperit în Ciad (Africa centrală)”. David Begun, paleoantropolog la Universitatea din Toronto și coautor al studiului pune și el umărul la fundamentarea noii teorii: „Această descoperire permite plasarea verigii lipsă în spațiul mediteranean” și asta deoarece „în acea perioadă, vaste porțiuni din Marea Mediterană secau complet, deschizând linii de migrație între Europa și Africa pentru maimuțele antropoide și primii hominizi”. Ar mai fi o întrebare: cum au trecut hominizii din Africa în Europa, peste marea Mediterană? Echipa de cercetători este de părere că „evoluția hominizilor (desprinderea acestora de maimuțe) ar fi fost provocată de aceleași schimbări climatice radicale care au dus la formarea deșertului Sahara în nordul Africii, în urmă cu peste 7 milioane de ani și a împins numeroase specii spre regiunile septentrionale”. Iată o teorie care modifică, încă o dată, ideile despre originile umanității. Să nu uităm, totuși, avem de a face cu niște teorii, supoziții, nu cu certitudini... CIREȘELE „vedetele” verii FRICA DE ÎNTUNERIC Județeană «Prietenii falși cred în zvonuri. Prietenii adevărați cred în tine.» Goethe