Magazin, ianuarie-iunie 2020 (Anul 63, nr. 1-21)
2020-01-09 / nr. 1-2
Toleranța la alcool în Miocen Potrivit unei controversate lucrări, apărute recent în Statele Unite, dezvoltarea toleranței la alcool ar G avut o importanță crucială pentru evoluția omenirii, permițând supraviețuirea strămoșilor noștri îndepărtați. artea, intitulată „Oamenii și alcoolul: o îndelungată afacere socială”, este semnată de profesoril Robin Dunbar, de la Universitatea Oxford, și Dr. Kim Hockings, de la Universitatea Exeter. Cei doi relevă că în urmă cu milioane de ani, mai precis în Miocen, sursele de hrană erau adesea greu de găsit, maimuțele și maimuțele antropoide luptându-se permanent între ele pentru a și le asigura. Maimuțele dețineau superioritatea, grație abilității lor de a procesa și digera și fructe necoapte, un lucru pe care maimuțele antropoide și, ulterior, oamenii, nu-l puteau face. Dar, în vreme ce fructele coapte erau o sursă de hrană ideală, cele trecute din copt nu erau comestibile nici pentru maimuțe, nici pentru maimuțe antropoide, din cauza prezenței alcoolului produs după fermentare. însă un anumit grup de maimuțe antropoide și-a dezvoltat abilitatea de a procesa etanolul, fapt care le-a permis să consume fructe fermentate și să beneficieze de caloriile prețioase conținute de acestea. Construirea acestei toleranțe față de alcool a fost un element determinant pentru supraviețuirea speciei respective de maimuțe antropoide, din care a apărut, ulterior, strămoșul omului modern. Căci, în mileniile care au urmat, această specie de maimuță antropoidă „bețivă”, a evoluat remarcabil, devenind bipedă, dezvoltând limbajul și începând să practice agricultura. C Uniforme inspirate din pielea de rechin Renumita agenție de cercetări a armatei americane, DARPA, lucrează în prezent la o uniformă high-tech care va garanta supraviețuirea soldaților din teatrele de război, împotriva oricărui tip de armă biologică. Ansamblul va avea o greutate foarte redusă și va fi compus din nanomateriale inteligente, capabile să acționeze ca o barieră pentru neutralizarea agenților letali care intră în contact cu pielea, ochii sau căile respiratorii. Intitulată oficial Biosistem de Protecție Personalizat, uniforma este inspirată din textura pielii de rechin, care are neobișnuita calitate de a împiedica microorganismele să se atașeze pe suprafața sa. Uniforma poate fi folosita în condiții de atac biologic timp de 30 de zile și își poate proteja purtătorul de 11 arme biologice diferite, de la gripă la hemoragii virale și gaze muștar, blocând acțiunea acestora la nivelul dermei. Actualele mijloace de protecție sunt realizate din materiale groase și masive, alături de dispozitive de respirație care limitează mobilitatea militarilor. De asemenea, DARPA a anunțat proiectarea unei bombe cu raze X capabile să distrugă siturile de depozitare a armelor chimice sau biologice fără să ducă la răspândirea substanțelor toxice pe o suprafață întinsă. Nr. 1-2 (3234) din 9 ianuarie 2020 Mere proaspete și după un an O nouă varietate de mere, care pot rămâne proaspete, dacă sunt păstrate la frigider, chiar și pentru douăsprezece luni, a fost pusă în vânzare în supermarketurile din Seattle, Statele Unite. Numit „Cosmic Crisp”, datorită modelului „înstelat” al cojii sale, format din pori similari unor stele, numiți lenticele, acest soi de mere are fructe ferme, zemoase și o „dulceață fără seamăn”, ceea ce le face perfecte pentru a fi consumate crude sau gătite. Cultivatorii din Seattle au obținut licența exclusivă pentru cultivarea acestui soi și au plantat deja 12 milioane de meri, spre a face față cererii. Merele Cosmic Crisp, care au niveluri naturale de aciditate și zahăr mai ridicate decât alte soiuri se oxidează foarte lent dacă sunt tăiate și își mențin textura și aroma, dacă sunt păstrate la o temperatură de cel mult câteva grade, chiar și peste un an. Un măr Cosmic Crisp de dimensiune medie are 72 de calorii. Soiul a început să fie creat în 1997, de o echipă de pomicultori de la Universitatea Statului Washington, ca o alternativă la soiurile Golden și Red Delicious și ar putea deveni principala varietate de mere cultivată în Statele Unite. Copii născuți prematur din cauza încălzirii globale ■Mii—n»144linii 'III' I Г1 ' I li ' lini11 lin' ' "1 ill I iii"11 1 1 'I 1И1Иlill HI HHilill HMIIIMini 'И I I'l'miiiil MM Printre efectele neașteptate pe care schimbările climatice le au asupra ființelor umane pare să se numere și provocarea anticipată a nașterilor și periclitarea șanselor de supraviețuire ale nou-născuților. Savanții care studiază variațiile climatice din SUA au ajuns la concluzia că în zilele când temperaturile depășesc 32 °C, ratele de naștere cresc cu peste 5%. Studiul a fost efectuat de echipe de cercetători de la Universitatea California, Los Angeles, care au examinat datele a peste 56 de milioane de nașteri derulate în SUA între 1969 și 1988, remarcând bizara corelație dintre căldură și nașterile premature. Mulți copii se nasc mai devreme chiar și cu două săptămâni față de termenul așteptat, iar acest lucru, susțin cercetătorii, este provocat de transformările hormonale generate de căldură în corpurile femeilor însărcinate, transformări care induc mai devreme travaliul. Copiii născuți prematur au o greutate mai mică, o dezvoltare mai lentă și sunt expuși unor probleme de sănătate, ca anxietate, tulburare de deficit de atenție (ADHD) sau autism, spre deosebire de bebelușii veniți pe lume la termen. Problema, avertizează specialiștii, se va agrava în viitor, odată ce valurile de căldură vor deveni un fenomen comun, în următoarele decenii. Păsările la concurență cu avioanele Mwinii'iMiiiiii 1 I 'I' iimni 'N. ' ft I ' mmm i" i 1 - ......................................:.... umil h'iimimipwwi1-1 i i O uimitoare adaptare la mediu pare să se fi petrecut în ultimele câteva decenii, la păsări, ornitologii au observat că acestea dezvoltă sunete mai puternice și „cântă” mai tare, pentru a acoperi zgomotul de fond al avioanelor și a se face auzite de eventualii parteneri. Analiza a aproape 900.000 de înregistrări audio ale diverselor specii de păsări cântătoare din SUA a relevat că în zonele în care există rute aviatice intens circulate, păsările au dobândit tendința de a cânta mai tare decât suratele lor din zone „liniștite”. Se știe că sunetele ascuțite scoase de păsări au rolul de a permite comunicarea la distanțe mari, cu precădere la speciile de mici dimensiuni, care trăiesc în habitaturi dense, ca pădurile tropicale. Majoritatea speciilor de păsări dau semnale sonore pentru a comunica un pericol iminent sau „cântă” triluri superbe pentru a găsi parteneri de împerechere. Cântecele de împerechere reprezintă aproape exclusiv o activitate masculină, ajutând „interpretul” să indice femelelor că este puternic, sănătos și gata de a procrea. Din cauza poluării sonore tot mai accentuate, masculii sunt, se pare, forțați să cânte mai puternic, iar această deprindere a fost semnalată chiar și după ce ei au fost luați din zonele poluate fonic și duși în regiuni cu nivel de zgomot scăzut. Datele au fost colectate din 130 de locații, în 48 de parcuri diferite. Pagină realizată de GABRIEL TUDOR