Milcovul, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 22-34)

1968-07-06 / nr. 22

Cerințe imperioase ale dezvoltării agriculturii în județul Vrancea*’ Județul Vrancea dispune de mari posibilități pentru dezvoltarea mul­tilaterala a agriculturii. Zona de șes ocupă peste jumătate din suprafața agricolă ; avînd un potențial de fer­tilitate ridicat, solul ar putea asi­gura, fiind bine lucrat, producți mari de cereale, plante tehnice, le­gume. Totodată, Vrancea concen­trează cîteva din cele mai mari pod­gorii ale țării — Cotești, Odobești, Panciu, însumînd un patrimoniu viticol de peste 31.000 hectare. In partea muntoasă a județului, condi­țiile naturale, tradițiile locale oferă un cadru favorabil pentru dezvol­tarea creșterii oilor, exploatarea și prelucrarea lemnului. In ultimii ani, prin eforturile de­puse de organizațiile de partid, de țăranii cooperatori și ceilalți lucră­tori din agricultură, producțiile agri­cole au cunoscut o permanentă creștere. In 1967, cooperativele a­­gricole de producție au realizat 2.193 kg gria la hectar, 2.412 kg porumb­­ și respectiv 24.009 kg sfe­clă de zahăr la hectar. A crescut totodată preocuparea pentru for­­marea și folosirea fondului de a­­cumulare în cooperativele agricole de producție , valoarea mijloacelor fixe la suta de hectare este de 263.000 lei. Totuși, față de condițiile naturale favorabile, de sprijinul acordat de stat, eficiența agriculturii județului Vrancea este încă scăzută. Un spri­jin deosebit de important in stabili­rea direcțiilor principale la care trebuie să acționăm pentru Înlătu­rarea neajunsurilor din unele u­­nități agricole socialiste, am primit din partea conducerii partidului, a Secretariatului Comitetului Central care a analizat recent activitatea organelor și organizațiilor de partid * (Articol apărut în ziarul Scînteia nr. 9751 din 2 iulie 1968) (Continuare in pag. a I­-a) SIMION DOBROVICI prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean­­ provizoriu Vrancea Sarcini­­ de mare răspundere pentru întărirea zootehniei Creșterea animalelor reprezintă u­­na din acțiunile economice deosebit de importante pentru dezvoltarea a­­griculturi. Dezvoltarea acestei im­portante ramuri de producție este ce­rută de nevoile de aprovizionare a populației cu carne, lapte, ouă și al­te produse animale, de asigurarea u­­nor materii prime pentru industrie și a unor produse pentru export. Por­nind­ de la satisfacerea acestor ce­rințe, partidul nostru a subliniat tn dese­rviduri că problema dezvoltării rapide a efectivelor de animale creșterea productivității acestora tre­bi­buie să stea în centrul preocupărilor tuturor lucrătorilor din agricultură. în cadrul județului nostru, de la șes și pînă în zona montană, sunt condiții deosebit de favorabile pentru dezvol­tarea zootehniei, care sunt tot mai bine folosite de nenumărații crescă­tori cu dragoste pentru această Înde­letnicire. Cooperatorii din Mărtinești, Ploscuteni, Tătăranu, realizează an de an producții tot mai mari de la vacile de lapte cei din Voetin, Sihlea, Bă­­lești, Ciorăști au căpătat o bună ex­periență în îngrășarea tineretului taurin. Sunt unități cooperatiste care au bune rezultate în creșterea păsă­rilor, altele in creșterea ovinelor. Cu toate acestea, producțiile medii realizate la nivelul județului nostru, se mențin încă la un nivel scăzut, cu mult sub posibilitățile existente. în anul 1967 cooperativele agricole rea­lizează o producție de numai 1455 li­tri lapte pe cap de vacă furajată, doar 1.680 kg lună de la fiecare oaie tunsă și abia 72 de ouă de la fiecare pasăre. Produ­ctive se mențin la un nivel scă­zut și la acest an, la prissele cinci luni producția medie de lapte fiind de numai 557 litri t>© cap id o vacă fu­rajată. Analizând pe larg activitatea secto­rului zootehnic, Plenara Comitetului județean de partid, din 26 iunie a.c., a scos în evidență cauzele producțiilor mici și a stabilit măsurile corespunză­(Continuare în pag. a II-a) Fiecare minut fructificat cu valoare maximă la strîngerea recoltei Să fie intensificat ritmul la recoltat! In ultimele zile tit­mul la recoltatul ce­realelor păroase s-a in­tensificat. Dar la data de 3 iulie a.c. situ­ația operativă centra­lizată la Direcția a­­gricolă județeană ara­tă că pe județ ritmul la recoltat este încă sub posibilități. Concret, pînă la data amintită, situația recol­tării cerealelor păioase pe S.M.T.-uri se pre­zenta astfel: Nici in ce privește executarea arăturilor de vară nu se stă pe... roze. S-au dat indicații precise cu privire la însămtntarea cu plan­te furajere a unor mari suprafețe in cul­tură succesivă dar mă­surile operative inter­­zic să fie luate. Astfel la data amintita deși se eliberase o suprafață de 8.237 hectare, se e­fectuase alături pe 4.899 hectare doar din care doar 3 389 hecta­re au fost însămîntate cu culturi duble. Organele și organi­zațiile de partid, toți factorii de răspundere la buna desfășurare și la timp a campaniei au datoria de a depune e­­forturi susținute pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei, pentru ca nici o zi și nici un bob de grin să nu fie risipit. Denumirea S.M.T.____________Recoltat % Ad­jud 49,2 Florești 58,7 Mărășești 69,1 Mărtinești ' 72,0 Nănești ' 73,0 Sihlea 76,8 TOTAL S.M.T. 63,1 Deși există­­ audiții pentru a atinge și chiar depăși viteza zilnică de lucru la recoltat, ac­țiunea se tărăgănează nejustificat. PLUSURI ȘI MINULURI PE PIAȚA MUNICIPIULUI D­uminică, 80 iunie a.m. în plat­­orașului Perșani, animație ca­racteristică. Mulți cumpărători, abundentă de legume și fructe. Bru­­mal prin plata organizată au fost puse la dispoziția cumpărătorilor, in aceas­tă zi, 10.880 kg roșii, 8.820 kg cartofi, 4.560 kg varză, 848 kg fasole grasă, 1.066 kg castraveți, 1.984 kg ceapă verde etc. Cooperativele agricole din județ, sau din afara județului, au adus pe piață, de asemenea, însemnate canti­tăți de legume și fructe, contribuind astfel la abundenta de produse am­in­tită, în general, produsele au fost de calitate bună, iar prețurile nu au de­pășit mercurialul Au fost însă constatate și cîteva aspecte negative. Spre exemplu, la o subunitate I.E.P. — centrul Focșani — cîteva lăzi­­ cu roșii, deși nu erau de calitatea I, aveau afișat prețul de 6 lei. Semna­­lînd situația tovarășului M. Vasiliu, șeful centrului, prețul a fost­­ redus i­­mediat la 4,50 lei, corespunzător ca­lității. Aceasta dovedește însă că nu­­ se face o sertare prealabilă a produ­selor, punîndu-se la vînzare legume care nu corespund calitativ prețului fixat. Un alt aspect negativ a fost consta­ N. ANGHELESCU I. MUSTAȚA (iSentinuare In pag, a tl-a) Spre parchetul forestier Foto i N MOLDOVRAMIJ 1 I 1 PROLETARI DIN TOATE TĂIRILE NUMI­TI‘VÂ La ordinea zilei in agricultură se află arăturile pentru culturile du­bie. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU SÎMBATA 6 IULIE 1968 ANUL I — Nr. 22­6 pagini — 50 bani Adeziune totală fată de măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. in spiritul echității și dreptății sociale Recenta plenară a C.C. al P.C.R., a înscris pe ordinea de zi, probleme de o deosebită importanță pentru viața țârii și a poporului, probleme ale no­bilelor idei ale umanismului socialist, ale dreptății și echității sociale. Expresie vie a virtuțiilor socialismului, a angajamentului asumat față de in­teresele poporului nostru, măsurile elaborate de Plenara C.C. al P.C.R., se înscriu pe coordonatele eforturilor pentru a da un nou impuls înaintării po­porului nostru pe drumul socialismului. Măsuri cu ample semnificații în viața socială a țării, hotăririle recentei ple­­nare, se incadreaza totodată armonios in vastul program de perfecționare a întregii vieți sociale, de dezvoltare a forțelor de producție sub aspectul tutu­ror componentelor­­ tehnice și umane, cantitative și calitative. Citind cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară, fie­care ramîne cu sentimentul clar că are in față un document de partid de mare însemnătate, bine gîndit și argumentat, din care respiră grija pentru bu­năstarea materială a poporului cit și pentru înflorirea multilaterală a perso­nalității umane. Succesele dobindite de poporul nostru sub înțeleaptă conducere a parti­dului sunt de necontestat. Realizările evidențiate la Plenara Comitetului Central, printr-o comparație cu nivelul de la care am pornit, sunt rezultate cu care ne putem mândri. Așa de exemplu, față de anul 1950, numărul de salariați este de 2,2 ori mai mare, salariul real de 2,5 ori, iar veniturile reale ale țărănimii (Continuare in pag a IV-aj Adunări ale oamenilor I muncii Fabrica de confecții Focșani întruniți într-o adunare de partid deschisă, muncitorii, inginerii și teh­nicienii din schimbul I și-au manifes­tat deplina adeziune față de măsurile elaborate de Plenara G.G. al P.G.R. Luînd cuvîntul, tov. Elena Ioachim „secretari comitetului de partid a a­rătat : — Măsurile preconizate de plenară au o deosebită importanță pentru viata noastră economică, socială și politică Făcînd parte dintr-un com­plex de măsuri, acestea vor contribui la perfecționarea relațiilor sociale, la promovarea spiritului de echitate so­cială, la dezvoltarea democratismului propriu orînduirii noastre. Numeroși vorbitori în cuvîntul lor, apreciind grija manifestată de partid au relevat însemnătatea măsurilor privind construcția mai multor tipuri de locuințe, printre care și locuințe ieftine, realizabile mai rapid și la un preț de cost mai redus.­­ Etapa actuală de dezvoltare a societății noastre, a spus tov. Elena Ene. cere diversificarea suprafeței $1 gradului de confort a locuințelor, toc­(continuare in pag. a IV-a) Organizarea științifică a producției și a muncii Continuarea și extinderea - capitole deficitare Anul trecut unitățile Industriale G.I.L., întreprinderile forestiere Focșani și Vidra, tprofil Gugești au propus In cadrul acțiunii de organi­zare științifică 64 de studii cu o e­­ficientă estimativă de 1.968.000­ lei. Pînă la 61 decembrie s-au aplicat 46 de studii cu un efect economic de 910.000 lei beneficii suplimen­tare față de 915.000 lei eficiență prevăzută Inițial. Cifrele indică o situație nu toc­mai corespunzătoare. Date fiind lip­surile din perioada amintită era de așteptat ca acțiunea să fie intensi­ficată in acest an. <2) se constată S. MANOLACHE (Continuare in pag. a V-at cu ocazia „Zilei învățătorului" numeroase cadre didactice din­ Județul nostru au fost răsplătite pentru rezultatele muncii lor la catedră cu „Medalia Muncii" și insigna de „învățător și Profesor fruntaș". In fotografie : după inmînarea distincțiilor o amintire de neuitat. I In curlnd: j t IZVORI­u­­l „ î­ ♦ Numărul 3 • ■•“*­■ * * ♦( De vorbă cu­ Mihail STERIADE ) N. IORGA — în amin­tirile lui Gh. Chiriac. O POPASURI LITERARE VRAM ♦ CENE. 4 ­­brica: ♦ Prețuire­a horilor vrăncean Simbătă, 29 iunie a.c., in prezenta tovarășului Simion Dobrovici, prim­­secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular ju­dețean Vrancea, și a membrilor Bi­roului Comitetului județean de partid, 24 de profesori și învăță­tori de pe cuprinsul județului au fost decorați unii cu „Medalia muncii“ iar altora li s-a decernat insigna de „învățător și profesor fruntaș" cu ocazia „Zilei învățăto­rului“. ...Sunt momente din viată care nu se uită niciodată. Pelicula le înregistrează și tă mirt mărturii sfioase, dar irntotdeau­na emoționante pentru generațiile care vin. Idealuri care s-au împlit Cu prilejul Zilei învățătorului nu­ și s-au maturizat cu fiecare pro­moție nouă de absolvenți. Cine iși va uita vreodată primul dascăl"­ Mina a tremurat nesigura literele și întîile cuvinte pronunțate au avut rezonanta unei revelații. Cutele fruntii unui om grijuliu s-au destins și ochii au iradiat bucurie și bunătate. $t, in fiecare an a fost la fel. Puii de om au arestat și și-au luat zborul către alte meleaguri, cu­tezători și siguri. Băncile goale au păstrat pînă in toamnă nostalgia plecării. Ei s-au umplut apoi farâș, de ochi iscoditori și jucăuși. O bucurie mai mare poate fi pentru un, dascăl . „Nu am simțit niciodată o apte elete mai inaltă «a acum a munc , mele. Noi am crescut oameni", măr­turisește in cuvinte simple și emo­tionante profesoara Florica­­ Albu cut la școala generală din Soveja. „Am fost învățător­i 1 apoi an devenit profesor in satul nat . Sint 20 de ani de atunci, ani a,­­muncă și de bucurii împlinite", nu spune directorul Liceului din Du­mitrești, Nicolae © farad. Am consemnat pe strtie doar cî­teva rînduri, mărturie a prețuirii ce­lor care se străduiesc să vrem­, oameni adevărați, oameni ci zile noastre. 1 ■ Răspunde j cooperația a de consum Ca și alte domenii, activitatea comercială la sate a găsit, prin noua împărțire teritorial-admi­­nistrativă a județului, un cadru mai favorabil care, poate — și trebuie — să stimuleze iniția­tiva și spiritul gospodăresc al lucrătorilor din magazinele rurale. Buna aprovizionare a populației de la sate cu mărfuri industriale și alimentare, practicarea unui comerț civilizat prin unitățile de desfacere ale cooperației de consum, constituie, așadar, un deziderat la ordinea zilei. în cele ce urmează, relatăm cîteva instanta­nee „prinse“ cu prilejul raidului-anchetă între­prins de ziarul nostru, în peste 30 de magazine și bufete din județ; r­& a cerințelor cetățenilor ? *­£& l; ......... mTREMMSĂ' 'prin magazinele • SATE ști ISu­dlS^ ————r“T~ ■>. • ■ “ ~ ~ C Pagina a

Next