Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-05-30 / nr. 271
J ANUL III - Nr. 271 SIMBATA 30 MAI 1970 4 pagini - 30 bani Umăr lângă umăr, refacem totul cum a fost! Au îndeplinit planul pe 5 luni „Am Îndeplinit planul pe cinci luni, cu cîteva zile înainte de termen". Știrea, emoționantă intr-un context cînd natura nu ne-a ocrotit deloc, are valoare de simbol. Simbolul muncii, al hărniciei ridicate de atîtea ori la rang de eroism. Știrea, furnizată de către unul din conducătorii Autobazei Focșani conține: „la tone kilometri convenționali, planul s-a realizat în proporție de 102,8 la sută, la tone kilometri — 100,9 la sută, s-au transportat în plus 20 000 tone, iar la călători kilometri cifra, indicînd procentul obținut peste prevederi, întrece 12 la sută“. Așadar, s-au transportat suplimentar 20 000 tone peste plan. Dar omul de la telefon ne-a spus: „E puțin. Dacă nu era vremea, drumurile... Așa, am făcut ce-am putut“. ...Balastiere închise, drumuri devastate, întreprinderi care și-au redus activitatea. Dar oamenii au transformat noaptea în zi, au format cu toții un baraj al abnegației împotriva stihiei oarbe, cîți din ei n-ar fi riscat ? Și totul pentru ca munca să continue. Ce greutate conțin cifrele! De la Vidra, acolo unde ființează una din importantele unități de exploatare și industrializare a lemnului, am primit noi vești despre abnegația și entuziasmul cei care muncesc forestierii. In luptă cu calamitățile care au afectat serios drumurile de acces spre parchete, au scos din funcțiune instalații și utilaje, oamenii au dat dovadă încă o dată de mult spirit de inițiativă și curaj, au lucrat ore întregi peste program pentru a recupera ceea ce stihiile naturii le-a furat. Au fost calamitate 25 de parchete. Zile întregi în ele nu s-a lucrat. Până la această dată, în 20 parchete, situația s-a normalizat. Cei aproape 70 000 mc masă lemnoasă, existentă în ele, cunoaște din nou primul drum al modelării, iar din nou calea unităților de industrializare. Au fost deteriorați zeci de kilometri drumuri forestiere. La 29 mai de la Vidra ni se comunica: s-au refăcut 18 kilometri de drum forestier pentru scos materialul lemnos cu vitele și alți patru kilometri pentru tras cu autotractoare. Concomitent, s-au pus în funcțiune șase funiculare. Ca o încununare a tot ce au făcut și fac în aceste zile forestierii de la U.E.I.L. Vidra. iată rezultatele cu care se înscrie acest harnic colectiv de muncă: în perioada celor cinci luni, producția globală Înregistrează un spor de aproape 1 900 000 lei, iar producția marfă 457 000 lei. fizic, peste plan, s-au dat: 7 000 mc bușteni rușinoase, 2 000 mc bușteni de fag și 536 mc diverse specii. ...Și ce greutate au aceste cifre! Munca forestierului, sudoarea frunții și a palmei sale, care în zilele cu puhoaie și vînt, sub singurul acoperiș — cerul — s-a îmbărbătat pe șine pentru toi. Drumul in zorii zilei... Este ora patru dimineața dar, pe Ulițele comunei Vîrteșcoiu se aude duduii de motoare. Șoferii Toma Bădin, Gheorghe Cotea, Cornel Ștefu, Vasile Rotaru și Cristea Viorea se îndreaptă cu autocamioanele Intri spre satul Beciu, apoi spre Olteni, făcînd un ultim popas in centrul comunei Vîrteșcoiu. La fiecare dintre aceste puncte, cu toată ora matinală, așteaptă grupuri numeroase de cooperatori. Peste o jumătate de oră, cele cinci autocamioane pornesc pe un drum desfundat de revărsările de ape, hotărîți să ajungă la tarlalele de la Ciomagu. — Astăzi Iralilor — spune cu o veselie vastă Nicușor Donciu, șeful fermei numărul 2, secretar U.T.C. pe comună — nu ne mai lăsăm chiar de-ai fi să titrăm autocamioanele pe sus... Oamenii, intri zimbesc, apoi se încruntă. Își amintesc ce pățiseră ieri dimineață cînd făcuseră o încercare asemănătoare. După 18 km de drum infernal, o serie de gropi imense siliseră mașinile să ia drumul înapoi. Iar dincolo de ele, la 12 km, 150 de hectare semănate cu porumb așteptau mina izbăvitoare a oamenilor. Acum, se venim noi de hac, se aude vocea plină de năduf a Niculinei Coman. Le astupăm cu ai zice „pește“ Și fie că se încrîncenase prea tare cînd spuse aceste vorbe, fie că soarele ieșise victorios dintr-un nor, oamenii se deștină și zid în voie. Inginerul Mihai Danielescu, președintele unității, care conduce coloana, nu este însă de loc liniștit. Cercetase ieri atent jocul cu pricina și știa cât de mare este pericolul de înnămolire. De aceea, încă de aseară, împreună cu șefii de fermă Vasile Pătrașcu și Nicu d or Donciu, stabilise un plan precis de acțiune. Pe drumul desfundat de ploi, autocamioanele se clatină, alunecă, dar merg înainte. Dacă ating viteza de 10 km pe oră. Și exact după 18 km se opresc. Piloii mari de pămînt, pline de apă. Emil GONCIU (Continuare în pag. a Il-a) Febrilă activitate de reconstrucție CORESPONDENTE TELEFONICE DIN JUDEȚ Tot mai numeroase sunt veștile care ne parvin la redacție din localitățile județului, afectate de inundații. Retragerea apelor ca și timpul frumos din ultimele zile au permis trecerea pe o arie mai largă la înlăturarea urmărilor cauzați de revărsarea apelor. Peste tot, sunt refăcute arterele de circulație, reparate construcțiile, s-a trecut hotărît la normalizarea situației. In acest context, de febrilă activitate de ■redresare și refacere, recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970, dă un impuls, un caracter dinamic muncii în toate compartimentele ; este astfel oglindită, încă o dată, grija permanentă a partidului și statului nostru socialist față de popor, față de cei care au primit grele lovituri în această lună. De la MAICĂNEȘTI, ne-a comunicat telefonic — ieri dimineață — primarul comunei, Costache Dobre — Cele 25 de familii din Rîmniceni și Belciugele, care au avut de suferit de pe urma revărsării apei Rîmnicului vor beneficia, în continuare, de ajutorul nostru, al tuturor. Pentru construirea locuințelor le vom da loturi de teren, le vom asigura cu prioritate materialele necesare înălțării caselor, îi vom ajuta cu mijloace de transport. Cu acest prilej am mai fost informați c ii în cele n«strr TWrttttlti, cetățenii au trecut operativ la îndepărtarea urmelor inundației. Cei cărora apa nu le-a ocolit gospodăria, au început cu ajutorul altor consăteni ai lor reparațiile, curățirea nămolului adus de apă (10—15 cm grosime). De asemenea, peste cîteva zile, oamenii din Rîmniceni și-au propus să termine și ultimii 50—60 ml de digrupt de viitură. De la NĂNEȘTI, primarul Vasile Ciobanu, ne-a informat: — Primele acțiuni pe care le-am inițiat pe raza comunei noastre au vizat refacerea, în scurt timp, a tot ce a distrus apa. Astfel, tinerii din comună au curățat de mii 4 km de șosea națională, redînd-o circulației. Cetățenii care n-au avut de suferit de pe urma acestei calamități au re Al. CRIHANA (Continuare în pag. a II-a) Spectacol folcloric în folosul populației sinistrate Consiliul județean al sindicatelor Vrancea a pregătit cu concursul artiștilor amatori din municipiul Focșani spectacolul folcloric „Ca la noi pe plaj"”. Ansamblul va susține spectacole pe scenele căminelor culturale din Popești, Soveja, Vidra, Budești, Valea Sării, Dumitrești, Țifești, Cîiepuri, Andreiașu și Mera, precum și la casele de cultură din Panciu și Adjud. Sumele de bani obținute din vînzarea biletelor vor fi depuse în contul 2000, pentru ajutorarea populației din județele afectate de calamități. Răchita se arcuiește în noi forme vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine : cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici-colo, pe cîmpurile pline de roci, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pină cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi. Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sintem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni o mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea, în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul 4.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. ...Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cu vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sunt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pină acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipîrigelu, la Repejoru, oriunde digul se află, mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-i întîmpine. Este o atmosferă entuziastă..Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă proiectată — 50.000 tone capacitatea celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, iidică luarea neîntîrzîată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Continuare în pag. a IV-a Citiți în pagina a Ill-a Misemmum VOM INSAMNIJA DIN NOU, MAI BINE, MAI REPEDE DECIT IN PRIMA ZI A CAMPANIEI DE PRIMAVARA In ultimele zile din săptămâna trecută, cîmpurile cooperativei agricole din Bălești erau deosebit de frumoase. Culturile se dezvoltaseră bine, oamenii cu mic cu mare erau prezenți la datorie pentru a distruge buruienile, pentru a îndepărta crusta formală care împiedică tinerele plante să crească. Alături de țăranii cooperatori, au venit în ajutor pentru a grăbi întreținerea culturilor elevi, cadre didactice, salariații din comună. Dar, peste toată această hărnicie a oamenilor s-au abătut ploaia și vîntul de sîmbătă și duminică seara. Cu vezi cu ochii, o peliculă întinsă de apă, acoperea culturile. Astfel, mari suprafețe cultivate cu grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, furaje și legume s-au compromis datorită ploii și vîntului care a suflat cu o viteză de peste 75 km pe oră. Solariile, care adunau în ele soarele și căldura pentru a grăbi statornicirea primăverii, de unde nu peste mult timp urma să se adune recolta de tomate, sunt acum distruse. Nu numai folia de polietilenă, dar și scheletul a cedat. In fața acestei situații, cooperatorii de aici, nu s-au dat bătuți. După ce membrii consiliului au străbătut cu pasul tarlalele, iar seara au ținut o ședință operativă, fiecare a venit cu soluții, cu propuneri. — Totul îl vom relua din nou, cu un ritm mai sporit decit în prima zi a campaniei de primăvară. Timpul este destul de înaintat, iar de la noi, țara așteaptă recolte. Trebuie să biruim și acest impas prin care ne-a fost dat să trecem. Aceasta a fost concluzia tovarășului Ion Mocanu, inginerul șef al cooperativei. Și, a doua zi, marți, țăranii cooperatori din Bălești erau mai de dimineață ca de obicei pe cîmp. Apa trebuia îndepărtată cit mai repede posibil. Astfel, pe distanțe destul de mari, canalele de scurgere trasau cale liberă apei. Au început să sape și puțuri absorbante totul numai ca stratul de apă care a înecat culturile să nu mai zăbovească, să dea voie pămîntului să se usuce, să potă primi din nou sămînța generatoare depline. Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a II-a) REPORTAJ • REPORTAJ % REPORTAJ # REPORTAJ Sc grele ne face să uităm din cînd în noi tristețea apelor. Rămîn însă teoria dramaticului și documentele triștii. Apoi avalanșa de știri pe care ni oferă frresa, televiziunea, radioul... Apoi larma oamenilor care și-au cut reflexe hiperbolice... Apoi gundul este care ne încearcă in fiecare dmineată, dacă mai plouă cresc viitule. Poate niciodată oamenii nu s-au tat noaptea la lună ca în aceste time două săptămini. Pentru că atridla ei înseamnă „cerul e limpede“ că „apele vor cădea și ele în lim zîmi“. Se întîmplă în asemenea stații emoții depline. O asemenea iapa emoțiilor este și corespondența atornicită între oamenii care se ală în aceste zile. E o corespondentă ontană, de cele mai multe ori duală, contemplativă, dramatică, dar ce se termină întotdeauna cu o vorbă , încurajare așternută lungă semnătă. Numindu-le „Scrisorile esențiale“ e acestui eveniment tulburător, printre trec mulți oameni ai Nordului ,mănesc, onomastică atribuită după necunoscutele poeme ale poetului ■ii Gheorghe, să le răsfoim vocabulele împreună. Ele au fost întîlnite la Centrul de ajutorare a populației sinistrate, constituit, ca în toate localitățile patriei, și în orașul Odobești. Așadar, acestea sunt o parte din SCRISORILE ESENȚIALE „Odobești, 25 mai 1970. Dragi sinistrați, mă adresez în felul acesta, necunoscind cui va reveni acest mic pachet pe care-l dau din toată inima mea, vouă, celor căzuți pradă furioaselor și neiertătoarelor ape. Sunt și sufăr alături de voi, pentru nenorocirea celrei abătut asupra voastră. Ați înfruntatlhia apelor, ați pierdut gospodăria, bunuri ale voastre și chiar vieți omenești. Nu fți triști, nu plingeți, ci sperați în ziua de inline. Prin grija partidului, a conducătorului nostru iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totul se va reface ! Veți avea iarăși casele voastre și veți i iarăși fericiți". Scrisoarea, pe finalul căreia se așterne o semnătură indescifrabilă, poartă pecetea sentimentului general care stăpînește în aceste zile conștiința întregii noastre națiuni. Intr-unul din pachete, aparținînd elevului Lucian Apostol [UNK] din clasa a VllI-a a Liceului de cultură generală Odobești se află următoarele Titluri: „Din lucrurile mele am renunțat la o parte din ele, le-am predat comisiei pentru colectare, cu rugămintea de a ajunge acolo la voi, preferind să fie laminate unei familii ce are un copil de vîrsta mea, care nu are momentan ce purta. Transmit tuturor sinistraților compasiunea mea și vă doresc multă sănătate“. Sinceritatea răzbate și din cuvintele elevei Angela Mitache: doresc wm din toată inima să porți aceste rochițe cu aceeași dragoste cu care le-am purtat eu“. Elisabeta Terței, salariată la Spitalul unificat Odobești așterne poate una dintre cele mai patetice zije: „Dragi tovarăși, nu vă cunoaștem și nu ne cunoașteți, dar simțim cu toții aceeași profundă îndurerare pentru tot ce ai suferit. Sîntem siguri că vom învinge. Pe pămîntul patriei noastre au trecut secole de-a rîndul războaie, foamete, dar poporul român a învins. Acum cînd sîntem sub grija Partidului Comunist nu ne mai este frică!" SCRISORILE FARÄ PLIC sînt nenumărate, ele însoțind miile de pachete care se îndreaptă spre populația sinistrată. Am ales acestea de față, bineînțeles și datorită unui coeficient al întîmplării. De altfel, aceste epistole cu „adresă” generală fac parte din dramatismul psihologic al evenimentului, ele fiind documente vii prin chiar însăși existența lor. Aceste scrisori — scrisorile esențiale — trebuie să le ținem minte ca pe un act al solidarității frățești, care au izvorît într-o împrejurare de mare încercare. Să ținem minte, deci scrisorile fără plic ale Lunii mai din anul 1970. Ele se numesc: „inundație", „sinistrați“, „fiii hotărîți ,și luptați cu valurile“, „sîntem alături de voi”, „trebuie să Învingem“... Florin MUSCAIU S CRISORILE ESENȚIALE La contul 2000 Valoarea depunerilor urcă vertiginos In seara zilei de 28 mai, cifra depunerilor pe întreg județul, în contul 2000, se ridica la 372 726 lei. Miile de oameni ai muncii de pe plaiurile vrîncene, dorind să contribuie la refacerea căminelor concetățenilor din județele grav afectate de calamități, se prezintă in fața ghișeelor C.E.C. pentru a depune importante sume de bani în acest cont al OMENIEI, al SOLIDARITĂȚII UMANE Până acum, locuitorii municipiului Focșani au depus suma de 128 000 lei. De asemenea, cetățenii localităților rurale contribuie la într-ajutorarea populației sinistrate. Locuitorii din Năruja au depus 20 000, cei din Reghin, 18 000, iar Ia Dumitrești s-au înscris în cont — 17 000 tei. .. . nici TÜUTTAm în față o scrisoare din Cîrligele. O scrisoare, pe care ieri a adus-o poștașul. Citez: „...Noi membrii grupei sindicale a circumscripției sanitare Cîrligele, am hotărît să ne manifestăm solidaritatea, unitatea de într-ajutorare, cu frații noștri rămași, fără case și alte bunuri materiale, donîndu-le în cursul lunii mai o zi din salariu, iar în restul perioadei pînă la finele anului, la Un gest, o rază de bucurie... lariul pe o lună... Echivalentul zilei este de 396 lei, iar cumulul cu salariul donat, se ridică la 9 008 lei. Rugăm ca modesta noastră contribuție să fie reținută din contul Spitalului Cotești..." 9 oameni, aflați departe de locul dezastrului au înțeles astfel să-și manifeste omenia, față de semenii lor. Despre numele lor, scrisoarea nu pomenește nici un cuvînt. Ei, toți, doresc anonimatul. Modestul lor gest umanitar vrea să fie o rază de bucurie pentru alții... AI. C.