Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-09-26 / nr. 372
IMALCGVUL pug. 2I mmm VIVAfĂMÎffulUI COMUNICA: Pentru facultățile și secțiile la care au rămas locuri neocupate în urma concursurilor de admitere din iulie și septembrie a.c. se organizează un nou concurs de admitere, în intervalul 128 septembrie — 3 octombrie 1970 pentru învățămîntul superior tehnic și agronomic și în intervalul 5—11 octombrie 1970 pentru învătămîntul superior economic, înscrierile se fac la secretariatele facultăților respective pînă la data de 27 septembrie, respectiv 4 octombrie inclusiv. Concursul se organizează la următoarele instituții de învătămînt superior: 1. Institutul politehnic București — învățămînt de ingineri — cursuri de zi. al Facultatea de energetică, la secția termoenergetică. b) Facultatea de mecanică, la secțiile: mașini termice, utilaj chimic, mașini hidraulice și pneumatice. c) Facultatea de mecanică agricolă la secția mecanică agricolă. dl Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, la secțiile : tehnologia construcțiilor de mașini; mașini-unelte. el Facultatea de metalurgie, la secțiile: elaborarea fontei și otelului; turnătorie de fontă, otel și metale neferoase, de formare plastică ,și tratamentul termic al metalelor; metalurgie neferoasă. f) Facultatea de transporturi, la secțiile material rulant; tehnica transportului feroviar. — Învățămînt de subingineri — cursuri de zi. a) Facultatea de electrotehnică, la secția electrotehnică. d) Facultatea de energetică, la secțiile : electroenergetică , termoenergetică. d Facultatea de electronică și telecomunicații, la secția de electronică aplicată. d) Facultatea de mecanică, la secțiile : montarea și întreținerea utilajului chimic; montarea, întreținerea și exploatarea instalațiilor din industria materialelor de construcții. e) Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, la secția tehnologia prelucrării la rece. f) Facultatea de chimie industrială, la Sectiie; tehnologia silvaFlor și compușilor oxidici : tehnologia chi”ned one. p'i ă ql Facultatea de transporturi, la secția întreținere și reparații auto. — învățămînt de ingineri — cursuri serale. al Facultatea de mecanică, la secția de mașini termice. bl Facultatea de transporturi, 1 la secția de material rulant. — învățămînt de subingineri — cursuri serale. a) Facultatea de enervuri la secția electroerermetică. b) Facultatea de electronică și telecomunicații la secția electronică aplicată. d Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, la secția tehnologia prelucrării la rece. dl Facultatea de chimie industrială, la secțiile: tehnologia chimică anorganică; tehnologia chimică organică. el Facultatea de transporturi, la secția întreținere și reparații auto. fl Facultatea de mecanică, la secția montarea și întreținerea utilajului chimic. 2. Institutul politehnic Timișoara. — învățămînt de subingineri — cursuri de zi. Facultatea de construcții, la secțiile : construcții civile și industriale ; îmbunătățiri funciare. — învățămînt de subingineri — cursuri serale. Facultatea de construcții, la secția construcții civile și industriale. 3. Institutul de construcții București — învățămînt de subingineri — cursuri de zi. al Facultatea de construcții, la secția construcții civile și industriale. bl Facultatea de instalații pentru construcții, la secția instalații pentru construcții. d Facultatea de mașini și utilaje pentru construcții, la secția mașini și utilaj pentru construcții. d) Facultatea de hidrotehnică, la secțiile : construcții hidrotehnice, tehnica edilitară. e) Facultatea de căi ferate, drumuri și poduri, la secțiile : construcții și întreținere feroviară ; drumuri și poduri; cadastru fumiar. — învățămînt de subingineri — cursivi serale. al Facultatea de construcții, la secția construcții civile și industriale. bl Facultatea de instalații pentru construcții, la secția instalații pentru construcții. 4. Institutul de petrol, gaze și geologie București — învățămînt de subingineri — cursuri de zi. Facultatea pentru forajul sondelor și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze, la secția forajul sondelor și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze. 5. Institutul de subingineri Pitești — cursuri de zi. La secțiile : tehnologia prelucrării la rece, întreținere și reparații auto. 6. Institutul agronomic „N. Bălcescu" București — învățămînt de subingineri — cursuri de zi. Facultatea de îmbunătățiri funciare, secția îmbunătățiri funciare. 7. Academia de studii economice București. — cursuri serale. a) Facultatea de economia producției, la secția economia industriei, construcțiilor și transporturilor. b) Facultatea de calcul economic și cibernetică economică, la secția statistică. d Facultatea de comerț, la secția economia comerțului interior. d) Facultatea de finanțe, la secția finanțe. e) Facultatea de contabilitate, la secția contabilitate. (Agerpres) Acțiuni patriotice ale tineretului Urmînd exemplul celor mai în vîrstă, tinerii din orașele Focșani, Mărășești, Adjud au participat cu entuziasm la acțiunile de gospodărire și înfrumusețare a bulevardelor și străzilor, au ajutat la amenajarea spațiilor verzi etc. Astfel, prin munca patriotică a tineretului, au fost plantați peste 29 000 pomi fructiferi și arbuști ornamentali în masiv, iar pe aliniamente peste 20 000 plopi. In primăvară, pe terenurile, apartinînd ocoalelor silvice Năruja, Gugești, Focșani, Panciu, Vidra și Soveja, a fost efectuată cu tineretul împădurirea a peste 70 hectare. Tineretul din toate comunele județului, la chemarea consiliilor populare, a răspuns cu entuziasm în timpul liber la prestarea unor activități patriotice, demne de toată lauda. Printre acestea se numără curățirea și întreținerea a peste 8 000 hectare de pășune naturală, contribuind astfel la asigurarea unei baze furajere corespunzătoare pentru animalele cooperativelor sau proprietatea membrilor cooperatori. Printre acțiunile mai importante la care au participat tinerii din județul nostru, mai pot fi menționate și altele. Bunăoară, tinerii din Mărășești, I.P.B. Doaga, Ciorăști, Vulturu, Cotești, Sihlea și municipiul Focșani, precum și din alte orașe și comune ale județului, au colectat 350 tone fier vechi care a fost expediat de urgență la furnale, 10 000 sticle și borcane și peste 4 000 kg maculatură. Sunt cunoscute ravagiile pe care ploile din luna mai le-au adus multor obiective economice din județul nostru. Au fost distruse șosele județene și comunale din zona de munte pe o mare întindere. Pentru refacerea lor Comitetul județean U.T.C. a organizat șantiere locale la Năruja, Nistorești, Herăstrău și pe valea rîului Milcovul. Sute de tineri au luat parte la refacerea terasamentelor și podețelor dîndu-se într-un timp relativ scurt în circulație unele dintre cele mai importante artere de circulație din județul nostru. Alături de aceste frumoase realizări unde entuziasmul tineretului și-a găsit materializare, mai putem menționa aportul tinerilor din comunele județului la construirea de școli, cămine culturale, baze sportive și plajele de la Doaga și Vînători. În prezent, tinerii din județul nostru sînt angrenați într-o mare acțiune patriotică : construirea digului de apărare împotriva apelor Siretului de la Suraia. Aici, tinerii vor trebui să disloce și să transporte peste 3 500 mc de pămînt, făurind un dig puternic, barieră de netrecut în fața apelor. Ne așteaptă în această toamnă și alte acțiuni la fel de frumoase. Astfel, tinerii din zonele de munte și deal vor trebui să ia parte la acțiunile de împădurire, la recoltatul fructelor de pădure și semințelor forestiere. Tinerii din zona de șes și din orașe vor lua parte la alte acțiuni patriotice, care vor constitui tot atîtea afirmări în munca desfășurată de organizațiile U.T.C. Șirul realizărilor, al succeselor organizațiilor U.T.C., precum și a sarcinilor, ar putea continua. Ne oprim însă aici. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, tinerii din județul nostru pot și trebuie să obțină noi succese, justificind astfel încrederea pe care le-o acordă partidul. Gh. CRUCEANU, membru al biroului Comitetului județean Vrancea al U.T.C. K' ’ Trebuie să recunoaștem că televiziunea a programat în primele zile din săptămâna curentă citeva emisiuni memorabile. Luni am putut vedea prima parte a romanului foileton PUNCT ȘI CONTRAPUNCT, ecranizare după Aldous Huxley — chestiune asupra căreia vom reveni cu alt prilej — și CONCERTUL LAUREAȚILOR Concursului international „George Enescu“ — In cadrul căruia școala de muzică românească a fost la loc de cinste. Marti, la emisiunea „Seară de teatru“, telespectatorii au avut prilejul să vizioneze o adaptare pentru televiziune a tragediei PROMETEU de Eschil. După cum se știe, opera lui Eschil s-a inspirat din izvoare de o deosebită valoare poetică, deschizind spații întinse alolirii și imaginației. Sunt poveștile mitologice, marile legende nationale în care fabulosul se amestecă cu autenticul istoric , sunt poemele homerice pentru care admirația poetului este nemărginită. Eschil considera întreaga sa operă drept „firimituri de la marele ospăț al lui Homer”. Trăind cu intensitate drama propriului său angajat în lupta pe viață și pe moarte cu perșii, această epopee națională este mereu prezentă în mintea lui Eschil, care ii va consacra o tragedie menită să preamărească patriotismul grecesc. „Prometeu înlănțuit" este tragedia care exprimă cel mai puternic esența abolirii lui Eschil, o culme în dramaturgia universală și un moment important in evoluția alolirii. Caracterul simbolic al tragediei este evident. Drama este determinată de potrivnice, ciocnirea a două torțe Prometeu însemnând omenirea ce luptă pentru progres, lumină și libertate, pe când Zeus reprezintă puterea oarbă și implacabilă a destinului, care vrea să mențină pe oameni la supunere. Întuneric și umilință. Spectacolul de la televiziune (adaptare și regie Dinu Cernescu) a beneficiat de o interpretare sobră, fidelă mesajului eschilian. Regizorul Dinu Cernescu a tinut seama de faptul că tragedia are mai curând un caracter epic si liric decit dramatic, spectacolul reușind să ne pasioneze pentru drama de abdire „de idei“ la care asistăm și a cărei dezbatere devine mai dramatică prin solicitarea celor mai nobile aspirații ale noastre. Dan Tufaru IPrometeul a rostit textul cu Înțelegere, gradină, fără să exagereze, accentele de ironie și aversiune protestatară fată de Zeus, Ion Vitcu (Cratos) a detaliat cu forță dramatică „puterea“ care poate să anihileze orice tendință de liberalizare a omului din cătușele unei gândiri arhaice. Mircea Albulescu -Ocheanosi a jucat într-o manieră sugestivă „Îndemnul" la o prudentă lașă, in relația cu Prometeu. Bine realizate sunt si secvențele cu rătăchitoarea Jot Carmen Galiul iubită de Zeus, care este izgonită din loc in joc de gelozia Herei Olga Bucătarul. Dar cea mai realizată scenă a spectacolului rămâne confruntarea dintre Prometeu si Hermes, mesagerul lui Zeus. Gh. Dinicu (Hermes) a cărui fortă dramatică s-a impus In mari spectacole românești impresionează si de data aceasta, prin simplitatea faptului de artă. Imobil In gest si expresia fetei, dar nuanțat si convingător in emisia vocii. Intr-o tonalitate arogantă, sensibil diferențiată, Gh. Dinică a determinat ca scena opțiunii lui Prometeu să cîstige un dramatism. Numai In fata unui asemenea Hermes, Prometeu poate să devină titanul In răspunsurile căruia să vibreze tăria si hotărirea de a Infrunta orice rău. George GENOIU ÎNSEMNĂRI T. V. 11 Prometeu" de Eschil Magazinul universal din Urechești st centrul stomatologic din Focșani LA UN CEAS PE Este dificil să surprinzi acțiunile culturale ale unei zile în citeva însemnări fugare, mai ales cînd este vorba despre o muncă migăloasă, care cere nu numai pregătire ci și dăruire totală, „tact pedagogic" etc. Vom încerca totuși să consemnăm, derulînd filmul notărilor, unele impresii, pornind de la întrebarea care a născut discuțiile ulterioare : — De cînd n-ați mai prezentat un program artistic pe scena căminului, tovarășe director Gheorghe Vornicu ? — De pe 20 septembrie, cînd lectoratul cu părinții pe tema „Legătura dintre școală și familie — factor important în educarea copiilor" a fost urmat de programul dat de elevii școlii generale... — Asta înseamnă că, în munca artistică, vă sprijiniți mai mult pe aportul școlii... — Să nu fim înțeleși greșit. Căminul cultural din Pufești și-a planificat de așa natură activitățile nicit să nu rămînă o săptămină fără spectacole. Fie că se dau cu formațiile noastre, fie că ne vizitează alte cămine. După șase zile de muncă intensă, a șaptea zi trebuie să ofere oamenilor ceva, spre destindere, spre... culturalizare. Avem obligația s-o facem și o realizăm cu formație de teatru (piesa „Cuiul lui Pepelea"), o formație de dansuri, soliști și brigada artistică de agitație. — Astăzi, putem vedea ceva „la lucru" ? întrebăm spre a înlătura gîndul că am călcat cu piciorul stîng. Interogației noastre i s-a răspuns afirmativ. Cînd ne-am îndreptat din nou spre cămin, soarele scăpăta n amurg și satul parcă prinsese viață. In sala clubului, la două mese, se juca șah. N-am notat numele, am reținut numai gestul în sine. Simplu. Firesc. In seara asta se joacă șah , în altele s-au purtat discuții, s-au făcut audiții la radio și televizor, timpul liber, cheltuindu-se cu folos. Apoi piesele au fost strînse în tăcere. O clipă de liniște, liniștea de dinaintea repetiției. Brigada artistică de agitație „cu dirijorul, paisprezece" începuse pregătirea spectacolului „Părinte drag, partid iubit* cu care va intra în concursul formațiilor de brigăzi ce va avea loc în luna octombrie. Cîntece, versuri, jocuri de scenă, cuplete, toate îmbinate armonios, au reușit să redea drumul parcurs de pufeșteni în anii de după eliberare. Un imn închinat partidului — părinte drag. Adevărate secvențe de film realizate de artiștii amatori îndrumați de Haralambie Popa. — Cine sunt artiștii ? Și în clipa de ezitare, am citit pe fața lui imposibilitatea de a ști pe cine să exemplifice în astfel de împrejurări. Totuși ne spune : — Ecaterina Ciulei, Aneta Grecu, Eugen Iordache, Ana Ioana, Maria Mușa, Ștefan Grecu, Laurențiu Munteanu și alții... Alții însemnîrnd de fapt cei de la dansuri, cei de la teatru, soliștii... In timp ce repetiția continuă în sala alăturată, am discutat despre proiecte, mai puțin despre trecut și am surprins acel optimism generos al omului în propriile forțe, în cei apropiați. In fazele județene ale concursurilor — aflăm — vor să se situeze printre primii. Tind și mai departe. Am citit, aceasta din seriozitatea cu care s-au pregătit în seara aceasta de septembrie. Certitudinea faptelor am văzut-o. Rămîn numai împlinirile, care depind, repetăm, de pregătire, dăruire țin tact pedagocic-cult. D. MANOLACHE DE SEARA DE SEPTEMBRIE, SCENA CĂMINULUI MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO tv SIMBATA 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I Emisiune 17.00 Deschiderea emisiunii, în limba germană. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpremieră la o nouă me concurs pentru tineretul țării în opt luni”. 20.15 Campionatul balcanic de baschet masculin : România — Bulgaria (repriza a II-a). 20.50 Film serial. „Incoruptibilii“. — „Bulgăr de zăpadă”. 21.40 Nocturna bucureșteană. Program de varietăți muzical-coregrafice. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 închiderea emisiunii programului 1. DUMINICĂ 27 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 9.00 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii. „Băiatul din banca a doua" — piesă de Alecu Popovici. 10.00 Viata satului. 11.15 In reluare, la cererea telespectatorilor. Dialog muzical Anda Călugăreanu — Therese Steinmetz. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 13.30 Fotbal: C.F.R. Timișoara — Dinamo București. Transmisiune de la Timișoara. 15.20 închiderea emisiunii de dimineață. 17.25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Microavanpremieră. 17.30 Fotbal : Ungaria — Austria (repriza a II-a). Transmisiune directă de la Budapesta. 18.20 „Pe sub poala Măgurii". Program susținut de Ansamblul folcloric al județului Sălaj. 18.45 Campionatul balcanic de baschet masculin. Bulgaria — Iugoslavia (repriza a 11-a). Transmisiune de la sala Floreasca. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj TV. „Doi bărbați și un munte". 20.20 Film artistic. „Simon $i Laura". Premieră pe țară. 21.40 Teleritmuri. 22.35 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.15 închiderea emisiunii programului 1. radio SIMBATA 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.15 Selecțiuni din emisiunea „Cavalcada ritmurilor". 9.30 Miorița. 10.05 Piese instrumentale. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Pagini din muzica de estradă. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă Nicolai Ghiaurov. 12.15 Muzică ușoară de Liviu Ionescu. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Canțonete în interpretări orchestrale. 13.30 Atențiune șoferi, atentiu pe pietoni! 13.50 Cîntă Ileana Constantinescu. 14.10 Piese instrumentale de virtuozitate. 14.25 Melodii dragi. 14.45 Jocuri populare. 15.00 De la 3 la 7. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cîntece de nuntă și jocuri. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecita Caterina Valente. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate 21.00 in jurul globului. 21.20 Cîntă Doina Badea. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii: Enrico Macias. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 De toate pentru toti... turiștii. 23.00 Expres melodii. 0.05—6.00 Estrada nocturnă. emisia Oco JA ȘI ADMINISTRAȚIA Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane 1579; 3035; 2174; 2098 cinema SIMBATA 26 SEPTEMBRIE Cinema UNIREA Focșani — „Străinii* Cinema FLACĂRA Focșani — „Dreptul de a te naște* Cinema LUMINA Mărășești dublu in serviciul secret" Cinema VICTORIA Odobești — „Picioare lunar, degete lunar" Cinema POPULAR Panciu — „Răzbunătorul" Cinema POPULAR mamei noastre" Adjud — „Casa N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea pentru eventualele în program. — „Joc fnmbát'| 26 septembrie 1970 Noutăți editoriale în librăriile focșănene Albrecht Dürer : „Hrana ucenicului pictor" — Editura Meridiane, 164 pagini. Volumul, o antologie riguros alcătuită, include cele mai reprezentative pagini din scrisul elevat și cuceritor al artistului, artist cotat ca unul dintre cei mai mari pictori și graficieni din perioada Renașterii, artist dublat, de un remarcabil cugetător care a meditat asupra problemelor artei. Claude Lévi-Strauss: „Gîndirea sălbatică“— Editura științifică. 478 pagini. 19,50 lei. Cartea analizează, clasifică, compară și combină miturile, riturile, credințele și alte fapte de cultură, ca forme ale „gîndirii sălbatice“ care se manifestă ca niște ființe „sălbatice", comparabile cu toate acelea cărora le dă naștere natura sub nenumăratele forme animale, vegetale și altele. Volumul mai cuprinde și lucrarea „Totemismul azi". D. Alexandrescu și S. Todea: „Crosul" — Editura Stadion, 96 pagini, 5 lei. Lucrarea pune la îndemîna tuturor celor ce participă sau organizează crosuri de masă, indicațiile tehnice, organizatorice, precum și cele privitoare la antrenament. Viorica Guy Marica: „Arta gotică“ — Editura Meridiane, 130 pagini, 14 lei. Studiu atribuit unuia dintre cele mai importante stiluri ale artei medievale, vizînd erhi,p"p'r* sulptura, a, completat cu 36 foi cu ilustrații în acest sens. Georg Chiristoph Lichtenberg: „Aforisme" — Editura Univers, 202 pagini, 6,25 lei. ...Aforismele „din Lichtenberg sunt... însemnări intime ale unui om de mare spiritualitate, la fel de dornic de a-și răspunde sieși întrebărilor, privind lumea sub toate aspectele ei, și de a se cunoaște pe siria însuși sub toate înfățișările mistere,">se ale existenței sale în lume" (I. Negoițescu). Monica Pillat: „Corăbii" — Editura Cartea Românească 76 pagini, 4,75 lei. Volum de poezii grupate în ciclurile : „Toamnei", „Dincolo de timp", „Magice", „Ape". Gellu Naum: „Poeme alese" — Editura Albatros. 224 pagini. Colecția „Cele mai frumoase poezii", 6 lei. Selecție din activitatea poetică a autorului în care alături de poezii inedite apar și altele din ciclurile : „Exactitatea umbrei", „Camera cu ceată", „Triunghiul domesticit", „Heraclit", „Oglinda oarbă", „Vasco da Gama“. Nichita Stănescu: „In dulce stil clasic, Editura Eminescu, 212 pagini, 8 lei. Mereu în paginile revistelor de specialitate, unul din cei mai apreciați poeți contemporani, Nichita Stănescu este prezent din nou cu acest volum, ce adună poezii din ultima perioadă a creației sale. JOCUL MINVINTARELE (Urmate din pagi rul a fost în doi timpi și trei mișcări înlocuit cu Gheorghe Popa, nașul gestionarului! Cu timpul, lipsa din gestiune crește vertiginos. 20 mai 1969. O nouă subcomisie de inventariere condusă de contabilul Ștefan Soare se prezintă la bufetul din Nereju. După îndelungi dar neglijente verificări, găsesc în sfîrșit o... lipsă de numai 516 lei pe care I. V., bucuros, acceptă să o acopere imediat. Lipsa reală ? Peste 98 000 lei între timp gestionarul continuă să fure. Pe 20 februarie a.c., contabila șefă a cooperativei Niculina Rapa este înlocuită cu Vasile Motoc care sesizează imediat existența unui stoc nejustificat de mare (în scripte, bineînțeles, deoarece, în realitate, stocul nu mai exista demult) de mărfuri, în gestiunea de la Nereju. Faptul face loc unor bănuieli, care la scurtă vreme aveau să fie confirmate de realitate. Totuși, nu se inițiază nici cea mai sumară verificare. Pînă în ziua cînd, pe adresa U.J.C.C. din Focșani parvine o sesizare, în care se dezvăluia, cu lux de amănunte, viața de neîntreruptă veselie, dusă de cestionarul bufetului. Mai mulți salariați au rămas... stupefiați. El știau pe pacea destituit de multă vreme din funcție. Scrisoarea a fost citită cu atenție. Nu putea fi vorba de nici o eroare de nume. Ce puteau face ? Au dispus urgent efectuarea unui inventar cu care prilej să se verifice afirmațiile de pe cele patru pagini ale scrisorii. Hotărîrea a fost transmisă cooperativei din Paltin, iar de acolo, prin telefon, la Nereju, unde a fost captată de unul din salariații Consiliului popular comunal. In aceeași seară, un paznic este trimis în grabă la gestionar acasă pentru a-l anunța „că vine revizia", deci să se pregătească. Iar Vacea s-a pregătit încercînd să incendieze clădirea în care se afla bufetul. (Va urma) Pași pe loc în desfășurarea lucrărilor agricole (Urmare din pag. 1) care se mai adaugă executarea concomitentă a unor lucrări esențiale din acest anotimp, era de dorit ca recoltajul florii-soarelui să înceapă mult mai devreme. Se evita in acest mod, pierderile de recoltă prin scuturare și se asigura în același timp efectuarea operativă a celorlalte lucrări. Dacă în acțiunea de pregătire a terenului pentru semănatul griului, unitatea din Obilești reușise, ca pînă la data vizitei noastre, să asigure o suprafață de 250 hectare din totalul de 350 hectare planificat a se cultiva acum cu această cultură, acest lucru se datorește în principal faptului că toate cele 250 hectare au fost acoperite de premergătoare care au eliberat ceva mai devreme terenul. De altfel, suprafața rămasă nepregătită, de sută de hectare, trebuie să provină din o porumbiște, deci după culesul porumbului , după ce terenul va fi eliberat și arat. Un lucru îmbucurător totuși îl constituie faptul că la Obilești, cooperatorii erau hotăriți ca, începind cu ziua următoare, să adauge la complexitatea acțiunilor de toamnă încă o lucrare — semănatul griului. Am poposit apoi la C.A.P. Bordeasca. Am reținut că din 500 hectare prevăzute a fi semănate cu grîu de toamnă, o suprafață de 350 hectare va avea ca premergătoare cultura de porumb. Deși la data de 22 septembrie se recoltase porumbul de pe aproape 200 hectare, din cauza neeliberării terenului însă, nu s-a putut ara nici un hectar de porumbiște. Cauza invocată o constituie faptul că o parte din membrii cooperatori nu și-au ridicat de pe terenul recoltat treimea de coceni ce le revenea prin executarea acestei lucrări. Dar, poate să constituie această situație un motiv cu adevărat plauzibil pentru întîrzierea pregătirii terenului ? Iată-ne ajunși și la cooperativa agricolă din Slobozia-Ciorăști. Dintr-o discuție purtată cu președintele unității Alexandru Stoian și inginerul șef Nicolae Papuc am notat că din suprafața de 831 hectare cultivată cu porumb se recoltase doar o sută, iar din cele 230 hectare ocupate cu floareasoarelui mai puțin de jumătate. Și aici se observă o rămînere în urmă in special la recoltarea florii-soarelui. Faptul că această plantă va fi premergătoare pentru cultura griului pe numai 55 hectare nu scuză ritmul lent în care cooperatorii de aici execută lucrarea de recoltare. De altfel, din cele 510 hectare planificate a fi semănate în această toamnă cu grîu și secară s-au pregătit pînă în prezent doar jumătate. După cum se poate constata în scurtul nostru raid-anchetă făcut la mijlocul acestei săptămîni se desprinde concluzia că lucrările de recoltare a culturilor prășitoare au demarat mai greu și continuă să se desfășoare într-un ritm mult prea lent. In același timp, acțiunea de pregătire a terenului în vederea semănării griului de toamnă, fiind legată direct de recoltarea prăsitoarelor, se desfășoară și ea nesatisfăcător. Cooperativele agricole menționate, ca și altele aflate în aceeași situație, au datoria ca în planificarea lucrărilor dintr-o campanie agricolă să țină cont de necesitatea executării, în timpul optim, a întregului flux tehnologic de lucrări și nu numai a celor cu care încep de obicei o campanie. In condițiile în care deficitul de brațe de muncă constituie în multe ocazii motivul principal al neexecutării operative și în termen a diverselor lucrări se impunea cu necesitate începerea câ mai devreme posibil a primelor acțiuni din acest flux tehnologic , relate cu posibilitățile materiale fine, cu forța mecanică și manuală de care dispune unitatea respectivă. Acum, unităților agricole cooperatiste le revine sarcina de a grăbi procesul de recoltare a culturilor prășitoare și de a elibera în cel mai scurt timp terenul pentru a asigura, în acest fel, front liber de acțiune tractoarelor, în special, pe suprafețele prevăzute a se cultiva cu grîu. TIPARUL • întreprinderea caligrafică Bacău