Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-10-18 / nr. 391
■5MILCOVUL pag. fi O fată „dezghețată" Capriciile vremii — speram — nu ne vor sili să renunțăm la consumarea încrhețatei. Pînă mai ieri, alaltăieri, acest octombrie, uimitor primăvăratec, ne-a ademenit să solicităm, în preajma Autogării Focșani, cîte-o înghețată. Vînzătoarea, o fată foarte „dezghețată" și... descurcăreață, vindea înghețată „Sport" cu 1 leu în loc de 0,70 lei cît costă de fapt. A făcut vînzare... bună. Apoi a închis, a așezat peste cele trei capace ale frigotonetei un lanț, a încuiat lacătul. Cîtiva puști care cunosc „soiul" acesta de încuietoare, au săltat capacele și... trai dulce, neneesizați, cîțiva sinceri binevoitori, i-au adus la cunoștință vînzătoarei să vadă cam cu cît a fost păgubită. Lipseau vreo două sute de bucăți. Dar ea, polar nepăsătoare : — Pagubă-n ciuperci, eu am predat cheile, nu mai răspund. Și-apoi... Ah, da, uitasem ! la 4 000 de înghețate vîndute cu 1 leu (deci cu 0,30 lei în plus) paguba-n... ciuperci, era suportabilă. Bineînțeles, din buzunarele scumpărătorilor! Două accidente de circulație în noaptea de 14 spre 15 octombrie a.c. s-au petrecut două grave accidente de circulație : un autocamion condus de șoferul Niță Dumitru aparținând Autobazei Focșani, a intrat într-o căruță care circula spre Adjud. Una dintre cele patru victime a decedat imediat iar celelalte trei, în stare gravă, au fost transportate de urgență la Spitalul din Adjud. în aceeași noapte, la ora 2, pe un alt traseu, la Slobozia-Bradului, o trăsură condusă de Octavian Marcu (circulînd fără felinar și fără ochi de pisică) a fost lovită de o autobasculantă. Proprietarul trăsurii se află internat la spital. Ambele accidente constituie un semnal de alarmă, atenție și iar atenție (mai ales în sezon și la ore cu vizibilitate redusă) ! Dialog între frizeri Pînă și bărbierul din Sevilla ar fi scăpat briciul din mină, ascultîndu-i recent pe cei doi pseudoconfrați ai săi (pe Gheorghe Ionescu și Ștefan Constantinescu, lucrători la frizeria din centru, condusă de Mircea Panait). Din decență, nu putem să vă redăm expresiile necuviincioase ale celor doi. Dialogul lor leza auzul numeroșilor clienți. Dar, parcă ignorînd cele mai elementare norme ale bunei cuviințe, Ionescu și Constantinescu dominau clompănitul foarfecilor, „șoapta" bricelor. Vulgaritatea a distonat întotdeauna cu bunul simț și cu inteligenta. Dacă cei doi au dat uitării ceea ce nu trebuie uitat, de ce nu sunt trimiși să tundă capre ? Pînă una-alta, o „frecție" lexicală nu le-ar strica! Rubrică redactată de Aurel SANCIU-MILCOVIN Planul U.T.O. corelat cu cerințele producției în unele întreprinderi, încă mai întîlnim tendința de a întocmi planul de măsuri tehnico-organizatorice în mod cu totul formal. Mai precis, obiectivele prevăzute „din birou" nu au tangență cu realitatea pe care o ridică secțiile productive, nu se axează pe problemele esențiale îndreptate spre creșterea producției și productivității muncii, pe folosirea integrală a rezervelor interne în vederea sporirii eficienței economice a întregii activități. S-a observat că atunci, cînd măsurile din planul M.T.O. nu vizează problemele esențiale ale producției, apar deseori anumite neajunsuri ce diminuează realizările, cheltuielile materiale și de secție se depășesc nejustificat, nu se realizează ritmicitatea producției — acest atribut de mare importanță care la rîndul său se răsfrînge direct asupra îndeplinirii planului fizic, a calității sortimentelor din producția curentă. Fără a presupune că la întreprinderea de industrie locală Focșani s-ar manifesta o asemenea tendință, putem afirma, în urma analizei întreprinse, că planul M.T.O., pe lingă obiectivele concrete, cuprinde destule măsuri „la general", o dovadă a superficialității cu care este întocmit. Subliniem însă faptul că, acolo unde măsurile tehnico-organizatorice răspund unor cerințe imperioase, rezultatele sunt ilustrate în îndeplinirea sarcinilor de plan. La secția lemn a I.I.L., de pildă, s-au prevăzut cantitățile de lobdle industriale, placaj, cherestea de diverse esențe, în vederea Îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan. Pe primele 9 luni ale acestui an, realizările au fost satisfăcătoare, datorită măsurilor urmărite și aplicate la secția de împletituri din Suraia, la cele de dogărie din Odobești și tîmplărie din Panciu. în ramura metalurgică, planul a fost depășit cu 800 000 lei, ca urmare a aplicării măsurilor tehnico-organizatorice, privind reorganizarea echipelor, întărirea disciplinei și organizarea lucrului în trei schimburi. Asupra acestui rezultat au influențat și comenzile încheiate de I.I.L. în cooperare cu uzinele „Tractorul" Brașov, asistența tehnică care a fost mai bine asigurată. Aici s-a prevăzut, de asemenea, tăierea metalelor prin sudură cu dispozitive de ștanțare, ceea ce a dus la creșterea productivității la debitare cu 15 la sută și, implicit, la economisirea de metale. Inginerul Doru Bîrhală și tehnicianul Dumitru Neagu s-au îngrijit îndeaproape de aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice stabilite. Succese s-au înregistrat și în ramura textilă (planul valoric fiind depășit cu 3 milioane), unde prevederile planului M.T.O. privind nominalizarea producției și punerea în funcțiune a mașinilor de cusut electrice, au fost Îndeplinite. Fără prea multă greutate însă, se reliefează carențele din secțiile unde măsurile prevăzute au rămas pe hîrtie. De pildă, în ramura chimică s-a înregistrat o restanță la planul valoric de 1 000 000 lei, datorită faptului că nu s-au asigurat mișcarea mijloacelor de transport, matrițele, calitatea comenzilor fiind defectuoasă. (Am adăuga noi, așa cum bine știe tovarășul Ion Bratu, șeful acestei secții). O restantă de 2 800 000 lei o înregistrează I.I.L. și la materialele de construcție (șef secție Ștefan Hanganu). în acest compartiment, măsurile tehnico-organizatorice au rămas pe hîrtie , o dovadă în acest sens fiind proasta calitate a spalierilor pe care beneficiarii, pe bună dreptate, îi refuză. Rezultate slabe au înregistrat și secțiile 2 lemn Focșani și lădițe Năruja, unde planul nu a fost realizat, ca o consecință a defecțiunilor de organizare, în planul M.T.O., pentru anul acesta, se prevede creșterea volumului de producție la secțiile binale, împletituri și la morile comerciale. Nu sunt prevăzute însă, măsuri tehnico-organizatorice concrete privind creșterea productivității muncii și sporirea eficienței economice. Iată de ce, găsim de cuviință să amintim comitetului de direcție de la I.I.L. Focșani, tuturor șefilor de secții, maiștrilor și tehnicienilor că planul M.T.O. nu e o simplă formalitate, că el trebuie corelat cu cerințele producției, cărora trebuie să le răspundă cu promptitudine. Dimitrie CARTOJAN Duminică 18 octombrie 1970 (Urmare din pag. 1) Adjud, Mărășești și Focșani sunt în grevă alături de alți peste 20 000 greviști din țară — lucrători din ateliere, depouri, servicii de întreținere și revizie C.F.R. în orașul Focșani, muncitorii erau organizați în sindicate, aveau o secție a Partidului Socialist care-și avea sediul în strada Teatrului, la numărul 2. Aici au avut loc o serie de întruniri în ajunul grevei generale, unde, printre altele au fost popularizate revendicările muncitorimii, cuprinse în memoriul înaintat guvernului la 11 octombrie, într-unul din manifestele Secției Focșani a Partidului Socialist, manifest rămas netipărit din cauza instituirii cenzurii în întreaga țară, în afara chemării de a participa la o întrunire în sediul local al partidului se arăta: „Reproducem încă o dată dezideratele maselor pentru a se vedea legiuitatea acțiunii noastre. Ce cerem noi: respectarea drepturilor de asociațiune și recunoașterea delegațiilor consiliilor muncitorești din toate înșireprinderile ; retragerea armatei din toate fabricile, uzinele și atelierele; interzicerea strictă direcțiunilor din întreprinderile statului de a se amesteca sub: orice formă în chestiunilereferitoare la organizarea muncitorilor și reintegrarea în servici a tuturor lucrătorilor concediați sau suspendați ; acordarea revendicărilor formulate de muncitorii din instituțiile statului, atît acolo unde au funcționat comisiuni de arbitraj (C.F.R. și Monitorul oficial) cît și acolo unde asemenea comisiuni nu au fost încă constituite; suspendarea aplicării legii pentru reglementarea conflictelor colective de muncă; desființarea efectivă și completă a stării de asediu și a cenzurii“. în țară, între timp, lucrurile se precipită prin declanșarea grevei la 18 octombrie 1920 de către muncitorii ceferiști din București, în rîndul cărora domnea o vie agitație, ca urmare a amenzilor, a concedierilor, a purtării neomenești față de ei. O telegramă urgentă sosită din Bacău înștiința inspectoratele regionale ale Ministerului Muncii că la depourile Botoșani, Adjud, Mărășești, Comănești personalul a declarat grevă in ziua de 18 octombrie, iar intr-un buletin de informații pe perioada 17— 23 octombrie al Comandamentului corpului III de armată, care avea sarcina de „a asigura liniștea" în această zonă a țării se menționa încă o dată că în stațiile Focșani, Adjud, Mărășești pe ziua de 18 octombrie s-a declarat grevă întregului personal C.F.R. Printre primele măsuri luate de guvern pentru a reprima grevele, se înscrie și ordinul dat comandanților garnizoanelor Focșani și Fălticeni, prefecților și jandarmeriei din aceste orașe de a lua măsuri în vederea aducerii la posturile lor a greviștilor ceferiști. Astfel, într-o telegramă adresată administratorului plășii Trotuș (Adjud) se arăta : „Luați măsuri pentru aducerea la posturile lor a greviștilor C.F.R.: mecanici, fochiști, curățitori, încărcători și meseriași din depoul Adjud“. La centrul de cale ferată Mărășești a fost numit comandant militar al gării un ofițer superior care avea în subordine toate trupele și lucrătorii mobilizați. Au fost înființate patrule speciale de jandarmi, care circulau între Putna Seacă și Mărășești, cu rolul de a aduce forțat la lucru pe ceferiști și de a-i supraveghea în timpul lucrului cu ajutorul santinelelor, în ciuda acestor măsuri represive nici un tren nu a plecat din Mărășești, Focșani și Adjud, începînd cu ziua de 18 octombrie. Din datele privitoare la desfășurarea grevei generale în județul Vrancea rezultă că în această parte a țării, unde grevă a avut o amploare mai restrînsă, comparativ cu alte regiuni, ea a luat sfîrșit la date diferite și nu în aceeași zi în toate orașele. De altfel la 28 octombrie conducerea Partidului Socialist și a sindicatelor a dat ordinul de încetare a grevei pe întreaga țară, deși grevă nu și-a atins obiectivele pentru care a fost declarată. Greva generală din octombrie 1920 a fost o adevărată școală pentru muncitorimea română. Analizînd desfășurarea ei, cauzele insuccesului, au fost desprinse o serie de concluzii privitoare la activitatea de viitor a mișcării. Cel mai important învățămînt a fost necesitatea creării unui partid consecvent revoluționar, a unui partid comunist, capabil să conducă proletariatul în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor sale istorice. La 8 mai 1921 a avut loc la București Congresul — care a consfințit transformarea Partidului Socialist în Partidul Comunist Român. Continuînd lupta de veacuri pentru eliberarea socială și națională, cele mai bune tradiții ale mișcării muncitorești și socialiste din România, Partidul Comunist este exponentul fidel al intereselor clasei muncitoare, ale întregului nostru popor. 50 DE ANI DE LA GREVA GENERALĂ DIN OCTOMBRIE 1920 Imperativul podgorenilor: rodul viilor cules fără zăbavă! Sintem la jumătatea lunii octombrie care marchează perioada de vîrf a muncilor agricole. Deoarece unitățile din județul nostru dețin o însemnată pondere viticolă, pentru podgoreni nimic nu este acum mai important decit recoltarea strugurilor, atît pentru consum, cît și pentru vinificatie. Urmărind în permanentă acest lucru, în cadrul întreprinderilor agricole de stat s-au recoltat pînă în prezent 4655 din 6113 hectare cu plantații aflate pe rod. La întreprinderea agricolă de stat Cotești culesul se va încheia la toate fermele în maximum 10 zile. Zilnic, la cele 13 centre de vinificație ale fermei industriale, condusă de inginerul Teodor Oancea, se prelucrează peste 50 de vagoane de struguri. Mai avansate cu recoltatul sunt fermele conduse de inginerii Florin Dăiescu, Constantin Scrieciu, Ion Bocăneală. Cu bune rezultate se vor înscrie în această toamnă și fermele conduse de Ținea Dobre, Mihai Dobre, Gheorghe Nica, cît și cea condusă de Constantin Scrieciu, a cărei producție medie de pe cele 176 hectare, se apropie de 9 500 kilograme la hectar. Cu toate acestea însă, ritmul culesului nu decurge normal în toate unitățile din podgoriile noastre. în cooperativele agricole, din cele 15 729 hectare, strugurii au fost culeși doar în proporție, de 39 la,, sută,Cu toate că au fost întocmite grafice pe zile în funcție de forța de muncă și posibilitățile existente. „Deși noi ne-am pregătit suficient, ne spunea inginerul Aurel Blidaru, directorul Fabricii de vinuri, la centrele de vinificație nu se văd căruțe cu struguri care... să ne dea de lucru. Aceasta face ca zilnic utilajele să funcționeze numai cu 40 la sută din capacitatea lor de prelucrare. Pe lingă întîrzierea culesului, care se face vizibil simțită, la centrul de la Odobești strugurii sînt aduși zdrobiți prea tare, iar la cele din Găgești și Focșani, din comoditate, unitățile ne livrează struguri albi în amestec cu cei negri." în fiecare unitate există un volum mare de muncă. Rezolvarea lui depinde însă de priceperea și spiritul organizatoric al specialiștilor și consiliilor de conducere. Dacă cooperatorii din Odobești au transportat la centrul de vinificare 105 vagoane de struguri din cele 200 stabilite, iar cei din Bolotești 106 din 255 vagoane, la Faraoanele, Broșteni, Cotești, Cîrligele, Urechești, Jariștea, Păunești, Cîmpineanca, Budești, unități cu profil viticol bine conturat, culesul nu a demarat cu toate forțele. Semnalam și într-un articol anterior faptul că la cooperativa agricolă din Ruginești nu se acorda suficientă atenție culesului. Situata se repetă. Pînă acum, s-a recoltat abia 10 la sută din planul de 1811 vagoane. Nici un fel de rap,tjung,,mai poate sta în picioare. Întîrzierea recoltării strugurilor, neîncadrarea în perioada optimă nu pot avea ca rezultat decât diminuarea producției. De aceea, înzecirea eforturilor pentru ca rodul viilor să fie cules fără pierdere este imperativul de care trebuie să țină cont tot viticultorii din județul nostru. P. NICOÍ.AE Se completează cu marfă standurile magazinului din cartierul Bahne le aici începe cert (Urmare din pag. I te din viata cotidiană a mînuitorilor de topoare, de tapine și de drujbe. „Cu voința și puterea celor 60 de muncitori ai mei, cu două funiculare semi-permanente, patru drujbe și un tractor, nu numai că vom reuși sa trimitem spre producție 12 000 metri cubi de masă lemnoasă, dar putem muta și munții din loc“ — mărturisește Ion Galoiu de la Gîrbova. Ascultîndu-l însă pe Vasile Jitea, șeful parchetelor Milcov IV și Milcov V, cel căruia i s-a încredințat realizarea în actualul an forestier a 14 000 metri cubi lemn diferit, uiți că mai adineauri, trecînd pe la Ursa, Dumitru Fășioiu, cel care-l înlocuiește cu multă competență pe Gheorghe Ponea, plecat la cîmp să procure hrana pentru vite, se „laudă" cam cu aceleași cifre, „păi, 14 000 de metri cubi avem $i noi de dat la vale". Coborînd pe aceleași întortocheate și umede drumuri, pe Valea Milcovului, pe unde calamitățile verii au creat, pe alocuri, alunecări de teren, încerci sentimente de stimă pentru acești stăpîni ai secularelor păduri vrîncene, și-ți stăruie în aur spusele lui Vasile Jitea: „Ne-au desființat ploile jumătate din cabană, am făcut alta mai arătoasă cu sală de mese, cu dormitor, cu bucătărie, cu grajduri, sus, la Poiana lui Andrei, de unde zic eu, începe cerul, că-i ultimul punct înalt". Gîndeam că toate profesiile au frumusețea lor, aspră sau delicată, dar aceasta, a oamenilor pădurii, își reliefează mai pregnant particularitățile ; clipele, cînd drujba cîntă în oblîncul arborelui, care apoi își neaga verticalitatea, clipele cînd tapineîi încolonează oștirile silvestre și cînd trec Pe lîngă tîmpla stîncilor — funicularele, sau cînd lemnul intră în prima ferchezuială și devine component al stelelor — toate clipele acestea se fac căldură de imn omenesc, atotstăpînitor al distantei dintre susurul de izvor și șoapta aurie a stelei. tv MEMENTO DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 9.00~De3„A.,-o rea emisiunii. Matineu duminical pentru copii și școlari. 10.00 Viata satului. 11.30 Matineu simfonie. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal . Rapid — Universitatea Craiova (Divizia națională A). Transmisiune de la stadionul Republicii. 14.15 Publicitate și muzică. 14.30 Emisiune în limmba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă. 16.15 Hipism . Marele Premiu de curse cu obstacole de la Pardubice. 17.30 Patinaj artistic. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj Tv. „Întoarcerea bărbaților". 20.20 Film artistic: „Inspectorul general". 22.00 Interpreți preferați de muzică populară. 22.30 Telejurnalul de noapte. MEMENTO LUNI 19 OCTOMBRIE în jurul orei 16.45. Transmisiune directă la posturile de radio și televiziune a cuvîntării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, la Sesiunea Jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18.05 Student la Politehnică. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea în economie. 19.20 „1 001 de seri". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. „Punct și contrapunct", (Sfîrșitul serialului). 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Teleglob . 22.00 Telejurnalul de noapte 22.15 Muzică populară. 22.30 Rampa. 23.00 închirierea emisiunii. radio DUMINICA 18 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avanpremieră cotidiană. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutățile săptămînii — muzică ușoară. 13.30 Unda veselă. 14.45 Sport și muzică. 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Concert de muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. 19.20 La microfon Hugues Aufray. 20.05 Teatru scurt, „Analfabetul”. Comedie de Branislav Nușici. 20.27 Melodii de dragoste. 20.45 Duete din operete. 21.00 Zece melodii preferate. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poetic. 23.00 Programul de dans continuă. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. LUNI 19 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Revista literară radio. 10.10 Curs de limba engleză. 11.05 Radio-Prichindel. 11.45 Sfatul medicului. „Igiena muncii tinerilor". 12.00 Miniaturi distractive. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.45 Din muzica popoarelor. 14.00 Compozitorul săptămînii. César Franck. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune pentru estasi 15.30 Melodii de Edmond Deda și Nora Demetriad. 16.00 Radiojurnal- Buletin meteo-rutier. 16.45 Transmisiune directă de la New York. 17.05 Antena tineretului. 17.50 Poșta radio. 18.00 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Margareta Pîslaru. 20.20 Argheziană. „Moliftul". 20.30 Teatru radiofonic. Premieră. „Baba Hîrca" de Matei Millo. 32.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Meridiane melodii. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE Cinema UNIREA Focșani — „Întîlnirea“. Cinema FLACĂRA Focșani — »Sub semnul lui Monte Cristo". Cinema POPULAR Adjud — »Marile vacanțe". Cinema LUMINA Mărășești — »Dreptul de a te naște". Cinema POPULAR Panciu — »Joc dublu în serviciul secret“. Cinema VICTORIA Odobești — »Castelul condamnaților". LUNI 19 OCTOMBRIE Cinema UNIREA Focșani: „Mayerling“ II—II. Cinema FLACARA Focșani: „Căsătorie în stil grec". Cinema POPULAR Adjud : „Doi bărbați pentru o moarte". Cinema LUMINA Mărășești: „Cei o mie de ochi ai doctorului Mabusse". Cinema POPULAR Panciu : „Căsătorie prin mica publicitate". Cinema VICTORIA Odobești: „24—25 nu se înapoiază". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea pentru eventualele schimbări în program. MEMENTO © MEMENTO © MEMENTO (Urmare din pag. I) tele Brazdă și Cătină. Pe teren nu erau 350 de cooperatori, așa cum ne-au spus tovarășii din consiliul de conducere, ci doar vreo 200. Am intrat pe tarla in urma oamenilor care depănușau porumbul. Din 10 în 10 tulpini, se găsea cite un știulete, alții rămîneau pe cîmp fără a fi strînși. Lingă o grămadă de ciocani am găsit două tolbe pline. Am făcut „imprudența" să le răsturnăm. Erau ale cooperatoarei Stanca Gusti, din echipa condusă de Sandu Rogoz. Deși nu trecuseră decit 2 ore de cînd începuse munca, prima grijă a ei a fost să-și asigure „rația" zilnică. Cînd există atîta risipă, nu ne mai îndoim de producția medie de 1700 kilograme la hectar care se realizează. La floareasoarelui s-au obținut doar 1000 de kilograme la hectar, nu numai din cauza producției slabe datorată neîntreținerii la timp a culturii, dar și sustragerii. Datorită faptului că nu s-a luat nici o măsură, cooperatorii caută să dijmuiască producția și acum. La punctul Balta ar coopera ÎN AGRICULTURĂ tvei agricole din Răstoaca se însămînța cu două semănători. Deoarece nu urmărea nimeni lucrarea, sămînța se încorpora la 3—4 centimetri, iar grapele erau numai de formă. Asemenea deficiențe am întîlnit și pe tarlaua Paltan a cooperativei din Biliești. Deși brigadierul Costică Costache era pe cîmp, însămințatul se făcea sub orice critică. Terenul bolovănos era insuficient pregătit, iar prin tuburile defecte de la semănători sămînța de grîu netratată suficient se Împrăștia la voia întîmplării. Recepția acestei importante lucrări se face după răsărirea griului. Ce calificativ vor primi mecanizatorii din secția condusă de Ion Manole, dacă acum se muncește fără nici un fel de răspundere ? Ținînd cont de înrăutățirea timpului și de volumul lucrărilor rămase, se impune ca peste tot să se muncească din plin pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Specialiștii, consiliile de conducere din unități cît și organele agricole județene au datoria de a organiza desfășurarea activității cu randament sporit, fără însă a neglija calitatea lucrărilor, factor hotărîtor pentru obținerea unor producții sporite. ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII ȘI MONTAJE SIDERURGICE ’ GALATI Recrutează pînă la data de 31 octombrie 1970, candidați cu vîrsta de 18 ani împliniți și absolvenți ai școlii generale pentru ucenicie la locul de muncă, cu durata de 2 ani, în meseria de 1 1 «or înscrierile se fac la sediul întreprinderii, la biroul învățămînt sau la grupul școlar al Combinatului siderurgic Galați, str. Silozului nr. 25, zilnic, între orele 11,30—15, pe baza următoarelor acte: certificat de absolvire a școlii generale în original; — certificat medical; — act de naștere — original și copie. Relații suplimentare la telefon 18 700, interior 15 sau 30 402.