Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-10-25 / nr. 397
HEB pulsul ritmic til 3CtMt3t63 al succesului productiV3, perioadă de maximă mobilizare în primele două decade ale lunii octombrie, prima din ultimul trimestru al anului și prin coincidență și al cincinalului, era de așteptat ca întreprinderile industriale să-și intensifice eforturile pentru a completa rezultatele bune obținute pînă acum cu alte sporuri suplimentare. Aceste așteptări, pe bună dreptate, firește, au fost împlinite la majoritatea întreprinderilor. Din cele 14 unități industriale, 12 au reușit să realizeze peste plan 1 853 000 lei producție globală și 1 501 000 lei producție marfă. Pe linia rezultatelor bune obținute in perioada expirată a lunii octombrie iși înscrie activitatea fabrica de confecții care realizează peste plan 60 000 lei producție globală și 22 000 lei producție marfă. U.E.I.L. Focșani cu 50 000 lei producție globală, 100 000 lei producție marfă, etc., unități care, prin rezultatele obținute in fiecare decadă, și-au cucerit un loc de frunte în industria județului. Depășiri importante au realizat în această perioadă întreprinderea de legume și fructe, reprezentând 891 000 lei producție globală și marfă și Fabrica de carne cu 81 000 lei etc. Sporurile valorice suplimentare obținute de aceste unități s-au concretizat în 360 mc cherestea stejar, 250 mc bușteni de fag, 250 mc bușteni stejar, 199 garnituri de mobilă 623/11, 12 tone carne bovină, 9 tone pîine etc., produse realizate peste Ion PASCU, economist (Continuare în pag. a II-a) in municipiul nostru, la Școala generală nr. 4 și-a făcut apariția firtrra Școlii profesionale de construcțiimontaj. Aici este, deocamdată, locul unde balada se învață cu uneltele legendare ale Meșterului Manole care s-a jertfit spre desăvirșirea vocației a ator generații. „Iată că de abia acum se Împlinește un vechi deziderat — ne spunea profesorul inginer Teodor Dabija, directorul noii instituții școlare — al nostru, al constructorilor. Totodată trecînd peste — hai să-l numim așa — acest orgoliu profesional, apariția școlii are o deosebită importanță economică, pentru că ea va rezolva problema cadrelor calificate, din de necesare construcțiilor municipiului și județului nostru". ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRAIIA AL P.M. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DUMINICĂ 25 OCTOMBRIE 1970 ANUL III — NR. 397 4 pagini — 30 bani Au terminat recoltatul porumbului... Strîngerea în totalitate a recoltei din acest an, este preocuparea de bază a gospodarilor, care au participat activ la aplicarea întregii game de lucrări, incepînd din primăvară cînd au introdus sub brazdă sămînța generatoare de noi producții. După ce țăranii cooperatori din Budești au terminat primii pe județ recoltarea porumbului, de pe cele 316 hectare, au mai raportat încheiată aceasta lucrare și alte unități. Astfel, acum în rîndul acestora figurează și C.A.P. Cîrligele cu 324 hectare, Mircești cu 688 hectare, Vînători — 686 hectare, Golești — 284 hectare. Și unitățile din zona de munte ca Valea Sării, Negrilești, Nereju, Nistorești, Paltin, care dețin suprafețe mai mici, și-au depozitat la timp producția din acest an. Exemplul lor trebuie urmat și de restul unităților. Eliberarea terenului de coceni și executarea ogoarelor de toamnă sunt lucrări la fel de importante la care țăranii cooperatori, mecanizatorii, trebuie să-și aducă și in continuare aportul din plin. ...și a sfeclei de zahăr Din cele 2 814 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr de cooperativele agricole din județul nostru, pînă joi seara se recoltase suprafața de 1833 hectare. Cu cele mai bune rezultate se înscriu unitățile agricole din Gologanu, Mărtinești, Sihlea, Corbița, Voetin, care au recoltat de pe toată suprafața producția de sfeclă de zahăr. Printre cei avansați cu această lucrare se înscriu și cooperatorii din Păunești care din cele 200 hectare au strîns rodul in proporție de aproape 90 la sută. PE PRIM PLAN: Eliminarea dotațiilor și obținerea de beneficii Preocupările susținute din anul acesta, pentru reducerea dotațiilor planificate și rentabilizarea activității s-au materializat în obținerea unui important succes de către U.M.T.F. din cadrul C.E.I.L. Focșani — depășirea planului la valoarea prestațiilor pe cele 9 luni din ultimul an al actualului cincinal cu 3 800 000 lei. Totodată, asigurând o mai bună operativitate în reparațiile autovehiculelor, cât și datorită urmăririi permanente a graficului de transport, a fost depășită cantitatea de material lemnos transportată cu 46 000 tone. Ca urmare a acestor realizări, cât și prin aplicarea unor măsuri eficiente de organizare exploatare și întreținere a parcului de mașini din dotare, a urmăririi cheltuielilor de exploatare și întreținere, activitatea unității a devenit rentabilă, realizându-se" 543 000 lei beneficii. Fruntașul in producție Ilie Vasile de la Fabrica de confecții ZIUA FORȚELOR ARMATE Sărbătorirea Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România la 25 octombrie a devenit un simbol al recunoștinței poporului nostru față de vitejia și spiritul de jertfă dovedite de militarii români în războiul antihitlerist, o expresie a prețuirii pe care oamenii muncii o acordă armatei țării. .Ca un fir roșu — sublinia secretarul general al partidului nostru, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la cea de-a XXV-a aniversare Zilei Forțelor Armate — trece prin întreaga istorie a patriei legătura strînsă a oștirii cu poporul din sinul căruia s-a născut, identificarea cu idealuri de libertate, dreptate și neatîrnare ale maselor largi populare, hotărîrea nestrămutată de a apăra pămîntul străbun, dreptul poporului de a-și făuri viața după propria sa voință“. Continuatoare a glorioaselor tradiții de luptă ale poporului, Forțele Armate ale Republicii Socialiste România constituie o realizare de seamă a politicii partidului și a statului nostru, o parte integrantă a transformărilor revoluționare, a edificării noii orînduiri sociale in patria noastră. Amploarea și ritmul construcției socialiste, tabloul impresionant pe care îl prezintă astăzi țara noastră în plin avînt constructiv, se reflectă prin mutații semnificative și în sfera funcției sociale a armatei. Fiii poporului îmbrăcați în haine militare sînt întîlniți cot la cot cu muncitorii, lucrînd cu hărnicie la realizarea unor importante obiective din industrie, transporturi și construcții sau alături de țăranii cooperatori pe ogoarele patriei. Militarii noștri, apărători ai tuturor realizărilor socialiste dobîndite prin hărnicia și talentul oamenilor muncii conduși de partid, înțeleg că misiunea lor specifică se corelează, se îngemănează în interesul progresului și prosperității cu a Lt. colonel Mircea AGAPIE (Continuare în pag. a II-a) • REPORTAJ #REPORTAJ# REPORTAJ Comentarii la legenda Meșterului Manole Trec. Împreună cu Inginerul Dabija, prin atelierul școlii. Gazda vorbește ca pentru sine Incepînd cu anul viitor se va construi un complex școlar In valoare de 16 500 000 lei, pentru 1 200 de elevi. Acum avem In planul de școlarizare doar 310 elevi. După cum vedeți, vom avea o dezvoltare impetuoasă". — Cite școli de profil similar sunt în tară? — ...Zece. De aceea și răspunderea noastră, ca profesori și specialiști, deopotrivă, este ridicată. Apoi mi se descris, cu patos, profilul zvelt al clădirii viitorului local : „vor fi 16 săli de clasă, o sală de Camil LAURENȚIU (Continuarea pag. a II-a) încheierea sesiunii jubiliare a Națiunilor Unite "**— m — ——— wmmmammm———" Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24. — De la trimișii speciali: Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Organizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pace, justiție, progres". La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat foc Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la ONU. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice internaționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizînd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării și aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat în continuare aceste documente : Declarația solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei ONU, a angajamentului lor de acționa pentru sporirea rolului și eficacității organizației, în scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor popoarelor; Declarația privind strategia și metodele dezvoltării și lansarea celui de-al doilea Deceniu al ONU pentru dezvoltare (1971—1980); Declarația cu privire la principiile relațiilor prietenești și cooperarea între state; un program de acțiune, sub forma unui document al ONU, conținînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cit mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografice ale globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, Langa Kitti-Kadorn, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barbeza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvop Beaule, reprezentantul permanent al Canadei la Națiunile Unite. Evocînd activitatea Organizației Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care acest rol internațional îl poate juca în dezvoltarea unor relații normale intre state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens în ce privește sporirea în anii următori a eficacității ONU. Astfel, Stefan dedrychowski a arătat, între altele, că este de primă importanță realizarea universalității Organizației Națiunilor Unite și, în acest sens, restabilirea drepturilor legitime la ONU ale R. P. Chineze și admiterea ambelor state germane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiile independenței și suveranității naționale, sumei și avantajului reciproc. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, U Thant, a pronunțat apoi în fața Adunării Generale o declarație în care a făcut, la Început, bilanțul activității desfășurate pînă acum de ONU. „Noi știm cu toții ceea ce Organizația Națiunilor Unite a realizat și ceea ce ea n-a știut să înfăptuiască", a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există numeroase probleme acute ce preocupă de multă vreme omenirea și cărora arest for internațional trebuie să le găsească o soluționare, indeplinindu-și (Continuare în pag. a IV-a) CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA SESIUNEA JUBILIARĂ A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE Chintesența năzuințelor și aspirațiilor poporului român înalta tribună a Organizației Națiunilor Unite a prilejuit, o dată în plus, afirmarea politicii externe a României Socialiste, ale cărei principii au fost expuse cu claritate de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Poziția țării noastre în principalele probleme majore ale societății contemporane, relevată cu abta elocință de către Președintele României în plenul acestui forum al națiunilor, a fost aprobată de către fiecare cetățean al țării, cuvîntarea fiind primită cu o deosebită răspundere patriotică, cu sentimente de entuziastă mîndrie și adeziune. Răspunzînd mesajului pe care poporul român l-a transmis celorlalte națiuni prin persoana tovarășului Nicolae Ceaușescu, colectivele de muncă din unitățile economice ale județului Vrancea, aidoma celorlalte din întreaga țară, angajate în realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor anului 1970, depun eforturi sporite, astfel ca baza tehnicoeconomică a cincinalului următor să fie consolidată, aportul României la cauza păcii și progresului să fie confirmat de fapte, de succesele în edificarea societății socialiste. Pe această poziție se situează și autorii scrisorilor primite cu acest prilej la redacție, din al căror conținut spicuim : „Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ne scrie. Augustin Flonta, secretarul comitetului zis partid al Platformei industriale a C.E.I.S. Focșani, a expus la Sesiunea jubiliară a O.N.U., gîndurile și năzuințele poporului nostru. Afirmîndu-se prin politica externă de «pași»»* ■ neatîrnare, de deplină independență și suveranitate, poporul nostru și-a adus contribuția la cauza păcii și progresului în lume. Ne-am afirmat totodată deplinul sprijin, adeziunea la lupta dreaptă a popoarelor aflate încă sub dominația colonială, sau în curs de dezvoltare. Progresul, prosperitatea, cauze păcii sunt incompatibile cu orice tendință, manifestare de domi(Continuare in pag. a II-a) TURNEU TEATRAL Teatrul dramatic din Brașov va prezenta luni 26 octombrie a.c. la Focșani, în sala Ateneului și la căminul cultural din comuna Garoafa, piesa „Albă ca zăpada". La Adjud, locuitorii orașului, vor putea viziona piesa lui Aurel Baranga „Mielul turbat“ în interpretarea colectivului Teatrului de stat din Bacău. Horă vrînceană Foto: N. MOLDOVEANU FRAM... CAFENIU Cică toamna, cînd în livezi merele și perele is gata coapte, brumate, iar păpușoii mai adastă prin cite o porumbiște, dinspre păduri coboară, în mers legănat, mormăind culinar, urșii. Și dau năvală (poate ultima și cea mai aprigă năvală a lor înainte de hibernare) și fac prăpăd în avutul oamenilor. Dar sătenii de prin Tulnici, Jitia, și Andreiașu ies degrabă cu puștile, confruntîndu-se cu urșii. A urm at UvUMMMÄd ilăm, bunăoară, de la Filiala județeană de vînătoare că din 15 septembrie încoace vreo 30 de „Martiri" au îngenuncheat sub breniebelui necruțător. Povestea unul dintre „oamenii cu armă" ai Dumitreștilor cum, în toamna asta, a fost martor ocular la un spectacol emoționanthazliu, poate incredibil. Agățat de craca unui măr plin, un urs se balansa parcă înadins pe ritmul . „joacă bine, moș Martine, că-ți dau pîine cu măsline". Și numai ce se rupe craca (asta și urmărea ursul) și cade cu zgomot surd ditai-namila. Dar și el și alți păgubitori sunt transportați la „polul nord" al Antrepozitului frigorifer. Emil STANCIU LEIPZIG-UL ÎNTR-O LUNĂ DE TOAMNĂ In mai puțin de două ore, o modernă autostradă te conduce din Berlin, capitala țării, la Leipzig, al doilea oraș al R.D. Germane. Cu cei 600 000 de locuitori ai săi, Leipzig-ul, pe care suntem obișnuiți să-l identificăm cu orașul tîrgurilor internaționale, își impresionează vizitatorii cu înfățișarea sa polivalentă. Pentru că acest oraș, care a sărbătorit de curînd 800 de ani de existență, este și o puternică citadelă industrială, un important centru cultural, un adevărat oraș universitar, ca să nu enumerăm decit citeva din numeroasele sale atribute. Caracterul complex al acestui oraș, in care edificiile de gresie cenușie, construite în cel mai pur stil gotic, coabitează cu construcțiile noi, moderne, în care betonul și sticla s-au înstăpînit, pare-se, definitiv, poate fi înțeles nu numai discutînd cu locuitorii sau cu edilii răspunzători de dezvoltarea viitoare a orașului, ci, neapărat, și cu ajutorul unei incursiuni, fie chiar extrem de sumară, în trecutul lui. Situat la răscruce de drumuri, în centrul Europei, Leipzig-ul a fost dintotdeauna o adevărată placă turnantă a drumurilor comerciale. Mediator între nordul și sudul, între estul și vestul continentului, zig-ul nu a renunțat nici astăzi Leipla privilegiul geografic care i-a determinat și accelerat dezvoltarea. Și f . Mihai FABIAN ' ț ■ î (Continuare în pag. an-a) li